Duel
Scuze ți-am cerut o mie,
Dacă vrei îți mai cer una:
Eu de cei ce-mpung, se știe,
M-am ferit întotdeauna!
epigramă de Tudor Măinescu din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Magistratului epigramist Tudor Măinescu
Justiția-i reprezentată
Printr-o angelică figură,
Ce cred că e la ochi legată
De când ești tu-n magistratură.
epigramă de Florin Iordăchescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu sufletul spre cer
Cu sufletul spre cer, am cerut iubire,
apoi ți-am zărit ochii înlacrimați
ascunși printre zâmbete dureroase...
Cu sufletul spre cer, am cerut frumusețe,
apoi ți-am sărutat fiecare tresărire
de pe chipul îmbujorat...
Cu sufletul spre cer, te-am cerut pe tine,
apoi ți-am îmbrățisat ființa
pitită la umbra inimii mele...
Cu sufletul spre cer, ți-am cerut nemurirea,
apoi ți-au îngenunchiat toate stelele
venerându-ți urmele pașilor...
Cu sufletul spre cer, am cerut încă un răsărit,
apoi ți-am mângâiat genunchii zdreliți
de atâta neliniște...
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și acum, cum...
Și acum, cum să ne-ntâlnim,
Să-ngrijim iubirea noastră,
Dacă anii au trecut,
Dacă nu-i loc pentru asta?!
Și-apoi, cum să ne vedem,
Să sperăm la zări albastre,
Dacă ochi-ți s-au pierdut
Printre florile sihastre?!
Cum să-i spui dorului dor,
Când ți-e inima tăciune?
Cum să mai gândim la noi,
Unde nu-i loc pentru mine?!
Ți-am cerut atâta doar:
Să fii om, cum se cuvine,
Ți-am cerut... dar, în zadar,
Nu mă auzeai pe mine!
Poate ești, cu adevărat,
Suflet bun ori cine știe?..
Și tot zici: ai regretat...
Poate! Dar nu pentru mine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pudoare
Vrem ca unele păcate
Ce ne fac viața mai dragă,
Unii să nu ni le știe,
Alții să ni le-nțeleagă.
epigramă de Tudor Măinescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Tudor Măinescu, pentru volumul "O picătură de parfum"
O picătură de parful
A pus Măinescu în volum.
Dar, despre asta, eu susțin:
O picătură-i... cam puțin!
epigramă de Nicolae Brădișteanu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De 30 de ani publicul e obișnuit ca de câte ori apar pe scenă să-l înveselesc. Cer scuze dacă astă seară îl voi decepționa. Iertați-mă dacă vă spun, dar toată viața mea m-am ferit de onoruri, am trăit ca un om modest, cinstit, fără să iau locul nimănui, fără ambiții materiale. Și niciodată, pe nimeni, n-aș fi îndrăznit să-l tulbur cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate teatrală, dacă alții din prietenie și din amabilitate, n-ar fi luat inițiativa acestei sărbătoriri. Timp de 30 de ani nu m-am dezlipit de scenă.
citat celebru din Constantin Tănase
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magistratului Tudor Măinescu, autorul volumului de versuri "Surâs"
Volumului i-a zis "Surâs"
Temându-se de-o soartă hâdă;
Și tutuși, nu-i aproape nimeni
Care citindu-l să nu râdă.
epigramă de Henry Găbunea din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mereu m-am ferit
de asimetrii
de apa cea neagră
ce disipă stânca-n nisip
adică cioburi de sticlă
m-am ferit să nu calc
pe lumini din visuri promise
de zei
cu ciotul de aripă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scuze
Ție străine îți cer scuze,
Pentru visele ce ți-au apus,
Pentru lacrimi, brațe, buze,
Pentru tot ce ți-am distrus.
Îmi pare rău chiar foarte,
Pentru amintirile în doi,
Pentru îmbrățișările uitate,
Pentru ochii tăi cei triști și goi.
Nespus de rău îmi pare,
Pentru că nu te mai chem,
Pentru gândul care doare,
Pentru că îți sunt blestem.
Scuze că durerea nu te cruță,
Scuze că privești la ceas,
Scuze că te plimbi desculță,
Printre cioburi vechi ce au rămas.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfaturi unui debutant
De vrei să spui de tine, vorbește-ntâi de el,
Elogiază-ți maistrul și spune-i fel de fel.
Orice i-ai spune, crede că tot i se cuvine
Și-n urmă adu vorba, prudent, și despre tine.
epigramă de Tudor Măinescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
D-lui Ion Marin Sadoveanu - care, cu prilejul volumului Cântece de rob, i s-a expus portretul cu căciulă și monoclu
Monoclul meu să nu vă-nșele
Și nici figura mea de snob;
Dar m-am... căsnit atât la ele...
De aceea-s Cântece de rob.
epigramă de Tudor Măinescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am ferit
de strâmbele din viața mea
strâmbă și rea
căi la fel de ne
drepte nu pot fi strâmbele
să te ducă pe o cale luminoasă
virtuoasa să fie strâmbă
până la capătul nedrept
m-am ferit de strâmbele
eu fiind drept și onest
și tu mă duci pe calea cea bună
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ai tu, vântule, cu penele mele? De ce-mi răscoleșeti biletele, îmi împrăștii apa din blid și-mi arunci semințele în zăpadă și noroi? Pe flașneta mea, mă gândesc, cocoșat în mine, la țara mea depărtată, contropită de soare, cu papagali stacojii, verzi și albi în ramurile pădurilor de portocalii. Sunt singura pasăre care nu ți-am stat împotrivă niciodată și nici nu ți-am cerut loc, să mă duci, ca pe vulturi și corbi, în marele tău drum de viscole și vârteje. Te-am lăsat să treci întotdeauna nesupăaret de lângă cutia cu bilete și lada mea cu cântece de lemn. Pentru că nu știu să cânt, în locul meu cântă fluierele ațipite ale valsurilor dinlăuntru, amestecate cu amintiri de orgi și cu treziri de flaut...
Tudor Arghezi în Ce ai cu mine, Vântule?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Hai, revino iar la mine
Cu trandafiri și cu lalele
Am venit în fața ta.
Ți-am adus șir de mărgele
Și flori de nu mă uita.
În genunchi am coborât
Și ți-am cerut îndurare.
Tu și mai mult mai urât.
Mai urât în disperare.
Am aplecat capul în jos
Și iertare ți-am cerut.
Tu spatele mi-ai întors
Și te-ai depărtat mai mult.
Hai, revino iar la mine!
Până nu e prea târziu.
Împreună ne stă bine,
Cu noi cerul nu-i pustiu.
Din suflet îți jur credință
Câtă viață voi avea.
Nu-ți mai produc suferință.
E promisiunea mea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
În periplu
În periplul tău prin Chei,
Știai sigur că nu vrei,
Dar când cheia ți-am cerut,
Mult prea ieftin m-ai vândut.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă te-ai ferit a fi un profitor, de unde vrei să ai profit?
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Unei cochete
Ai o inimă ce-mi pare
Schimbătoare-n sentimente.
Ca și părul tău, ea are
Ondulații permanente.
epigramă de Tudor Măinescu din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi, Doamne, o durere!
Dă-mi, Doamne, o durere,
Dar să nu fie moarte,
Și-oleacă de putere,
Să scriu încă o carte.
Nu ți-am cerut prea multe
Când m-am rugat la tine
Prin locurile culte
Ascunse-adânc în mine.
Nu ți-am cerut palate,
Nu ți-am cerut o pâine,
Voiam doar sănătate,
S-apuc ziua de mâine,
Iar tu, din bunătate,
Mi-ai dat atâtea zile;
Le-am irosit pe toate,
Făcându-le sterile.
Te rog, mai dă-mi o șansă,
Oricât ar fi de mică,
Să pot intra în transă,
Și chiar în miez de frică,
Să văd iar universul,
Cum se desparte-n două,
Și să primesc chiar versul
Din ochii tăi când plouă.
Dă-mi, Doamne, rațiune
Dincolo de simțire,
Și lacrimi, poțiune
Cu gust de nemurire,
Să simt cum bate vântul,
Să simt cum curge apa,
Să simt plângând-pământul
Când se-adâncește groapa.
Să simt întreaga lume
Cum o ating cu mâna,
Și-n valul fără spume
Să-mi limpezesc româna.
Dă-mi, Doamne, frenezia
Și dorul cu suspine,
Când vine poezia,
Să mă gândesc la tine,
Dă-mi, Doamne, o durere,
Dar să nu fie moarte,
Și-oleacă de putere,
Să scriu încă o carte.
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Epigramei mele
Deși mică și sprințară
Și cu spirit combativ,
În "Gazeta literară"
N-are spațiu locativ!
epigramă de Tudor Măinescu din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec indiferent
Și-am zis verde fir de piatră
S-a dus sîngele din vatră
Din palate țigănești
Cîini metaliferi mă latră
Și-am zis verde de granit
M-am ferit cît m-am ferit
Dar tot m-a lovit în creștet
Praful de meteorit
Și-am zis verde mîță neagră
O femeie să-nțeleagă
Demonii ce zac în mine
Mi-aș trăi viața întreagă
Și-am zis verde pui de cioară
Nu e loc să nu mă doară
Și cad frunze verzi din mine
Dar nu se grăbesc să moară
poezie de Liviu Nanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!