Ovidiu la Tomis

Ovidiu-avea dreptate în stilul lui amar,
Că nu era, la Tomis, nici strop de Murfatlar!
Iar de-ar fi fost, chiar Cezar, aflând cât e de bun,
Pornea cu-ntreaga Romă la Tomis în surghiun.

epigramă de Imperiu Matheescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revista Tomis - Redactor-Şef tânărul George Mihăescu

La Tomis, fost oraş defunct,
Apar şi lucruri literare.
E Mihăescu tartor mare,
Ovidiu, pe-acolea... adjunct!

epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Pe Dunăre de-ar curge vin,
Ar curge pân-la Severin,
Iar mai departe-n interior
Ar curge... Gostat Superior.

epigramă de Imperiu Matheescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Imperiu Matheescu

Acest "imperiu" colosal
Atât de-ntins şi de prosper
L-aş fi dorit colonial,
Că poate-avea mai mult piper!

epigramă de Alexandru Clenciu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ovidiu, exilat şi azi la Tomis

La culpa de Les Majestate,
Prin ordin dur, imperial,
Trimis fu, din antichitate,
Să ispăşească... la Canal!

epigramă de Mihai Cosma din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot vinul

De nu-i bun a cui e vina?
Oenologul e emfatic:
-E de vină rădăcina
Care suge din freatic.

epigramă de Imperiu Matheescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reciprocitate

Amândoi se trag pe sfoară,
Nici mai mult, nici mai puţin:
El, că are buletin,
Ea, că este domnişoară.

epigramă de Imperiu Matheescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

butoi

Butoiul

O încăpere austeră
Apreciată-n orice gen
Şi cea mai veche garsonieră,
Creaţia lui Diogen.

definiţie epigramatică de Imperiu Matheescu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenului care mă tachinează pe seama numelui

Nu aş vrea ca să vă sperii,
Nici să fac figură tristă,
Dar e cert: dintre imperii
Singurul al meu rezistă!

epigramă de Imperiu Matheescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul rebel

lua iarbă şi era fericit
iubea mai mult decât era iubit
nu ştia ce să mai facă
se plimba cu maşina de tuns iarba
îşi lua rămas bun de la vecini
cum văzuse-n filme şi pornea
maşina ce scurta firele
de iarbă verde crescută uniform
era sedus de timpul
care bătea în adâncul fiinţei lui
gândul era aproape sferic
pătruns de plane ca nişte oglinzi
de ape verzi de la prea multă iarbă
pleca chemat de instinct
mâhnit pornea aparatul de ras
făcea o tură până-n vârful capului
revenea de-acolo uitând de ce a plecat
regretând timpul pierdut prin capul lui

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise din Tomis

Venea vesel de pe mare
Şi lacom precum hiena,
Hohotind atât de tare...
Că intra-n şomaj sirena!

epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ad tuam statuam

poetului Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis

Ce cauţi tu, aice, străin din altă lume?
Ai poposit la Tomis, plutind pe mări în spume?
De ce tocmai pe ţărmul ce vitregă primire
Oferă celui care-i zvârlit spre chinuire?
Căci malul Mării Negre nu-i pentru ospeţie...
O, da, tocmai de-aceea ţi-a fost hărăzit ţie,
Să ispăşeşti greşeală de duşmani născocită,
Să porţi în piept durerea de viaţă chinuită...

Să râdă hâd la Roma duşmanii tăi de moarte,
C-a reuşit exilul la Tomis să te poarte,
Să-şi soarbă-n tihnă cupa cu izul răutăţii,
Ca vipera vărsându-şi otrava nedreptăţii!...
Şi totuşi tu, acelaşi străin şi gânditor,
Rămas-ai pe-al tău soclu de om înnoitor
Şi-ai străbătut prin veacuri, strivind în lumea veche,
Tot valul plin de ură, grozav, fără pereche!...

Dar azi, o lume nouă, în amintiri bogată,
La opera ta scumpă, cu toată cinstea cată.
Şi-nţelegând durerea din pieptu-ţi de maestru,
Cu inima frăţească, la soclul tău terestru,
Se pleacă şi admiră tot ce o lume stearpă
Urât-a cu cruzime şi lângă a ta harpă,
Se simt în lumea păcii purtaţi de versuri line,
C-au înfruntat durerea şi-au fost loviţi ca tine.

Şi-acum, după milenii de aspră nepăsare,
Ca un gigant figura-ţi în faţă ne apare
Şi-un nume scump, Ovidiu, ne eşti azi tuturor,
Un nume ce-aminteşte parfumul crinilor...

poezie de Gabriela Genţiana Groza (1960)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramiştilor constănţeni

La Tomis pe un ţărm stâncos,
Mult mai frecvent se reproduc,
Nu ouăle de albatros,
Ci culmea, ouăle de CUC!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul potrivit

De pe scena verii, iată,
Pleacă luna lui Gustar.
Îmi ramâne-n gând regretul
Nici prea dulce, nici amar.

Din stele ultima ploaie
Cade, ca un vechi hotar
De la mine pân' la tine,
Nici prea dulce, nici amar.

Seva pomilor coboară
Plânsu-n rădăcină iar,
Lăsând peste ram frunzişul,
Nici prea dulce, nici amar.

Cu miros de crizanteme
Şi cu brumă-n mânecar
Un alt anotimp va cerne
Nici prea dulce, nici amar.

Şi-n spectacolul ei, viaţa
O s-aprindă-n inimi jar,
Încălzind în noi firescul
Nici prea dulce, nici amar.

Doar iubirea ta să fie
Veşnic rolul principal
Lăsându-mi pe buze gustul
Nici prea dulce, nici amar.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin Roma lui Ovidius

poetului latin Publius Ovidius Naso, exilat la Pontus Euxinus

Când ai plecat din Roma,
Te-au plâns, poete, aştrii,
Iar îngerii din ceruri
Vărsau din ochi albaştri
Potop de-amare lacrimi
Aflând ce cruntă soartă
Spre-îndepărtatul Tomis
Al tău exil te poartă...

Pe marmura cea sobră
A vechilor palate,
Pe Viile de tine
Atât de mult umblate,
Se revărsa un vaiet
Din piepturi de fecioară
Cerând, vai, îndurare,
Ca versul să nu moară!

Dintre femei, din aur,
Ai fost ursit să pleci
La Pontus Euxinus
Modest ca să petreci,
Pe lângă geţii liberi
Să vieţuieşti o vreme
Sperând, din suferinţă,
La Roma să te cheme.

M-au dus prin Urbe paşii
Acuma, peste ani
Şi întrebat-am Tibrul
Şi parcul cu platani,
De ştiu de firul vieţii,
De-a bardului iubire,
De jertfa împlinită,
Mult mai presus de fire.

Am întrebat şi piatra
Augustului mărit:
--Pedeapsa lui Ovidius
De unde-a răsărit?
Dar peste tot răspunsul
Mi-a fost şoptit în taină
Şi însuşi împăratul
A dat tăcerii haină...

Tărâmul ce odată
Te-a luat în găzduire
Îţi poartă amintirea
În veşnică iubire.
Iar stihurile tale
Pieirii n-au fost date,
Izvod latinităţii
Şi astăzi sunt scandate.

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul timpurilor neştiute

Noi, când ne-am sărutat? Nu-mi amintesc
De-a fost la început, de-a fost în vară...
Sărutul nostru, tandru şi firesc,
A fost când ne-am privit întâia oară?

Îţi aminteşti ce simplu, natural,
Acele buze şi-au unit dulceaţa
În spaţiul devenit atemporal
Când, în sărut, simţeam, eternă, viaţa?

Mai ştii cât a durat? Eu nu mai ştiu
Şi nici nu vreau, dar cred că-n veşnicie,
De-ar fi la fel sărutul, de-ar fi viu,
Ne va-nsoţi. Aşa aş vrea să fie!

Iar de va fi atunci cum a mai fost,
Înseamnă că, prin vieţile trecute,
Era mereu cu noi, era al nost'
Şi-n timpurile noastre neştiute.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântul Imperiu Roman nu a fost nici sfânt, nici roman, şi în niciun caz imperiu.

citat clasic din Voltaire
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie

Având, în cârciumi, votcă, gin
Şi Murfatlar destul în cramă,
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Nici dracu' n-ar băga-o-n seamă!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimii mele

Pedeapsa-mi este meritată
Şi, sufleteşte, mă susţine.
A trebuit să stea o dată,
Să ştiu că bate pentru mine.

epigramă de Imperiu Matheescu (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intimă

Epigrama e în stare,
Prin tangenţa unui vers,
Să dea punctul fix din care
Să răstorni un univers!

epigramă de Imperiu Matheescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

pahar

Paharul

Paharul este un cercel:
Mai cere unul pentru el.

distih de Imperiu Matheescu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!