Resemnare
După cum mi-e scris în stele
Sunt născut în zodii proaste,
Am avut și eu proptele,
Însă mi-au intrat în coaste.
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Epitaf condeiului meu
Dedic o strofă amicală
Acestui bun și drag condei:
Avea peniță și cerneală
Dar nu a prea avut idei.
epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- soție
- Soața pare o femeie
Unică în felul ei:
La-nceput e o scânteie,
După - flăcări și scântei!
Soția
definiție epigramatică de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul
În trecut spunea tot natul
Că stăpânul e bărbatul;
Astăzi însă, cine oare
S-ar complace în eroare?
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistului Petre Cioclu
Dup-atâtea mari servicii
Ce-ai adus, avem indicii
C-ai să ai desigur parte
De-altă viață, după moarte!
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împlinirea dorinței
În iad, din toate câte știu,
Nu pot ajunge cât sunt viu;
Da-n chip de suflet călător
Voi merge-n iad, de-ar fi să mor!
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaf
Când voi fi pe năsălie
Nimeni să nu fie trist:
Am murit de bucurie
C-am ajuns epigramist.
epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluctuație
Noi cuvinte-apar în grai,
Sau se țin de limbă scai,
Numai unul cam dispare:
E cuvântul de onoare!
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incertitudini
De moarte râd în gura mare
Și teama nu mă prea apasă,
Dar de aș ști ce gânduri are
M-aș aranja să plec de-acasă!
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- nestatornicie
- Și nestatornicia e o boală:
De ori și unde te așezi, te scoală.
Nestatornicia
distih de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Economia
În birtu-acesta, câteodată,
E o deviză respectată:
Tot ce rămâne prin pahare,
Se pune iarăși în vânzare.
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima sa epigramă
Omule, o viață nu-i
Un ștergar de pus în cui,
Să se șteargă fiecare
Când pe mâini, când pe picioare!
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beția vitezei
M-a invitat amicul la plimbare
Și-am pornit-o în viteză mare
Pe un traseu ce-a devenit banal:
Șoseaua, șanțul, pomul și-un spital!
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânelul jovial
Bătrânelul jovial
Ar fi vrut extraveral,
Dar era un pic senil
Și-a cerut... extraviril.
epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui epigramist
La al vieții trist soroc
A cerut, în rai, un loc;
Nu știa în mod precis
Că și iadul e deschis.
epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Anuarul Epigramiștilor Români - 2007 (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua mea
Mi-au urat, mi-au semănat,
Mi-au zis să trăiesc mereu
Însă, după ce-au plecat,
Mi-au zis și de... Dumnezeu.
epigramă de Ion Romanescu (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Freamăt boem
mi-e dor să mai ascult al izvorului șipot
să-mi răcoresc obrajii ridați și plânși
regret că am îmbătrâit și nu mai pot
să strâng în suflet toți anii necuprinși.
mi-e dor să revăd prietenii vechi
mi-e dor de anii tinereții mele
când descopeream în zodii amintiri străvechi
despre lună despre soare despre stele.
sunt doar o frunză în arborele vieții
mă lovește vântul mă strivește furtuna
adesea moralul mi-l ridică poeții
imaginând iubirea pentru totdeauna.
sunt floarea umezită de roua dimineții
cu sute de petale și nu mi-e totuna.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat apolitic
Multe sintagme, desigur proaste,
poporu-i scindat în părți opuse
vor să-l lovească zilnic sub coaste,
forțele din afară impuse.
Nu cred că e cinstit și nici loial
să te tot lupți cu semenii tăi vechi
și să asculți pe cei ce fac doar val
să-ți toarne politica în urechi.
Desigur eu votez cu cine vreau
și nu mă iau nicicum după guriști,
după alegeri, să rămână triști.
Dacă ai greșit o spune pe șleau,
îți dăruiește votul cui dorești,
nu mă sili otrava să ți-o beau.
sonet de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebare și răspuns
- De ce vin străini în cete
Pe-ale mării noastre coaste?
- Pentru că la noi sunt fete
Mai frumoase și mai proaste.
epigramă de Florea Ștefănescu (martie 2011)
Adăugat de Florea Ștefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privirile de după colț
Ai strâns la piept prea tare șarpele
pe semne s-a trezit din somn
și așteaptă să muște.
Știi că nu mi-e frică de întâmplări,
desfac cu grijă plicurile cu scrisori,
tu n-ai timp pentru scris
și te plângi de infidelitate.
Când am vrut să-ți descos sufletul
drag, dar închis,
am bănuit că mă lovesc de aversiune
și atunci m-am furișat pe urmele sentimentelor.
Privirile tale întoarse de după colț
mi-au dus gândul mai departe de margini
și m-am hotărât să-l urmez.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu sunt mai mult...
Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea.
Un joc de cristale e trecerea mea.
Se scutură clipa din timpul deplin.
Surâde și cade. Și altele vin.
Eu nu sunt mai mult ca un fir de parâng
ce coasa îl taie și furcile-l strâng.
Țărâna rămâne și uită de el.
Și alt fir se-nalță și cade la fel.
Eu nu sunt mai mult ca o umbră-n abis.
Dar drumul spre stele oricând mi-e deschis.
Eu nu sunt luceafăr cu chip marmoreu.
Pe fruntea mea însă e scris: Dumnezeu!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!