Toate rezultatele despre scranciob, pagina 2
Măiestrie pe ie
Coboară iar în mine
Scrânciob al copilăriei,
Cu brațul de jos
Urc spre înălțime și avânt.
Văd chipul mamei surâzând
Și florile din câmpie
Așternute cu măiestrie pe ie,
Urcușul este o-ncântare.
Sunt mai aproape de soare,
De ciocârlia doinitoare,
Cobor ușor cu ciocârlia
Și mă cuprinde nostalgia.
În părul mamei și-al surorii
S-a așternut argintul înserării.
poezie de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre seară
- poezii despre păr
- poezii despre mamă
- poezii despre flori
- poezii despre copilărie
- poezii despre argint
- poezii despre Soare
Balans
Laudă celui care a făcut acest scrânciob:
în vreme ce unii se leagănă, alții privesc.
Un băietan își cabrează spatele, apoi împinge.
O fată bine făcută își unduiește șoldurile.
Patru pantalonași roz flutură-n vânt,
două perechi de picioare întinse unele lângă altele.
Jocuri de primăvară. Cine nu le-a cunoscut?
Stâlpii scrânciobului au fost scoși au rămas găurile.
poezie de Ho Xuan Huong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre roz, poezii despre primăvară, poezii despre picioare, poezii despre laudă sau poezii despre jocuri
Măiestrie
Coboară iar în mine,
Scrânciob al copilăriei,
Cu brațul de jos
Urc spre înălțime și avânt.
Văd chipul mamei surâzând
Și florile din câmpie
Așternute cu măiestrie pe ie,
Culese tainic doar pe ie,
Urcușul lesne-adulmecând.
Sunt mai aproape de soare,
De ciocârlia doinitoare,
Cobor ușor cu ciocârlia
Și mă cuprinde nostalgia.
În părul mamei și-al surorii
S-a așternut argintul înserării.
poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o noapte
mă-nțeapă lumina cu bolduri amare
o lună ursuză, de peste hotare,
mă-ngână de sus
și ceasul dislexic
m-arată pe mine
mimetic mă-ngână
tâmpit și neghiob
îmi dă peste mână
mă dau în scrânciob
ne dăm împreună cu ochii-n pământ
în umbra de lună
în dâra de vânt
mă-nțeapă lumina cu ace de os
din pietre, sulfina târăște pe jos
drumul de abur
drumul murdar
din ochiul de fagur și pasul amar
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre timp, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre graniță, poezii despre ceas sau poezii despre abur
Ȋntr-o noapte
mă-nțeapă lumina cu bolduri amare
o lună ursuză, de peste hotare,
mă-ngână de sus
și ceasul dislexic
m-arată pe mine
mimetic mă-ngână
tâmpit și neghiob
îmi dă peste mână
mă dau în scrânciob
ne dăm împreună cu ochii-n pământ
în umbra de lună
în dâra de vânt
mă-nțeapă lumina cu ace de os
din pietre, sulfina târăște pe jos
drumul de abur
drumul murdar
din ochiul de fagur și pasul amar
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capra contemporană
Capra mănâncă trandafirii grădinilor
municipale
ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi
nu pleacă dimineața la birou
nu citește gazeta de seară
dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi
ignoră semafoarele cu nerușinare
nu-și dorește limuzină și jur
n-a brevetat încă iarba artificială
deși mai știe câte ceva despre păduri.
Statuia din centru a fost schimbată
orașul se leagănă într-un scrânciob de fum
numai această capră încăpățânată
dă lapte și nu se-ntreabă cum.
poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încăpățânare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre tramvaie
- poezii despre telegraf
- poezii despre semafor
- poezii despre sculptură
- poezii despre schimbare
- poezii despre păduri
Nebunia e singura cale spre libertatea socială
așa că tu te prefaci că mă înțelegi
și te urci pe mine
ca pe un scrânciob agățat de lună
deși am învățat
că nimic nu e mai șocant ca realitatea
mă ciupesc de tine să nu fie iar vis
pe când tu ai nevoie de cuvinte
sa-ti creasca macii prin carnea albă
iar eu mă lupt să-ți găsesc rezervorul cu lacrimi
în timp ce o liniște ciudată ne cuprinde
ca atunci când după ce urcăm intens spre vârf
ne întindem pe o poiană să respirăm cerul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre visare, poezii despre realitate, poezii despre nebunie, poezii despre libertate, poezii despre cuvinte sau poezii despre alb
Cântă noaptea o trompetă
pasărea de somn mă latră
timpul scurt mă face zob
păpușarul din scrânciob
și-a legat de gât o piatră
nici o veste nici o vestă
antiglonț sau antichics
nu mai cade la punct fix
dacă nu se și atestă
munca ni s-a dat cu sila,
plata ni s-a luat cu japca
mie haina, ție șapca
cine va iubi reptila?
cântă noaptea o trompetă
deșteptările pe când
bietul mim numai tăcând
a fost declarat vedetă!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre trompetă, poezii despre teatrul de păpuși, poezii despre somn, poezii despre păsări, poezii despre plată, poezii despre pantomimă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Kabir un supus pe viață
Între conștient și inconștient
mintea a pus un scrânciob;
toate creaturile de pe pământ și chiar supernovele
se leagănă între acești doi arbori,
iar acest du-te-vino nu va conteni niciodată:
Îngeri, animale, oameni, milioane de insecte,
valsul soarelui și-al lunii;
veacurile trec, continuitatea-i veșnică.
Toate-s în balans: cerul, pământul, apa, focul...
până și cel necunoscut, al cărui trup crește necontenit.
Kabir a văzut asta pentru cincisprezece secunde
și-a devenit, pe viață, un supus.
poezie de Kabir, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zoologie, poezii despre viață, poezii despre vals, poezii despre supernove, poezii despre secunde, poezii despre insecte sau poezii despre foc
Dansez ca printr-o inimă de poet
un pic cam șchiop de-o lacrimă
numărându-mi pașii în ritmul sistolelor
un doi trei stop
un doi trei piruetă
ca dintr-un solstițiu într-altul
precum un licurici de gheață
scăpat dintr-un alb obicei rotund
cu ochii strict închiși
ca în așteptarea unui impact
cu moartea
apoi cad lin
cum dintr-un vârf de munte
coboară primăvara
în timp ce o gheișă cântă
legănată de iubire într-un scrânciob
care parcă levitează sub un cireș înflorit
iar eu învăț să tac în japoneză
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre munți sau poezii despre moarte