Poezii despre troieni, pagina 2
De nu te-aș fi știut!
Ți-aș răsădi un pui de gând pribeag
Pe lângă așteptările aldine,
Să-ți crească dorul, să-mi răsari mai drag,
Să nu-mi gonești urările de bine!
Ți-aș fi răspuns la setea de culori
Când te trezeai din foamea de cuvinte;
Eu te găsesc lumină, tu mă dori
Cu umbra dintr-o vară ce mă minte.
Și toamna asta m-a născut cu-n dor
De noi, de tine, de o altă lume;
Tu-mi scuturi visul, eu în vis te-ador
Și mi-ai uitat și lacrimă și nume.
Și dacă nopțile vor troieni
Iubirea ce-o ascund așa cuminte,
În noaptea ce ne știe voi veni
Să te întreb, din mine, ce ții minte?
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre urări
- poezii despre noapte
- poezii despre dor
- poezii despre vioară
- poezii despre uitare
- poezii despre toamnă
- poezii despre sâni
- poezii despre naștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Troieni
Eforturile nostre-s ale unor oameni predispuși la dezastre;
eforturile noastre sunt ca cele ale troienilor.
Când suntem gata-gata să ajungem undeva,
să prindem puțină vigoare,
să devenim aproape curajoși și încrezători,
intervine întotdeauna ceva care ne oprește:
Ahile sare dintr-un șanț drept în fața noastră
și ne îngrozește cu strigătele lui violente.
Eforturile noastre sunt ca cele ale troienilor.
Credem că ne vom schimba norocul
dacă suntem fermi și îndrăzneți,
așa că acceptăm provocarea, gata de luptă.
Dar atunci când sosesc marile probleme,
cutezanța și fermitatea noastră pălesc;
spiritul nostru se clatină, paralizat,
iar noi ne strecurăm pe lângă ziduri
încercând să ne salvăm viețile prin fugă.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încredere
- poezii despre zile
- poezii despre violență
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre salvare
- poezii despre noroc
- poezii despre devenire
Albastru 11
Și de te strig, iubite, să nu-mi răspunzi la vară,
Când poți să-mi prinzi cuvântul, din aripa în zbor!
Răspunde-mi, când sub geruri, stau vise să răsară,
Iar eu, din nori de gheață, secundele măsor!
Te voi chema cu gândul, tivit pe glezna serii,
Când țipă doru-n iriși, ca neaua pe sub pași.
Tu să nu vii, când umbre, pe pleoapele tăcerii,
Dansează fantomatic, și nopții, să mă lași!
Epistole-ți voi scrie și-un semn de întrebare
Voi strecura-ntre versuri. De-i greu să îmi răspunzi,
Eu îți aștept sărutul pe locul care doare
Și unde port povara, pe umerii rotunzi.
Voi aștepta cuminte, în așternutul moale-
Atât de rece albul, dar tu să mă-ncălzești!
Hai, fură-mă, zăpezii și-mbracă-mă-n vocale,
Din carcera consoanei, aștept să mă trezești!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre zăpadă, poezii despre voce, poezii despre versuri, poezii despre tăcere sau poezii despre sărut
E toamnă, cade frunza...
Iubite, nu fi trist, nu plânge-n urma mea
N-am să mă-ntorc, deși mi-s pașii grei...
S-a frânt destinul nostru, pe cer s-a stins o stea
E toamnă, cade frunza și plouă pe alei!
Și simfonia ploii, când norii se cernesc,
Să îți aline dorul de-ți amintești de mine,
În cântecul viorii eternul,, te iubesc''
Să-mi fie amintire fierbinte despre tine!
Rămâi acum cu gândul la zilele cu soare
Când culegeam din lanuri toți macii înfloriți
Din roșul de petale clădeam iubirea-floare
Și ne trăiam povestea de miri îndrăgostiți...
Aripi de fluturi, parcă, ni se zbăteau în piept
Când ne plimbam de mână pe-aleea cu castani
Dar plouă acum, iubite, și vântul dă concert
Iar noi... cu aripi frânte... trăi-vom peste ani!...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre gânduri sau poezii despre vânt
În mine, poezia
Vântul și-a întins aripa peste vara dezbrăcată,
Ploaia stă la pândă-n ceruri, ca un cerber nemilos,
Eu mi-ascund poemu-n poale, să nu mă trezesc deodată,
Că mi-l fură toamna asta, cu alaiul ei pompos.
Și se ghemuie, se strânge, ca un prunc la sânul dulce,
Pe sub piele se târăște și în sânge mi-a pătruns,
Lăngă inimă se-așază, eu îl las să mi se culce
Cu tic-tac-ul, cânt de leagăn și îmi este de ajuns.
Nu-l atinge vreo stihie, hiberenează fără grijă
Și va încolți când vremea învierii va veni,
Doar de nu-l atinge glonțul, doar de nu-l rănește-o schijă,
Când m-or troieni ninsoarea și înghețul și-oi pieri.
Tu să fugi, când simți că moartea-mi dă târcoale, să mă fure,
Să-ți iei versurile toate, și nici titlul să nu-l uiți
Și te-ndreaptă cu pași repezi, sub feriga din pădure,
Eu voi fi în frunza verde, o să-ți cânt, tu să m-asculți!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre poezie, poezii despre verde sau poezii despre sânge
În mine, poezia
Vântul și-a întins aripa peste vara dezbrăcată,
Ploaia stă la pândă-n ceruri, ca un cerber nemilos,
Eu mi-ascund poemu-n poale, să nu mă trezesc deodată,
Că mi-l fură toamna asta, cu alaiul ei pompos.
Și se ghemuie, se strânge, ca un prunc la sânul dulce,
Pe sub piele se târăște și în sânge mi-a pătruns,
Lăngă inimă se-așază, eu îl las să mi se culce
Cu tic-tac-ul, cânt de leagăn și îmi este de ajuns.
Nu-l atinge vreo stihie, hibernează fără grijă
Și va încolți când vremea învierii va veni,
Doar de nu-l atinge glonțul, doar de nu-l rănește-o schijă,
Când m-or troieni ninsoarea și înghețul, și-oi pieri.
Tu să fugi, când simți că moartea-mi dă târcoale, să mă fure,
Să-ți iei versurile toate, și nici titlul să nu-l uiți
Și te-ndreaptă cu pași repezi, sub feriga din pădure,
Eu voi fi în frunza verde, o să-ți cânt, tu să m-asculți!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu îngerii aici și-n cer...
Cât mă iubește Dumnezeu, să spun îmi este foarte greu,
Sunt îngerii cu mine când, nu mai am lacrimi să mai plâng...
Și chiar nu fac niciun demers, doar pleacă-un gând în univers
Și-l prind în palme dușii mei și-l duc la porți de dumnezei...
Și, când pe margini de genuni, renunț la viață chiar de luni
Mă trage-o mână să nu cad în flăcările dintr-un iad
Din care nu aș mai scăpa, oricătă rugă m-ar urma...
Că rugăciunea n-are loc între hotarele de foc...
Speranța-și face loc timid, neliniștile se divid
Mai fac prin viață câțiva pași în primăveri cu toporași
Atât cât să m-adăp din ei până m-or ninge flori de tei
Și până-o iarnă și mai grea m-o troieni cum va vrea ea...
Dar, nu mi-e teamă, știu că-n cer, e câte-un înger grănicer
La vama dintre rai și iad și nu mă va lăsa să cad
De disperare-n alt decor... și când o fi și-o fi să mor
Voi fi cu îngerii-mprejur într-un neîntrerupt sejur...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre îngeri, poezii despre foc, poezii despre vamă, poezii despre rai, poezii despre prăpăstii sau poezii despre primăvară
Mi-e dor...
Mi-e dor de trosnetul din sobă, de aburi calzi de cozonac,
De mere coapte-n scorțișoară, de banca brună din cerdac,
Mi-e dor de albul pân' la hornuri, de sfânta seară de Ajun,
De caramelele cu lapte, de mămăliga din ceaun.
Mi-e dor de serile de iarnă când ascultam, atent, povești,
De zilele fără de grijă, de bruma albă din ferești,
Mi-e dor de scârțâitul porții, de îngereștile ninsori,
De lampa galbenă din geam ce pâlpâia până în zori.
Mi-e dor de puloverul de lână, de căciulița cu urechi,
De torsul mâței lângă plită, de corzile chitarei vechi,
Mi-e dor de-aroma de gutuie, de ceaiul cald de mușețel,
De ulița copilăriei, de clinchetul de clopoțel.
Mi-e dor de laptele cu miere, de gustul fin de cașcaval,
De bolta casei încărcată de candelabre de cristal,
Mi-e dor de cocoloș cu brânză, de șunca proaspăt afumată,
De ciocolatele cu rom, de turta dulce asortată.
[...] Citește tot
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre lactate, poezii despre seară, poezii despre brânzeturi, poezii despre alb sau poezii despre urechi
Viața poeziei
Am călătorit în abisul timpului!
Am urcat și am coborât munți.
Și-am parcurs troieni de timp
Cu lacrimi și surâsuri ale singurătății!
Am strigat plângând
Doar în crăpătura seacă a pământului,
Să fiu sigur ca nu mă aude nimeni...
Doar seceta sufletului meu.
Disperarea și plictiseala ce au venit și au trecut,
Călătorind prin anii mei,
Au înțeles cum stau de fapt lucrurile...
Am depășit zile egale ale singurătății în doi,
Prizonieri în pacea de acasă,
Zile egale, fără gust, insipide, fără culoare, ascunse
Între suferința și bucuria cea dorită!
Zile întunecoase și nopți albe,
Furtuni în zile însorite dar și clipe dezolante,
Pline de aglomerație, înr-un vid al zilelor, goale...
Acum că tu ai apărut în viața mea,
Vroiam să nu te las să pleci,
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre munți, poezii despre întuneric sau poezii despre vin
Iarna flutur alb de vânt
Crivățu își făcu avânt
într-un cuib de păsări mute
cât să-ncapă în trupul lor
iarna - flutur alb de vânt.
Strânse-n sânul ei de gheață
valvârtejuri și ninsori.
Și când șade să asculte
triste suflete de flori,
le așterne pe pământ.
Trece palid soarele,
stelele de ger
îmbracă fața lui diamantină.
Iată-l înghițit de cer,
scuturându-și pletele
într-o pată de lumină.
În răsuflu' ei deodată
ridică cetate albă:
în risipă să te scuturi
de visarea care scaldă
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Copilul și Norul (10 aprilie 2009)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre păsări sau poezii despre păr