formal

Prostirea unui popor e simplă. Dă-i, formal, drepturi peste drepturi, lasă-i pe cei mărunţi să-şi vadă de găinăriile lor, lansează fumigenele anticorupţiei pentru ca trepăduşii aleşi democratic, sau acoliţii lor să poată jefui ţara nestingheriţi, uneori chiar sub paravanul legii.

aforism de Valeriu Butulescu din Discursuri politice (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dincolo de abstracţiunea de principiu
a unei conjuncţii atât de formal adversative
mă opresc într-un centru cu sens
bunăoară în acest miez de cosmos
ca-ntr-o inimă de Dumnezeu
îmi mângâi copilul de durere şi de frică
de toată greutatea lumii acesteia
căzute sub pământ
cu glas omenesc îi povestesc
despre cum înţeleg eu să fiu fericită!

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii, reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau dintotdeauna împăcate....

Grigore Moisil în Un om ca oricare altul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Protest formal

nu mă pricep la vrăji şi nici la teorie
iau totul brut, de-a gata, de-a întregul
frontal şi verde-n faţă, sătul de-alegorie
în care prea sunt boul care-ţi duce jugul

nu înţeleg o iotă din ştiinţa lumii
de a face răul să pară un progres
iar joaca de-a soldaţii îmi e de ne-nţeles
şi tot ce fac aceia care se cred stăpânii

întreaga artă a omenirii e-un tânguit de jale
elogii la instincte, ode înşelării permanente -
din scâncetul acesta îmi pregătesc artiştii cale
dezmântuirii... şi morţii iminente?

credinţe, erezii mascate, un Dumnezeu
să aibă numai gloata, iar vârfurile ură
cel ce îndură legea doar eu să fiu mereu
şi neplătitul... Când cei stăpâni văzură

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şobolan, preotul răspopit, ministru al cultelor şi al televiziunii, profită de o călătorie în America Latină ca să se facă popă copt de rit bolivian şi să renunţe formal la funcţiile-i laice. Pentru că peste tot se presimţea venirea iminentă a invadatorului; dar sub Bostan măcar se mânca bine, iar oamenii începuseră să râdă şi să se distreze ca în vremurile bune de odinioară, dinaintea epocii sinistre a lui Gologan.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi îndrăznim să promitem o didactică mare, adică o artă universală de a învăţa toate pe toţi. Şi anume de a învăţa în mod sigur, cu succes; iute, se înţelege, însă fără greutate şi dezgust pentru învăţător şi şcolar, ci, dimpotrivă, cu plăcere pentru amândouă părţile; temeinic, nu superficial şi cu scop numai formal, ci aşa încât şcolarii să ajungă la o cultură ştiinţifică adevărată, să dobândească moravuri curate şi o religiozitate adevărată.

Comenius în Didactica Magna (1910)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii au nevoie de un contact direct. Tot ce se întâmplă e mediat, calculatorul mediază, televizorul mediază. Teatrul e imediat. Toţi oamenii au nevoie de contactul direct pe care teatrul îl oferă. Oamenii au nevoie să simtă prezenţa fizică a actorului, într-o lume în care totul devine mai formal şi mai virtual.

citat din Vlad Zografi (2011)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde ideea că filozofia te învaţă adevărul? Te învaţă să gândeşti - nu adevărul. Îţi dă DIRECŢIA adevărului. Vorba lui Kant: ca să ştii care e adevărul despre un lucru, trebuie să ai acordul cu acel lucru. Deci, orice adevăr e despre ceva; orice adevăr e material. Ce poate să însemne adevărul, aşa formal? Există realităţi, nu realitate. Există adevăruri, nu adevăr.

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământ la Monumentul Ciumii

Tu mi-ai jurat la Monumentul Ciumii,
Să mori cu mine când va fi să mor,
Şi eu am spus aceasta tuturor
Şi te-am şi înălţat în ochii lumii.

Şi ţi-am răspuns că vorbele deşarte
Nu pot unii pe cei ce se iubesc
Şi că-i destinul nostru omenesc
Să aibă fiecare câte-o moarte.

Dar astăzi, când s-a-ntors să mă consume
Reproşul tău absurd că ne iubim,
Dar nu legal, formal şi legitim,
Eu merg la Monumentul Tristei Ciume.

Şi îl intreb, cu vocea mea postumă,
De nu cumva şi dragostea e ciumă.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre psalmi, un puric

Tace formal, nu mai zice nimic,
Aure transpar din pantomimă,
La Dumnezeu, e-o singură rimă,
Să contemplăm cu sihastrul Puric

Un fulger... Se produce un declic
Sensuri adânci ne copleşesc
Între Apocalips şi tragic firesc,
Să-ngenunchem, umil, cu Puric

Din holda de credinţă ia un spic
Şi macină grâul la moara sublimă,
Astâmpără-ţi foamea c-o azimă
În asfinţit, la cina de taină, cu Puric

Angelic, printre psalmi, sare un Puric...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Liviu Zanfirescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!