ceramica

Metrou

metrou cimitir al inocenţei mele
tu m-ai învăţat să privesc fix înainte
ca un mecanism eficient şi lugubru
cu ochi de ceramică
să nu întorc capul să nu zâmbesc
să nu respir să nu cred să nu sper
să nu mă amăgesc
între două staţii
îmi rememorez întreaga viaţă
încercând să nu ating din greşeală
vreun trup străin
ghemuit în el însuşi precum un arici
poate că uşile
nu se vor mai deschide niciodată
şi vom dispărea cu toţii
în catacombele oraşului
purtaţi în vintre
de un anaconda feroce
care ne-a minţit
că ne va duce la job

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plopi

azi ma intalnesc cu tine
prin felurite jumatati de timp
un fel de crai nou intre noi se ascunde
si rasuna sub cornul clarului ce mangaie timpul nostru
azi ma intalnesc cu tine
sub plopii ce n-au uitat jocul nostru
nervos uneori
corida unor doi copii ce amestecau culorile sub o piele ce ne imbraca

stii sa ma ceri de dincolo de drum
stiu sa te caut pe scoarta albicioasa te-am mai sarutat in trecere
fara sa ma cuprinda vreo panica
fara ca versul frunzelor planse prin vant sa-ti mai alinte umerii
ceramica unei amintiri acoperite de praf

tu nu ai altceva de facut decat sa-mi cauti inima prin maruntaie?

poezie de Ilie Viorel Stanica
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioburile noastre

Cumpărăm alte ceşti de ceai?
Cele vechi sunt atât de uzate!
Ceramica lor încercată
Mai păstrează arome uitate.

Eu zic să ramânem fideli
Acestor cioburi fierbinţi,
Din care tu şi eu,
Ca doi şcolari cuminţi,
Ne bem ceaiul
După – amiezelor banale.
Eu, la un etaj într-un bloc,
Răsfoindu-l pe Dante,
Tu... oriunde,
Perorând aleatoriu
Vechi citate din Calvin,
Luther sau Spurgeon.

Uite, ceaiul de astăzi,
De Roş Ha Şanah,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Reghina Onu din Paşi printre pietrele Sionului (septembrie 2011, Roş Ha Şanah, Bucureşti)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ci gândise faraonul c-ar putea să ia cu sine
Tot regatul în mormântu-i, să-l salveze de ruine,
Dacă încrustate-n table de ceramică, cu semne,
Ar păstra în amorţire avuţiile-i eterne:
Frunze de palmier şi trestii, tronuri, pene înfoiate,
Aşternute-n pat de piatră, şerpi, coroane etajate,
Curtezane şi regine, zei cu capete de vite,
Mii de forme-ntreţesute, mii de vieţi încremenite
Într-o tablă fermecată pe care-o ţinu la piept
Până-n ziua cea din urmă, taciturn şi înţelept.

Şi când i-a fost dat să moară, preoţii i-au aşezat
Subţiatele lui braţe peste tristul său regat,
Ca pe-o umbră protectoare, ca pe-o cruce împietrită
Într-o sfântă-mbrăţişare, veşnică, nedezlipită,
Care visul să-i ferească de-ale vremii vitregii,
Chiar şi-atunci, în ziua care nu s-ar mai numi că-i zi.

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Termenul peiorativ "poetesă"

N-am înţeles niciodată de ce există
doar termenul peiorativ "poetesă"
şi nu şi cel echivalent pentru bărbaţi...
poetă seamănă mult cu poiată? sau cu prinţesă?
Da, poiată e locul unde găinuşa talentului
lasă ouă de aur,
locul unde găinuşa de aur îşi cloceşte
tezaurul,
o poiată e o poiată, dar o poetesă?
sună aşa a alint, ştim noi de care... prinţesa...
măi, fetelor proaste, staţi la cratiţa voastră,
femeia e o comoară ce trebuie îngropată în bucătărie,
e-mail vine de la smalţ,
smalţ de la cratiţă, evident,
nu de la ceramica de lux din epoci istorice de glorie,
de cavalerism, de onoare, de sentimente donquijotice...
N-am înţeles niciodată de ce există
doar termenul peiorativ "poetesă"
şi nu şi cel echivalent pentru bărbaţi...
oare e greu de pronunţat "poetesul"?

[...] Citeşte tot

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversarea celor 54

de ani ai mei a venit
cu poezie de amor bolnav
stau în camera cavou
fără marijuana şi vodcă
iubita a şters-o în state
să se facă actriţă celebră
aproape o sfârşeşti singur
fără ţigări sau ketamină
o să citeşti în ziarele de mâine
moartea ta de azi
lângă soba de fier rece
ca o nordică scăpată
pe un sloi de gheaţă

o să afli că nimeni nu mai
vinde ziare tipărite
de zeci de ani lumină
fac bani dimineaţa
pornind propria matriţă
cu trabucul în colţul gurii

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natură moartă...

Privesc tablouri cu natură moartă,
Ce straie vechi şi patinate poartă.
Un craniu, stând perfid lâng-o clepsidră,
Măsurând timpul cu priviri de hidră.
Natură moartă cu homar şi cleşte,
Mese, din care te înfrupţi regeşte.
Ceainic de-argint, pocaluri, ulcelele din lut,
Carafe pântecoase, doar bune de umplut,
Piersici rumene, mere şi prune brumării,
Cireşele pereche, tronând pe largi tipsii.
Festinuri cu vânaturi din belşug,
Ceramică arsă cu meşteşug,
O pipă, ochelarii, lângă opaiţ zac,
Vecin cu samovarul, cu plantele de leac.
Sfeşnicele de strajă, cu lumânări făclii,
Sipete aurite, purtând bijuterii.
Un teanc de cărţi antice, uitate pe un scrin,
Lângă o glastră plină cu flori albe de crin.
Se înfiripă schiţe şi umbre se întind,
Din vârfuri de peneluri, dar s-au născut murind.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plin de bunăvoinţă şi parfum

Hainele mele de ceramică smălţuită
nu pot fi pătate de ploaia portocalie
aduceţi somptuoasele odăjdii de ceaţă
prin care se văd sânii strânşi în găoace
la pieptul frumoaselor femei venite
să-şi culce dorinţele pe perne de lut.

Sunt prezent la întâlnirea cu snobii
vom sparge noaptea în bucaţi de calcar
şi sigur întâlnirea va fi lungă şi gravă
cu tăceri aţipite-n pahare de cristal.
Paianjeni de vată ne vor uşura de vin
după pupăturile pe mâini şi pe feţe
pe care siluiţi le festonăm cu zâmbete,
ochii au rămas pe sâni ca nişte ventuze
arborii au crescut în gânduri de mirare
apa clătinându-se de mâhnire. Cu admiraţie
stăm spânzuraţi sub tavanul de sticlă.

Cu aceste fantome se termina întunericul

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (18 noiembrie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

într-o zi

şi-a chemat generalii
la palatul de ceramică ro
şi e
le-a poruncit să-i pună pe ofiţeri
să scrie o poezie
era romantismul de cazarmă
lăsat să bată pas de defilare
la voia întâmplării
în cadenţă marş
ofiţerii cu pinteni zornăiau
tocurile de călimări
răsuceau mustaţa dacă aveau
cine nu avea în dotare
se trăgea de guşă
un colonel şi-a ciupit amanta
de sânii feciorelnici
versurile refuzau alinierea
erau soldaţi neinstruiţi
toţi erau în stare să scrie un raport
să schiţeze un plan de bătaie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sperietoarea de ciori

Apoi am înfipt prăjina în pământ,
cu sperietoarea de ciori cu tot.
Este mai bine aşa pentru copiii din oraş care au temă
pentru acasă fotografii cu muncile agricole.
De unde să ştie ei ce sunt muncile agricole, săracii copii?

Privesc pe drum femeile frumoase, cele care nu sunt chiar
perfecte, ci au o tuşă de măiestrie artistică specifică,
ceva ce lasă o impresie bună ca ansamblu. Ca o pictură
adevărată, nu ca o regină a frumuseţii într-o fotografie
cu înaltă rezoluţie spectrală şi spaţială. Ele au rezoluţia în ochi.
Mie îmi plac cel mai mult femeile inteligente, la care vezi
o lumină bună în privire, parcă limpede, senină,
fiindcă au aripile lor proprii. Celelalte împrumută aripi şi devin zâne
ca fluturii. Cele bune şed într-o scorbură de soc bătrân şi prepară
ceai aromat pentru bătrâneii din trenul personal de pe ultima linie
cu trenuri lente. 2 lei ceşcuţa din carton şi 3 lei ceşcuţa din ceramică.

Copiii de la şcoala 1848 au luat trenul la linia 1 de lângă peronul
cu casa de bilete. Ningea cu confetti pe geamurile trenului,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!