parsiv

Targa de spital

Zodia cu rouă fără rod
Îşi târâie picioru-n iarba crudă,
Clopotul îi sună dintr-un melc,
Semnul ei e rudă-paparudă.

S-a scăldat în sângele de piatră,
A fluturat cu nurii peste tot,
Dracii sug din laptele-i untos
Făcând din cimitire doar imensul tort.

Nimeni nu adoarme cu oasele sub cap,
Nimeni nu mai gustă din sângele de cal,
Doar viermele parşiv muşcă din trupul
Poporului pe targa de spital.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un ocean de fum

e o linişte necunoscută
în care ziarele vechi se unesc
să-mi înlocuiască pielea.
undeva mai la dreapta de paharul de plastic
pe care l-am fi golit
pe rând
stă camera de gardă
între nevoia de aer
şi durerea de a respira.
mi-e frică şi sunt sătulă
de conceptul ăsta parşiv
de a fi tu însuţi
că voi nu ştiţi ce-nseamnă să nu
reprezinţi decât
câteva kilograme de carne decolorată
aşa că mă întind pe rugul şters
ulterior
cu buretele ademenitor al clasei
prăbuşindu-mă
în ceea ce a mai rămas din mine

[...] Citeşte tot

poezie de Sorina Rîndaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost o dată-n viaţă pozitiv

Am fost o dată-n viaţă pozitiv,
Dar fost-am izolat şi pedepsit.
Palinca-n beci mi s-a mucegăit,
Aş bea, dar are gust de fixativ.

Amantele, în grup, m-au părăsit
Şi arborează steagul rogvaiv.
Am fost o dată-n viaţă pozitiv,
Dar fost-am izolat şi pedepsit.

Doar soacra m-a-ntrebat, zâmbind parşiv,
Văzând probabil că am mai slăbit,
De taxele la popă le-am plătit,
De testament, de carduri... pe motiv

C-am fost odată-n viaţă pozitiv!

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel de-ar fi fost

Mi-i trecută viaţa şi fulgii cad domol,
Revăzându-ţi chipul, ochii-mi scânteiară,
Sunt iar un copil, de pe divan mă scol,
Inima-mi tresare, la fel ca prima oară.

Te privesc, te ating, dar pari schimbată,
Ori de vină-i timpul care parşiv trece.
Însă, nu! Astăzi e pentru întâia dată,
Când ţi-am simţit mâna nefiresc de rece.

Nu mai eşti la fel cum erai altădată,
Nu-ţi mai văd iubirea lucind în privire,
Dragostea nostră - cetate sfărâmată,
Altfel de-ar fi fost, îmi dădeai de ştire.

poezie de Alex Dospian (octombrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către Dumnezeu

Doamne, nu vreau nimic să-ţi cer;
Totul e, oricum, efemer!
Şi doar Tu ştii ce merităm,
Cu ce-ncercări ne confruntăm;
Te rog doar, să m-ajuţi s-accept
Ce nu e bun, ce nu e drept!

Nu vreau, Doamne, nimic să-mi dai;
Dacă nu vrei, nu mă lua-n Rai!
Ajută-mă numai să lupt
Cu ce-i parşiv, cu ce-i corupt,
Toate câte mi-e dat să-nfrunt,
Aici, unde-i greu, pe Pământ.

Doamne, să nu crezi că cerşesc,
Cer numai dreptul să iubesc,
În rest, tot ce crezi că greşesc,
Sunt pregătit să ispăşesc!
Nu cer, fiindcă mi-ai dat mereu
Mai mult decât am cerut eu!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai cum să uiţi

N-ai cum să uiţi minciunile şoptite,
Nici ploile... cu fulgere-n destin,
Privirile-n tăceri încremenite
Şi timpul, incredibil de puţin.

Vei încerca zadarnic a mă scoate
Din inimă, din suflet şi din gând,
Însă vei şti că am avut dreptate,
Că trupul niciodată nu mi-l vând.

A ignora... este cu neputinţă,
Deşi, te tot încearcă spaime reci
Şi-ai aruncat a patimei velinţă
Grăbindu-te, grăbindu-te să pleci.

N-ai cum să uiţi încinsele cuvinte,
Nici verdele... de-atâtea ori parşiv,
Nu poţi ucide-aducerile-aminte,
Deşi, poţi inventa, orice motiv.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit...

În orice lucru, m-ai minţit,
Şi fiecare-ţi vorbă goală...
Nimic este ce ai simţit,
Când mă vrăjeai perfid cu smoală.

În orice gest... ai simulat,
C-ai fi şi tu îndrăgostit...
Când îţi spuneam, te-ai bosumflat
Şi repejor ai şi fugit.

În orice vorbă... amăgire,
Ca să te cred că m-ai iubi...
Din partea ta, n-a fost iubire...
A fost o joacă de copii!

Şi ca un şarpe te-ai băgat,
În a mea inimă fierbinte...
Speranţa, dragoste-ai furat,
Ca să te ţin eu bine minte!

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecaţi-vă capul

Cu aripa frântă, gândul se-ntoarce
din umbrele vremii bătute de vânt,
Cel Mare, Cel Drept a plecat dintre noi
lăsându-şi pe ţară pecetea de Sfânt.

Destinul său tragic rămâne în veci
pe crucea istoriei trup răstignit,
popor prea tăcut, popor zgomotos,
cu fruntea plecată, ce mult ai plătit!

Istoria scrisă ne trage-napoi –
apostolii zilei sunt scribii de ieri,
cu vorbă ocultă, cu gândul parşiv,
în clipa durerii sunt bravi zodieri.

O briză amară se simte-n văzduh,
eroi neştiuţi plâng azi în morminte,
plecaţi-vă capul în ultimul ceas –
durerea-i tăcută, nu în cuvinte...!

poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii de Gigină

Macii, roşii răsăriţi
Eroii noştri prea uitaţi
De roua crucii nescăldaţi
De predici nenumiţi

De marmure nestrigaţi
Fără odihnă în bântuiri
Cu neştiute zăgazuri
Duşmanilor ahtiaţi

De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-şi apără cu viaţa glia

Fără a-şi voi şi lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinaţi cu prea culte

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii de Gigină

Macii roşii răsăriţi
Eroii noştri prea uitaţi
De roua crucii nescăldaţi
De predici nenumiţi

De marmure nestrigaţi
Fără odihnă în bântuiri
Cu neştiute zăgazuri
Duşmanilor ahtiaţi

De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-şi apără cu viaţa glia

Fără a-şi voi şi lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinaţi cu prea culte

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!