Poezii despre pahar cu vin
Rezultate pentru +pahar +cu +vin în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
* * *
Vine un flăcău acasă:
- Mamă! Tată! Ard de dor!
Am decis să mă însor
Cu fata lui moș Arvinte,
Că-i frumoasă și cuminte
Gingașă și educată,
Pe deasupra încă-i fată.
Mama-l pupă și-l mângâie,
Lăcrămând de bucurie.
Numai tata-i supărat
Și-l privește încruntat.
Pe urmă îl ia de-o parte
Și începe de departe:
- Mai demult, în tinerețe,
Ne-am iubit cu mama fetei.
N-o s-o iei, că nu se poate,
Ea ți-i soră, tu-i ești frate!
Flăcăuandrul, abătut,
Mult a plâns și a băut,
Șapte zile, șapte nopți,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre supărare
- poezii despre femei
- poezii despre draci
- poezii despre copilărie
- poezii despre zile
- poezii despre vecini
- poezii despre tristețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Despre un an
hai să vorbim despre un an
neînceput
unul întreg, care n-a mai trecut
sau n-a mai fost
desfac eu un vin
și pun pe foc să mai stăm
iar lângă vin desfac un an
pe care-l vrei
atât de liniștit aș fi să știu
să-mi spui ce știu
m-aș face eu
te-aș face înapoi
univers din pustiu
alege tu un an
că am curaj
și să-l împart
și să îl torn în pahar
[...] Citește tot
poezie de Florin Dinu (12 februarie 2016)
Adăugat de Florin Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre trecut, poezii despre foc sau poezii despre curaj
Caracterul înseamnă destin
Nu mi-aș fi putut dori o altfel de viață. Aceasta este chemarea mea,
să muncesc ogorul și să cultiv duzi
cu cele două brațe ale mele. Întotdeauna am fost priceput la asta;
și totuși, împotriva foamei și a frigului, rămân
cu pleava și cu zdrențele. Nu vreau mai mult decât
un stomac plin. Tot ce doresc este destul
orez, haine călduroase pentru iarnă și
cămăși ușoare pentru arșița verii
atât. Dar nu reușesc nici asta. O,
lucrul ăsta te poate umple de amărăciune!
Iar caracterul înseamnă destin. Dacă
ești naiv în viață, drumurile ei te vor înșela.
Așa stau lucrurile. Nimic nu le poate schimba. De aceea,
mă voi bucura de fiecare pahar cu vin.
poezie de T'ao Ch'ien, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dorințe
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre vară
- poezii despre schimbare
- poezii despre orez
- poezii despre naivitate
- poezii despre muncă
- poezii despre iarnă
Ispita
De câtă toamnă e nevoie, să nu-mi zâmbești cu soare pe sub gene,
Unde se-ngână umbrele alene și pasu-ți tace sufletul în voie?
Să-mi fie sete iar de răsărituri și de atingeri sub un gând răpus,
Ți-e toamna har și veșnicie sau doar o toamnă nu e de ajuns?
Să ne-așezăm în pribegia nopții, cu șoapte prinse-n ramuri de brumar,
Împleticiți de un păcat măcar, tăcuți și fericiți sub talpa sorții.
Și să iubim cum poate niciodată, sub Cer albastru n-a mai curs senin,
Agonizând delicii și suspin, o mângâiere și-un pahar cu vin, să-mi fie clipa neuitată.
Hai spune-mi, câtă toamnă ți-e destul, s-o-mpărțim ca pe-o gutuie coaptă?
Din câte Eve sunt pe lutul fin, simple femei și muze și ispite,
Fac Rai din iadul lor cuminte, închipuit și lacom și deplin
Eu vin și uit că ți-am plecat în goană, mai abitir ca ele te trăiesc
Să-mi fie oare de ajuns o toamnă, ca să te ispitesc?
poezie de Andreea Palasescu (15 noiembrie 2020)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre religie, poezii despre zâmbet, poezii despre suflet, poezii despre rai, poezii despre noapte sau poezii despre lut
Antarctica operată
moartea
îmi zâmbește dintre dungi de pijama
eu îi zic să se ducă-n
pinguinia
cu dinții ei de lumânare-n dovleac
4 lazări:
AdusulTăiatulVindecatul
și Eu
de ce ai băut Vasile-i curios
braconierul c-un pahar de Jack în față
de îngere... n-ai întrebat
cum ar fi fost să fiu un treaz în viață
oricâtă
pâine-mi dospește-n cuvinte
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasile Munteanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre nebunie, poezii despre moarte, poezii despre sfârșit, poezii despre roșu sau poezii despre pâine
Colind
Lin, mai lin coboară cerbii pe la sate
Au în corne ramuri tinere de brad
Trece Vicleimul, ceas de taină bate
Pruncii prind cu mîna stelele ce cad.
Pomul plin de iarnă iarăși luminează
Poleite daruri, globuri de rubin
Parcă e un vultur care stă de pază
Ca să nu se piardă un popor creștin
La Mulți Ani! cu bucurie, florile dalbe
Domnu-n pace să vă ție, florile dalbe
La Mulți Ani! și spor în toate, florile dalbe
Cu belșug și sănătate, florile dalbe.
Îmbătat de slavă, sufletul se pleacă
În străvechi legende, iar ne regăsim
Cît avem colinde, țara nu-i săracă
Glorie acestui sanctuar sublim.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre alb, poezii despre țări, poezii despre îngeri, poezii despre vulturi, poezii despre vin sau poezii despre tinerețe
Nașterea Domnului și a Creștinătății
NAȘTEREA DOMNULUI ȘI A CREȘTINĂTĂȚII
Când vezi că vine iarna cu viscol și ninsoare
Iar viața din natură o trece-n hibernare,
Fii om bun și omenos la sfântă sărbătoare,
A Nașterii lui Hristos și-a lumii creștinare!
Când obicei te-ndeamnă la veselie mare,
Din cornul abundenței dă și celui ce n-are,
De întâlnești prin viața scurtă și trecătoare,
Destin nefast la oameni supuși la îndurare!
Și străduiește-te să faci din fiecare zi
Trăirea ideală, neștiind cât îți va fi
Pe cale, firul vieții cu visul nemuririi!
În rugăciuni cinstește praznicul veșnicirii!
Tradiția revine în anotimp de iarnă,
Cu destine umane, uitarea o să cearnă
Țărâna pe morminte sau cenușa în urnă,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții creștine și ritualuri românești (2008)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre visare, poezii despre tradiții, poezii despre sărbători sau poezii despre sfinți
Nu sunt ce par a fi
Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-aș fi vrut să fiu!...
Dar fiindcă m-am născut fără să știu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun creștin,
Și n-am rămas decât... Cel care sunt!...
Sunt cel din urmă strop de vin
Din rustica ulcică de pământ
Pe care l-au sorbit pe rând
Cinci generații de olteni -
Cei mai de seamă podgoreni,
Dintre moșneni
Și orășeni -
Strămoșii mei, care-au murit cântând:
"Oltule... râu blestemat...
Ce vii așa turburat"...
Dar Oltul i-a plătit la fel
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viticultură, poezii despre sărut, poezii despre vânt, poezii despre umor, poezii despre superlative sau poezii despre râuri
Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodată...
Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodată
Nici dulce vin, nici apă de izvor.
Săruturi n-om schimba în zori; o dată
Nu vom privi amurgu-odihnitor.
Ți-e aer soarele și mie luna,
Doar dragostea ce-o respirăm e una.
Un altul mă-nfășoară-n gingășie,
Cu râsul ei, o alta te-a legat,
Dar spaima ta îmi aparține mie
Și tu, de boala mea ești vinovat.
Mai dese întâlniri nu vom avea,
Căci liniștea ni-e dată doar așa.
Suflarea mea în stihul tău e trează,
Doar glasul tău răsună-n stihul meu.
O, e un rug de care nu cutează
Nici om să se atingă, și nici zeu!
Și dacă-ai ști, acum, ce dragi îmi sunt
Aceste buze cu miros de vânt!
poezie celebră de Anna Ahmatova, traducere de Madeleine Fortunescu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre versuri, poezii despre spaimă, poezii despre râs sau poezii despre poezie
Cântecul din cartul de noapte al navei Charlotte Jane
E primul cart de noapte, frățiorii mei,
Vânturi mari, grozave, bat peste șapte mări*
Și stele reci sclipesc pe boltă, frățiorii mei,
Mistica lor deschide căi spre cele patru zări.
Prova navei noastre-și croiește drum
Prin apele cele mari, scăpărătoare,
Promițând locului pe care-l părăsim acum
Și locului spre care ne-ndreptăm bunăstare!
Acum, aplecați-vă-n tăcere, frățiorii mei,
Frunțile deasupra vinului sfânt,
În memoria strămoșilor morți, frățiorii mei,
De un sânge cu noi, din același pământ.
Deși mormintele lor sunt la fel de departe ca luna
De-acest ocean albastru, adevăr spun vouă,
Spiritul lor ne va însoți întotdeauna
Acolo unde mergem, în țara cea nouă.
[...] Citește tot
poezie de James Edward Fitzgerald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie, poezii despre ore sau poezii despre ocean
<< < Pagina 1 >