Poezii despre sah mat, pagina 2

Șah-mat!
A istovit degrabă văpaia rațiunii
Și nimicind splendoarea din clipa de apoi
Îmi lasă-n suflet golul știut numai de unii
Mai bine decât mine... mai bine decât noi...
E ca un joc de șah pe-o tablă incoloră
Noi suntem doar pionii... tu, negru... albul, eu.
Spre nu știu ce final ne adâncim în oră
E negrul tău de vină sau poate albul meu?
Iar somnu-i umbra care ne-aruncă-n jocul rece
Și rând pe rând vom pierde țărâna de sub pași
Căci viața asta știe răbdarea să ne-o sece
Transfigurând vicleană, ultimii ani rămași
Tot căutând scăpare, un univers de umbre
Ni se deschide-ntins pe-al vieții umed pat
Pe care-am adormit cuprinși de jocuri sumbre
În timp ce soarta crudă ne tot șoptea: șah-mat!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre jocuri
- poezii despre șah
- poezii despre viață
- poezii despre negru
- poezii despre vinovăție
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre sfârșit
Copil
Aripi de inger sufoca privirea
Mirosul lor greu de pucioasa si fum
Copil ce razand, incepe un nou drum
Lacrimile lui sfidand fericirea
Privesc azi trecutul sub bolti ingropat
Ascult atingerea otravita a mortii
Joc de sah mat nebun al sortii
Soptind rugaciuni cu glas tremurat
Privesc sarutul ce azi ma-nconjoara
Cu aura lui grea de soare apus
Pentru ca apoi, in tacere adus
Pe buze fierbinti de vis sa nu moara
poezie de Cristina Cosnita
Adăugat de Simina Sabau
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre prezent
- poezii despre nebunie
- poezii despre fum
- poezii despre fericire
- poezii despre copilărie
- poezii despre aripi

Minte-mă!
Minte-mă că încă nu-i șah mat,
Minte-mă că încă am o tură,
Că partida nu s-a încheiat
Încă sunt regină în armură!
Minte-mă că mai am un nebun
Chiar de știi că-i jocul terminat,
Minte-mă că ești un rege bun,
Minte-mă că n-am capitulat!
Minte-mă în timp ce-mi străpungi scutul,
Minte-mă atunci când mă ataci,
Minte-mă în timp ce-mi furi sărutul,
Minte-mă frumos dar acum taci!
Minte-mă că eu am câștigat,
Chiar de știi că nu mai am armură,
Minte-mă că încă nu mi-am dat,
Inima din piept la schimb pe-o gură...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre monarhie, poezii despre tăcere, poezii despre sărut, poezii despre schimbare sau poezii despre inimă
Nealegeri
Înveliș de suflet, carcasă fragilă,
Oferită cadou de când ochi am făcut,
Ne face văzută prezența în lume
Cu ambalajul intact și nedesfăcut.
Cu toții admiră cutiile trupești,
Pline, uneori goale, chiar nu contează,
Uitând că sunt straie de cărnuri omenești,
Nealese, ce poate ne limitează.
Casa, religia și țara le-am primit.
Suntem pioni pe tablă de șah dată,
Mutările ne sunt îngrădite constant,
Gândirea ne e mereu comandată
De reguli de joc comerciant, ignorant.
Și câți dintre noi ajung să strige "șah mat"
Sau să evadeze din margini de pătrat?
Pioni de gloată, după obicei obștesc.
Și atunci nu sunt lucrurile pe care
Nu noi le-am ales, cele care definesc
[...] Citește tot
poezie de Adriana Birău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și poezii despre țări, poezii despre sculptură, poezii despre religie, poezii despre naștere sau poezii despre limite
Nebun de șah
Într-o lume-n nebunie,
Făr' o ordine deplină,
În dezmăț și-n extazìe,
Nimeni n-are nicio vină.
Un nebun de șah, departe,
Sparge ce e de prisos.
El în larga-i libertate
I-a slujit lui Dionysos.
Cel nebun de șah, călare
Merge numai înainte,
Inversând cu tura care
Ținea linia cuminte.
De la cal ia săritura
În buiestru când aleargă,
Nebunul se dă de-a dura
Face-orice, jocul să spargă.
[...] Citește tot
poezie de Mara Emerraldi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre picioare sau poezii despre libertate

Dans pe tabla de șah
Sunt regele negru pe-o tablă de șah,
Păzit de oșteni ca un mândru rajah,
Am turnuri în jur, iar nebuni printre cai
Se mișcă-n zig-zag într-un jalnic alai.
Sunt singur acum, stau retras, umilit,
Căci, fără regina pierdută-n gambit,
Am slabe speranțe să pot câștiga
Partida pe viață ce, iată, e grea.
Și, totuși, sunt rege, aștept un răspuns,
Și tot ce-am făcut pân-aici e de-ajuns
Ca dama de alb ce m-atacă mereu
Să pice-n capcană și... jocul e-al meu!
Dar ea se ferește, stăpână pe dans,
Se-nvârte în juru-mi, mă ține-n suspans,
Ea crede că-i tare, mă vede în crah,
Și zburdă, voioasă, pe tabla de șah.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre suspans, poezii despre promisiuni, poezii despre mândrie sau poezii despre femei
Să aveți credința deplină
Un credincios nu-i gata pentru ceartă (Tit 3:2)
Nu-i fără minte, ci pe toții îi iartă (Elc. 7:17)
Nu e bețiv, nici pricină de păcătuire (1 Tim. 3:3; 1 Cor. 10:32)
Nu-i iubitor de bani, nici piatră de poticnire (1 Tim. 3:3; Rom. 14:13)
Este curat, este supus și răbdător (Filip. 1:10; Evrei 13:17; Iac. 5:7)
Făr' răutate, treaz și veghetor (Mat. 10:16; 1 Petru 5:8)
Desăvârșit este, fără de grijuri, sfânt (Mat. 5:48; 1 Cor. 7:32; 1 Petru 1:16)
El este bun, un primitor de oaspeți pe pământ (Efes. 4:22; Rom. 12:13)
El umblă-n adevăr, în dragoste, frumos (3 Ioan 3; Rom. 14:15)
Și cârmuit de Duhul, pe urma lui Hristos (Gal. 5:16; 1 Petru 2:21)
Smerit, cu Dumnezeu, el umblă, fără de vină (Mica 6:8; Fac. 5:24)
În dragoste, neprihănire, în lumină (Rom14:15; Ps. 26:11; Ioan 12:35)
Se împodobește cu smerenie și chip blând (1 Petru 12:16; Filip. 4:5)
Și umblă-n haine albe orișicând (Apoc. 7:9)
El înspre o țintă aleargă, bine și prin har (Filip. 3:14; Gal. 5:7)
Să capete un premiu, nu-n zadar (1 Cor. 9:24; Gal. 2:2)
Nu strânge pe pământ comori și arginți (Mat. 6:20)
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre smerenie, poezii despre sfințenie, poezii despre vestimentație, poezii despre răutate, poezii despre premii, poezii despre perfecțiune sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
În căutarea unei mutări perfecte pentru a obține șah mat
Inventând reguli noi, într-un nou aranjament și având o nouă strategie,
Regele alb forțează regele oponent într-un colț periculos, pentru a fi controlat de nebun.
Regele alb este foarte bogat.
El ia proprietăți, aparent lipsite de valoare, de la propriul său popor
Și le transformă în proprietăți proprii.
El apăra un sistem de înrobire și exploatare.
El se autoproclamă un mare erou, gândindu-se cât de deștept și de inteligent este,
Pentru că se supune Marelui Întuneric.
Cetățenii țării sale sunt orbi și foarte săraci...
Regele negru are puterea, el are respect pentru proprietatea privată
Și drepturile persoanelor de a dobândi în mod liber proprietatea și de a se folosi de ea.
În regatul său există oameni care sunt bogați, precum și oameni care sunt foarte bogați.
Dar regele negru este orb...
Nebunul devine tot mai lacom, pe zi ce trece,
El are două seturi de cărți identice,
Pe care le joacă totdeauna cu ambele mâini,
Cele două mâini putând fi jucate independent.
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre inteligență, poezii despre devenire, poezii despre bogăție sau poezii despre alb

Șah cu absurdul
Dragă Kitty să știi că AlphaZero mi-a acceptat
provocarea Va juca după ora stingerii cu mine
o partidă de șah Să vedem cine va fi mai creativ
Anna Frank sau AlphaZero Apropo știi ultima
noutate Sunt îndrăgostită până peste cap
Am să văd dacă AlphaZero
Se prinde sau nu
Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank
poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (19 iulie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre creativitate, poezii despre vulturi, poezii despre ore, poezii despre iubire sau poezii despre absurd
Despre "încotro Doamne"
Dumnezeu mi-a dat destulă răbdare ca să îndur viața asta
sau poate că răbdarea s-a născut și a crescut în mine
liană cățărătoare căutând lumina
de când m-am născut am învățat și urmat câteva precepte
dar tot viața mi-a dovedit că lumea se schimbă
și ar cam fi timpul ca și preceptele mele să se schimbe
să nu minți. să nu furi. să îți iubești aproapele. erau odată
dar minciuna a devenit politică de stat iar hoția e ca diploma de onoare
cât despre iubire, nici ea nu mai știe cărui gen literar aparține
am obosit Doamne. știu că viața e incredibilă ca un test grilă
dar Doamne, dacă tot joci șah cu mine
surprinde-mă cu mutarea finală și dă-mi mat.
o nouă partidă, alte mutări... alte timpuri...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre lumină sau poezii despre învățătură