Toate rezultatele despre biliard, pagina 2
Horoscop
Nouă planete
Precum nouắ
Gigantice bile
Se rotesc
Se rostogolesc
Unde de energie
Străbat Universul
Și noi, vii diapazoane
Vibrắm caraghioṣi
Crezỉnd cắ tragem
De hắṱuri...!
Cineva, acolo sus
Joaca biliard
Pe catifeaua
Cea neagrắ
Ṣi la fiecare loviturắ
Reusitắ
Unul din noi
Cade
Prin gaura
[...] Citește tot
poezie de Ion Nedelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre planete, poezii despre jocuri, poezii despre energie sau poezii despre biliard
Spleen
Totul mi se pare derizoriu
Nu mai tresare-n mine nici o fibră
Storc cămătarii aurul din libră
Mai mult decât guvernul provizoriu
Cumulează unii numai funcții,
Alții n-au după ce să-și bea apa
Toată viața tragem clapa
Între prepoziții și conjuncții
Ciorile-și dau rendez-vous pe-un gard
Se poartă azi dezbaterea în plen
Sictirul cârâit într-un refren
Răsună ca un joc de biliard
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre prezent, poezii despre guvern, poezii despre aur sau poezii despre apă
Oamenii la început
Oamenii la început
zburau pân' la azimut;
apoi și-au tăiat aripile singuri
și au căzut în niște ringuri
din care și azi se luptă să scape
acoperiți de mâzgă și ape
Aruncă noroi unul pe altul
și se trag în jos
că nimeni nu mai are timp
să privească înaltul
Marile puteri
joacă lumea la ruletă
la barbut, la biliard
ca la orice cafenea de pe bulevard:
Ele au cărțile, ele fac jocul
ele aprind focul!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre timp, poezii despre ruletă, poezii despre foc, poezii despre cărți, poezii despre cafea sau poezii despre barbut
Despre deșertăciunea măreției pământești
Colții cu care și-au încleștat elanul revanșard
Mastodonții-n lupte sunt astăzi bile de biliard.
Sabia lui Carol cel Mare zis și Carol Dreptul
E-oxid de fier acum, rugină, ca s-o spun de-a dreptul.
Ursul cenușiu, de-a cărui grozava-îmbrățișare
Se temeau toți, acum e-o biată țoală sub picioare.
Din Cezar au rămas doar busturi de colb pline
Și, sincer să fiu, nici eu nu mă simt prea bine.
poezie de Arthur Guiterman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre sinceritate, poezii despre picioare, poezii despre fier, poezii despre Pământ sau poezii despre Iulius Cezar
Poem
poemul se descompune pe umerii mei
ca lemnul putred
căci moartea e aproape și o simt respirând;
florile de tei curg în cana cu apă
iar peste cinci minute vine ora când va trebui
să mă împingi
de pe turnul fără ceas
către masa de biliard care strălucește ca o stea
de data asta am de gând să închid ochii
căci prin văzduh trec pelerini
iar vârful spre care tind nu are culoare
ci doar gust;
întunericul e o lămâie putredă cu degete
iar eu sunt aceeași bolnavă mintal
căci am iarăși
praf stelar pe buze și sub unghii.
medicamentele au rămas lângă Adolescentul lui Dostoievski
și mă vor aștepta până când îmi voi mima căderea
de jos
[...] Citește tot
poezie de Sorina Rîndașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre întuneric
- poezii despre pelerinaj
- poezii despre ore
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre minute
- poezii despre medicamente
Mintea este propriul ei prizonier frumos
mintea este propriul ei prizonier frumos.
Mintea a privit îndelung cum luna incendiază
cerul deschizând în amurg cleioase aripi noi
după-aceea cu decență s-a spânzurat, era-într-o după-amiază.
Ultimul lucru pe care l-a văzut ai fost tu în ceasul de-acum bastard
goală printre lucruri înveșmânate,-apoi
carnea ta, animal concis ca o baghetă inventând trasee melodice,
încă la plimbare cu sângele torcând inutil;
sexul tau a chițăit ca un tac pe masa de biliard
auto-testându-se pentru a evita orice posibilă eroare,
în spasme spontane și totodată metodice.
Mintea testează deodată viermi ferestre și trandafiri
mintea râde și-și închide ochii așa cum o fată eșuată-n amintiri
închide palma stângă pe oglindă refuzând să zboare.
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre zoologie
- poezii despre viermi
- poezii despre trandafiri
- poezii despre sânge
- poezii despre sex
- poezii despre posibilitate
- poezii despre plimbare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Contre-jour
Vin timpuri când păsările își desenează aripi,
vremuri cu pești solitari și oameni ce se dezîndrăgostesc.
Eu tot cu inima în delir așez vorbe pe masa de biliard...
Este ultravioletă dragostea mea pentru tine;
vede, cu partea din mine neîmblînzită, orele tale de dolomit.
La intersecții sunt filtre ale poliției; îmi este teamă de orice radar care poate simplifica
cursa finală.
Un degustător de vinuri spumoase, simplu ca un calcul matematic ce poate rezista
fără niciun declic al existenței;
așa te-am cunoscut pe șantierele umede,
cu motostivuitoare ce turau maxim.
Hai să ne rotim între Altair și Vega
cu picioare rococo și albastrul în stern!
Să creștem răsădind ore în betonul
unde umbrele noastre se vor scurge contre-jour!
Simt că orașul nostru va avea acel vibe
care ne va face să plusăm
până nu îmi vei recunoaște aerul.
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre singurătate, poezii despre păsări, poezii despre polițiști, poezii despre pești sau poezii despre oraș
* * *
digerăm frica când ne sărutăm avem
sângele ei ca niște rictusuri pe obraji și buze
în mintea translucidă levitez
sunt mireasă-pe bune?
în rochia maculată de strugurii tineri?
îți ricoșează spre țintă ochii ca bilele de biliard.
nu accepți să întelegi. ninge. păr roșcat peste tot.
pe urmele lui zâmbești incisiv. îngurgitezi sălbatic visul.
tulburări gastro-intestinale. intrăm amândoi într-un balon cu puțin hidrogen sulfurat.
de fapt mă împingi în el. reușesc să fug spre fereastră fără termopan. spre apus.
ești gelos. regreți că l-am învățat iubirea în arta vegană.
vrei să bei vin tulbure din carnea soției presată și fermentată în paturi străine. din răzbunare.
păr alb scuturat ca fulgii de zăpadă ghemuiți gata să se absoarbă. sau un decor în semintuneric. pe balcon degetele ei freăcă zahărul pulbere așezat pe-o tipsie. în ploaie. oricine ai fi alege. bum!
în jurul unei triade mișcarea soarelui sub forma rădăcinii morcov zgâlțâită să iasă din pământ. păr roșcat crescut la loc. speri.
strugurii ating faza maturității depline. așteaptă vulpoiul cu mâini libere. de ce te bagi?
poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre zahăr, poezii despre visare, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut sau poezii despre struguri
Și n-aș mai vrea minciuni din alte ere
Un înger gabier îmi dă târcoale
De-atâția de ani se ține scai de mine
Oriunde merg, prin port, prin mahalale,
Prin săli de biliard, fără rușine
Îmi calcă umbra peste tot și pare
Dacă te uiți din far că suntem unul
Cu aripi din țărână târâtoare
Având același înțeles: surghiunul
Firav ca fericirea mă îmbie
Să-i dau cămașa mea s-o facă vele
Făgăduindu-mi trai pe veresie
Când s-o-nturna cu zeci de caravele
De peste mări și țări nelămurite
Și m-o acoperi întreg cu daruri
Livre de perle, vise spălăcite,
Țigări de foi, absinturi, avataruri
Promite câte-n lună și chiar luna
Verzi papagali, lingouri de speranțe
Hamacuri fără sfori, promite-ntr-una
Nu-l cred, atâtea mângâieri malfranțe
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Petru Dancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre îngeri, poezii despre verde, poezii despre rușine, poezii despre promisiuni, poezii despre perle sau poezii despre papagali
Paște
Ce componentă universală suntem
Să ne compunem singuri din trasee
Ce pavoazăm, ce le-am deschis cu cheie
Ș-apoi pășim spășiți, pe ce-am creat, cu ce ne mintem.
Ne-avem în luptă surdă cu hazard
Ce vrem să-l stăpânim făr-al cunoaște;
Si-așa ne-am dat la suflet, Crăciun, Paște...
Să nu fim bila dintr-un joc de biliard.
Suntem supremi în vise ce traducem
Într-un real, ce-l fabricăm cu forțe proprii;
Noi suntem singurii, se pare, interlopii
Să preschimbăm sfârșit, eternul să-l inducem.
Miraju-i maxim, ne-ntrupăm doar "fizici"
Uitând, morala, sufletul, de-a naște...
Ne căutând, două milenii-n urmă, într-un Paște
Ce-l venerăm umili, nefiind încă amnezici.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre trecut, poezii despre traducere, poezii despre smerenie, poezii despre sfârșit, poezii despre schimbare sau poezii despre primăvară