hronicul si cantecul varstelor

Cantecul lui

Cantecul lui
Ii cantul codrului,
Cantul tineretii,
Cantul batranetii,

Ii cantec de dor,
Pentru fecior,
Ca eu o sa mor,
Mor de dorul tau,

Nimeni nu canta
La fel de frumos
Cantecul lui
Despre povestea codrului;

Cantec de jale
Caci codrul moare,
Moare in tacere,
Pe-o vale nuiele;

[...] Citeşte tot

poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul dragostei, Cântecul urii, Cântecele de laudă şi Ziua Recunoştinţei; Le-am învăţat pe toate, dar mai rămâne unul, numit Melodia vieţii.

citat din Ridgely Torrence
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum sirenele au o armă mult mai ucigătoare decât cântecul şi anume tăcerea... Câte unul poate o mai fi scăpat vreodată de cântecul sirenelor, dar niciodată de tăcerea lor.

citat celebru din Franz Kafka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul inimii

cântecul inimii se-aude-n stetoscop
tăcerile se sparg în valuri de emoţii
din dragostea pură mi-am făcut un scop
o apăr cu tărie să nu mi-o fure hoţii.

imagini senzuale curg din caleidoscop
iubirea mea bătrână trece prin echinocţii
cântecul inimii se-aude-n stetoscop
tăcerile se sparg în valuri de emoţii.

mă scufund în mare ca un periscop
la picioarele mele zburdă caşaloţii
propovăduiesc iubirea ca un episcop
icoane de lumină cumpăr la promoţii.

cântecul inimii se-aude-n stetoscop
tăcerile se sparg în valuri de emoţii.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamlet: Exagerările nu au ce căuta pe scenă; scopul teatrului, la început, dar şi acum, a fost şi este cel de a oglindi natura, de a arăta virtuţii adevărata ei valoare, viciului propria ipostază, iar vârstelor şi vremilor, o imagine cât mai exactă.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul III, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Real-liber şi mântuit prin adevărul unic al iubirii, credinţei şi speranţei, omul religios etern depăşeşte mistic miticul, magicul şi raţionalul ficţiunilor utile, al perechilor alcătuite din contrarii, al absolutizării, relativizării, negaţiei, al unităţilor formale-întregurilor logice sumative-al mărginirii, incompletitudinii şi al neliniştilor biologiei vârstelor, al bolii, neîmplinirii, suferinţei şi morţii.

Petre Ţuţea în Problemele sau cartea întrebărilor (1990)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul iubirii

Iată din ce-i făcut simfonicul cânt al iubirii
e cântecul iubirii de altădată,
e murmurul pierdutelor săruturi ale marilor iubiri
sunt strigătele de iubire a muritorilor ce-i violară zeii.
E bărbăţia fabuloşilor eroi sculată precum
tunuri antiaeriene
E preţiosul urlet al lui Iason,
e cântecul de moarte al lebedei
şi imnul biruinţei pe care-ntâiele raze de soare
pe Memnon nemişcatu' să cânte l-au făcut
e ţipătul Sabinelor răpite
Şi ţipetele de feline-n junglă
e clocotul de seve-n plante tropicale
e tunetul artileriei împlinind cumplita iubire a popoarelor
talazul mării frumuseţii dându-şi viaţa
e cântecul de dragoste al lumii.

poezie clasică de Guillaume Apollinaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, Tenerife!

Ah, Tenerife!
Munte-n Retragere!
Porfir al Vârstelor – un răgaz pentru tine –

Crepuscul – trecere-n revistă a Regimentului Safir –

Ziua – îşi coboară peste tine Roşul Adio!

Nemişcare – Încremenire-n Scrisoarea ta de gheţuri –
Coapsă de Granit – şi muşchi – de Oţel –
Nepăsător – egal – la sărbătoare – sau despărţire.

Ah, Tenerife!
Îngenunchez – încremenită –

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniste in plus...

Eu vreau azi linişte şi poezie
În cântecul cu sentimente pure...
Mai pune peste azi, doar o felie
Şi uită de cuvintele murdare, dure.

Să înălţăm doar cântecul iubire...
Să-l scoatem din povestea cea tăcut.
Să daruim din tortul fericire...
Să spunem lumii cât e de plăcut!...

Te vreau în zâmbetul de dimineaţă,
În zorile ce cheamă sufletul sublim.
Pornesc cu cântecul şi inima curată
Voi spune sentimentului ce ne dorim.

Ascultă liniştea ce cheamă gândul
Şi visele din cartea cu poveşti.
Iţi construiesc cu lacrimi, ţie, basmul
Şi te intreb senin: tu unde eşti?...

poezie de Magdalena Rosca
Adăugat de Gina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cântecul întârziat

În nopţile cereşte înfrunzite,
În toamna-acestor întristate ore,
Albastrul, printre stelele coclite,
Întinde pretutindeni crengi sonore.

Cu-a ta prezenţă-n gând, oricine-ai fi,
Mi-mpodobesc singurătăţile-aurii
Sub luna care-şi cântă neatins,
Pe ram albastru, cântecul aprins.

Nu am prieten nici un om.
S-o cânt, prietenia ta o caut.
Înclină crengile albastrului tău pom...
Ajută-mă să tai un flaut.

poezie de Cicerone Theodorescu din Cleştar (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!