elegie

Elegie

Ninge lacrimă de cânt,
Peste prundul ars de vară,
Ninge-n suflet şi cuvânt,
Flori de dragoste amară...

Luncile se pierd în zări,
Albăstrite de poveste,
Potcovind cu nerăbdări,
Fiecare zvon de veste...

La ce bun într-un trifoi,
Unde se căta norocul,
Am găsit şi patru foi,
Dacă am rămas cu jocul?

poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Sunt prinsă-n chingile iubirii
Şi nu e loc să plec şi nici să vin,
Am să rămân doar pradă amăgirii,
În suflet am să am, numai venin...

Iubirea ta-i otravă dulce,
La sânul meu o port mereu,
N-o pot goni şi n-o pot duce,
Odor sublim şi trist, amorul tău.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Mi-aduc aminte de tine
ca de un mort
dinspre care curge nelămurit
râul fosforescent al iluziei.

Cărări cu tâmpla ascunsă sub troscot
urmăresc în derivă zborul păsării
ce-a-notat în colivia înşelătoare
veghindu-mă.

Dintr-o linişte închipuită
îţi spun cu mirare
că nu sunt tristă.

Prin altarul de iluzii
întind palmele
spre aburul ascuns
în cuiburile de sub pietre.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu vântul la o cafea

Prietenul meu vântul
mi-a trântit adevărul
pe faţa albă de masă

O cană de cafea
marca Rilke
amară ca o elegie duineză

Pardon

de
Tudor Vladimirescu - Albeşti

Îmi cobor ochii taman când
lalelele se deschid
la
prima pagină solară

La cer mă pot uita
însă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (13 mai 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Risipite în derizoriu
Stihurile melancoliei
Plângeau despletite
Cu rime întortocheate
Prin tărâmul dezolării
Cu neprihănire tristă
Şi tânguiri în lacrimi
De mâhnire şi de apăsare
Transmiteau împrejur
Perspectiva unui neant
Mesaje de bocet cu alean
Dureri de noimă adâncă
Evocând aspiraţii sacre
Zel de parabole imense
Cu arii în decor nostalgic
Prin orizonturi confuze
Invocând simţiri sublime
Dinspre meleaguri angelice.

poezie de David Boia (22 martie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

În ziua sărbătorii – paharul pe care-l beau e-amar;
Prima tinereţe – broboadă mi-e de griji, atâta doar;
Din holda recoltată – n-am strâns decât neghină;
Binele – mi-e nădejdea-n câştigul ce-o să vină.
Nu văd soare – deşi mai e până la asfinţit;
Acum trăiesc – deşi acum viaţa mi s-a sfârşit.

poezie de Chidiock Tichborne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Cu surâsul tău
ai putea ferici această clipă
acum, când privindu-mă-n oglindă
mă simt ca-n faţa
plutonului de execuţie.

În toate-i un gol translucid
precum uneori memoria.
Nu mă privi ca şi cum ai şti
în noi naivitatea hrăneşte pe furiş
intrusul ce deseori mai caută
ieşirea din timp.

Aş vrea pe umerii cerului
să m-aşez
în veşmânt răbdător
şi obosiţi nervi să nu se mai arate.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Tremură aceeaşi apă şi frunză
la bătăile aceluiaşi ceas.
În ce tărâm şi-n ce somn te-ai oprit?
Cerească subt ce iarb-ai rămas?

Se revarsă în mine drumurile
toate pe cari ai umblat.
Oglinda-ţi mai păstrează chipul
şi după ce-ai plecat.

Fără gând, fără-ndemn, fără glas,
cu mâneca şterg ochiuri ude.
Un vecin prin zidul meu aude
răbdarea neagră a aceluiaşi pas.

poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

De-a lungul ţărmului
curg nori molatici cu întreruperi albastre
privirile se prelungesc
nevertebrate în transparenţă lină

eşti un înţelept al tăcerii - împovărare
pînă în vremea cînd aş simţi cuvintele -
săgeţi de piatră ascuţită
căzînd în gol dincolo de marginea lumii

Mare cu furtună liniştită
ţi-e icoana sufletului
cum stai nemişcat
în vîntul care bate pînă la mine.

poezie de Lucia Sotirova
Adăugat de Marian Denescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Alerg desculţ
pe malul ce-aproape se surpă
prin ploaia ce cade sub formă de aripi.
E voluptatea ce-o încerc ca pe un refugiu
al uitării de sine!

Sub dealul astral, m-ademenesc
cărările anotimpului din clepsidră.
Păşeşte uşor! Aproape de suflet
sunt livezile în floare, iar printre nori
zvâcneşte trena de mătase
a amintirii.

In toţi, iubirea e neclintitul timp
ce lasa-n suflet,
o pasăre cu aripile-ntinse.

poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!