decade

Am avut aşa, o decădere. Dar un războinic nu decade aşa uşor!

perlă de Gigi Becali
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În adâncul oceanelor trăiesc peşti cărora simţul văzului le-a devenit inutil, astfel că Natura le-a atrofiat ochii. Ceea ce nu întrebuinţăm decade şi dispare.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o naţiune decade sau o societate dispare, una din condiţii este mereu aceeaşi; au uitat de unde au venit. Au pierdut din vedere ce i-a adus împreună.

citat clasic din Carl Sandburg
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

admiraţie

Admiraţia este o pasiune trecătoare care decade repede dacă obiectul său îi devine familiar şi nu este alimentată mereu cu descoperiri noi şi menţinută în viaţă printr-o serie de miracole evidente.

definiţie clasică de Joseph Addison
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se moare prin durere: prin durere se decade

Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Laborator la ora ceaiului, p. 72 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul căsătoriei este procreaţia, şi când o femeie nu procrează, decade din drepturile ei. De vreme ce nu-mi dai o familie, nu mă faci util patriei, mă laşi să mă pierd în negura uitării, fără urmaşi, care să-mi poarte numele, nu mai eşti, de fapt, soţia mea.

citat clasic din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu
Adăugat de lorelei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivirea

Atins de secure
Trunchiul verde nu mai fu în stare să
Ţină seva
Rouă pe mere
Cutremur
Cojile sar, frunzele mor
Dar nu acum –
Decade pot număra degete de copil
Mlădiţă era când l-am plantat...
Nu ştiam că se potriveşte atât de bine
Braţelor tale întinse.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singură îmblânzire

Fiţi voi-n poezie, îngeri doriţi!
Eu vreau demonul, ce să-l huliţi...
Căci nu vreau aripi-mprumutate!
Vreau purgatoriu în eternitate...

Căci demonul nu mai poate decade
Fără stăpân prin timpuri doar şade...
Ocolind abisuri-ntoarse fade
Edenelor voastre de mascarade!

Şi am doar o singură-mblânzire
Precum lupul într-o singură iubire...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ego

Sfârşesc prin a naşte în jururi mereu
Durere nebună ce creşte în timp,
Se-adună în suflet. Devine mai greu
Să fac necuprinsul din mine iar nimb.

Chem disperarea, amarul şi frigul;
Toate m-ascultă, îmi cad înainte,
Afară tronează despotic nimicul,
În mine – năvalnice, surde cuvinte.

Dezgust şi tăcere mă-neacă de viu.
Aş vrea să aud, să umblu, să ştiu
Dar totul decade din suflet în sus.

Eu umplu natura cu mine, pe rând,
Sădesc deznădejdea în norii ce nu-s.
Mă fac necuprins de apă, pământ.

poezie de Dragoş Nichita
Adăugat de Mihaela Dragu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Byron ne-a răspuns

Cadaveric-mi este păcatul?
Complăcând cu întunecatul.
Inculpându-mi cu mintea, sufletul
Rănit, ucis, că e,.. vinovatul!

Şi ce oare îngerul, ar face?
Când o fiinţă, o iubeşte, tare.
N-ar decade şi el... rapace!
Şi ar arde, pentru o iubire..

Aripile pentru iad... mai fierbinte
Decât raiul monoton şi rece
Unde în rugi viaţa-i trece...

Când iubirea-i un paradis
Cu versuri de poeţi... şi zei scris
În zbor cu aripi de nedescris.

Şi am aşa, eu,... o intrebare!
Îngeri câţi au căzut din cer?

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!