Toate rezultatele despre inveseli, pagina 2
Arlechinada 1
O, poetule
rece, detașat, smuls ca un abur
realității
ascunzi
rănile tale
mirări, spaima și mai ales neputinți
vino să bem o cană cu vin
să înjurăm cu năduf vremuri
acre vremuri tui pălăria vântului să fie
lasă arlechinii să intre
pe arena inimii tale, nu
nu te vor întrista mai mult
decât colesterolul și perspectiva burții
nu te vor înveseli mai tare
decât prefăcătoria ceremonioasă
la morțile confraților
vor mima doar
sentimente până când
involuntar
îi vei imita apoi singur
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre spaimă
- poezii despre religie
- poezii despre realitate
- poezii despre moarte
- poezii despre medicină
- poezii despre medici
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citește-mă în braille
Iubite, prinde-mi aripa beteagă
În arcul tău de timp, cât încă sunt!
Dar, prinde-mi-o de stele și mi-o leagă
Cu firul tău de viață, să înfrunt
Furtunile ce vin, să-mi frângă zborul
Cu grindina înghețului din ploi.
Doar tu mai poți înveseli decorul
Tabloului în care suntem goi,
Unul de altul, rătăciți prin vară,
Într-o degringoladă spre infern,
Intercalând distanțele de ceară
Între suspinul tău și-al meu. Și cern
Atâtea versuri sângerând astenic,
(Sunt norii plini de ele și sunt grei),
Deasupra noastră-n peisaj edenic
Rămân să hiberneze anii mei.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre toamnă
- poezii despre ploaie
- poezii despre peisaje
Visul meu de pădure
De-aș fi o pădure lâng-o margine de lac,
Lin mi-ar bate vântul în fiecare copac
Și aș zâmbi în fiecare primăvară,
Când florile-n poiană mie-o să-mi apară.
Și oi fi ca o regină-a florilor mărunte,
Iar semeții copaci de mine-o să asculte
Plângand așa de tare, eu m-oi înveseli,
Când păsări călătoare la mine or veni.
Și-oi răsuna de-atâtea cântece voioase,
De simfonii plăcute-a mierlelor duioase,
Iar cerul s-a deschide și norii i-a-nghiți
Când măiastra pitulice lin va ciripi.
Cânta-va-n plop o gingașă privighetoare,
Cu glasul ei divin venit din depărtare;
Iar sufletul mi-a plânge când ea a tot cânta
Și-atunci o ploaie dulce pe mine va cădea.
[...] Citește tot
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre muzică, poezii despre copaci, poezii despre zâmbet, poezii despre suflet, poezii despre păsările călătoare, poezii despre păsări sau poezii despre păduri
Maria: Vai... Câtă cruzime!
Lucian: Așa-i; din nefericire mai există și asemenea indivizi care nu se dau în lături de la asemenea fapte reprobabile.
Maria: Poftim?! Desigur, ai dreptate, dar nu la indivizii aceia mă refeream eu.
Lucian: Nu?! Atunci la ce?!
Maria: La cruzimea cu care foarte multe flori au fost smulse de la locul lor, doar pentru a ajunge și a sfârși în niște vase cu apă, următoarea lor destinație, ultima, fiind, foarte probabil, o ladă de gunoi. Câtă cruzime!
Lucian: Ah, asta era... Desigur, în felul tău poate ai dreptate, însă prezența acelor flori are un scop bine determinat, ba încă unul nobil: acela de a o mai înveseli pe domnișoara Petra, în perioada de convalescență.
Maria: De acord; nu te contrazic, însă acest scop și-l puteau îndeplini la fel de bine și dacă erau aduse cu rădăcini, în vase cu pământ, nu așa, rupte... Deci, ține minte, Luci, altădată nu oferi un buchet de flori, ci o glastră cu flori, vii, care vor răsări și-n anii următori, cu o îngrijire adecvată; vor aduce tot atâta fericire în sufletul celui căruia doreai să-i alini suferința.
Lucian: Bine, am să încerc să nu uit.
Maria: Ah, scuză-mă; vorbea biologul din mine. M-a răvășit însă imaginea atâtor flori rupte, când ar putea fi lăsate să trăiască, pentru că și ele trăiesc... Știi, într-un fel și asta este tot o crimă; dacă florile ar avea grai și ne-ar putea spune ce cred ele despre asta, nici nu vreau să-mi imaginez ce-am putea afla, ce-am auzi și nu știu dacă s-ar ține cont de părerea lor, dar să lăsăm asta. Măcar domnișoara Petra e mulțumită și veselă văzându-le; ei nu i-am împărtășit opinia mea, ca să n-o indispun...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre viață, citate despre flori, citate despre însănătoșire, citate despre timp, citate despre suflet, citate despre suferință, citate despre nefericire, citate despre mulțumire sau citate despre imagine
Împrumută-mi un cățel
Îți voi împrumuta un cățel, a spus Dumnezeu,
ca tu să-l iubești cât timp îl vei avea alături
și să-l plângi când nu o să-l mai ai.
Poate unsprezece-doisprezece ani
ori, poate, doi sau trei...
Dar, te rog, până-l voi lua-înapoi
ocrotește-l, vrei?
Te va înveseli cu giumbușlucurile lui și
(dacă timpul petrecut împreună va fi scurt )
vei rămâne cu niște amintiri frumoase
care-or să te consoleze-n ceasul mohorât.
Nu-ți promit că va rămâne cu tine zeci de ani,
pe lume-s hărăzite să vină și să plece toate...
dar sunt lucruri simple pe care nu le știi, și-acest cățel
te va-învăța cum să treci prin viață și printr-o lungă noapte.
Am căutat în lumea largă îndelung
un suflet care să-i merite gingășiile canine
și din mulțimea-atâtor oameni,
[...] Citește tot
poezie de Autor necunoscut SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre amintiri, poezii despre vinovăție sau poezii despre sfinți