Conducta spartă
Curge de trei ani încoace
Râul din conducta spartă.
Înc-o cerere se face,
Pentru-a fi trecut pe hartă.
epigramă de Francisc Gavrileț din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui poet
Cu stihiile se bate,
Dar poetul le dă gata!
Scrie versuri ca turnate...
Cu lopata!
epigramă de Francisc Gavrileț din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Skinner: Locul ăsta nici măcar nu e pe hartă. Cum ai ajuns aici?
Fox Mulder: Ați fi surprins să aflați ce nu e trecut pe hartă în țara asta și ce ar face guvernul nostru pentru ca lucrurile să rămână așa.
replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaful unui sceptic
Prevăzând că am să mor
M-am lipsit de ajutor.
Am doi medici, buni amici:
Cum să fac din ei complici?
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Podul Mirabeau
Sub podul Mirabeau Sena curge lin
Și dragostea noastră...
Eu știu prea bine: bucuriile vin
După dureri, senin.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
Mână în mână, că ne-am iubit,
Sub brațele noastre
Ca un pod trecea infinit
Râul, de priviri obosit.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
Iubirea ca râul curge ușor
Și se petrece.
Înceată-i viața - val călător,
Nesecat e-al Speranței zbor.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
Zilele au trecut - toate una ca una.
Ceea ce-a fost, s-a dus
Și dragostea noastră s-a dus de-acuma.
Sub podul Mirabeau Sena curge întruna.
Se lasă noapte, sună ceas,
Zilele au trecut, eu am rămas.
poezie celebră de Guillaume Apollinaire, traducere de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui poet
A luptat cu cerbicie
Să-și arate măiestria
Și-a căzut la datorie
În război cu prozodia.
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
- plagiator
- E-un sărac ce, dând rebuturi
Cu penița lui plăpândă,
A recurs la împrumuturi
Fără a plăti dobândă.
Plagiatorul
definiție epigramatică de Francisc Gavrileț din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaful unui epigramist
La despărțire, dragi amici,
Regrete cred că nu aveți;
Le am doar eu, că de aici
Nu pot să vă trimit săgeți.
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unei văduve
Doarme fără griji vădana
Lângă răposatul ei,
Că a împărțit pomana
La o sută de holtei.
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui înfumurat
Ne-a spus, pe șleau, că e un geniu
Deci îl așteaptă Nemurirea;
Nu știe însă-n ce domeniu
E aranjată întâlnirea!
epigramă de Francisc Gavrileț din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui umorist
L-a prins în mreaja lui fatală
Amorul pentru ironie:
Aflând că poanta îl înșeală,
S-a sinucis din gelozie.
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
- cultură
- Cultura-i un proces cam lung:
Deceniile nu-ți ajung;
Te-adapi din ea pe îndelete
Și toată viața mori de sete.
Cultura
definiție epigramatică de Francisc Gavrileț din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
...și al meu
N-am fost crai de operetă
Ci un crai adevărat.
Zece fete mă regretă,
Douăzeci s-au măritat.
epigramă de Francisc Gavrileț din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaful unui tânăr entomolog
Călugărița-i o insectă cruntă:
Pe mire-l devorează în delir.
Eu n-am pățit așa ceva la nuntă,
Ci am ajuns întreg la cimitir.
epitaf epigramatic de Francisc Gavrileț din Epigrame pentru eternitate (1980)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui epigramist
Scrie, scrie, nu se lasă,
Stihurile curg ca apa,
Pana-i este credincioasă,
Numai poanta-i trage clapa!
epigramă de Francisc Gavrileț din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
- epigramă
- O epigramă e un joc matur
Al cărui scop mi-e lesne să-l explic:
De ești deștept, te scapă de-un cusur,
În caz contrar... nu poți păți nimic.
Epigrama
definiție epigramatică de Francisc Gavrileț (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci spre-acum
Mă uitam în ochii tăi
și vedeam o oră spartă
între cioburile lunii
ochii îmi rosteau o hartă.
Mi se facea cum se face
ți se facea cum necum
ochii mei și gura ta
două mâini aduse-n stânga
îndreptate-atunci spre-acum.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul
Râul curge la picioarele mele,
Râul curge peste picioarele mele.
Pești de argint scot capul din apă și-mi spun:
"Aruncă undița să ne prindem în ea,
Aruncă repede undița".
Pești de aur scot capul din apă și-mi spun:
"Aruncă undița să ne prindem în ea.
Aruncă repede undița".
Mă uit la ei, zâmbesc și grăiesc:
"Nu vreau să vă prind în undița mea,
N-am ce face cu voi, n-am ce face.
Aștept să cadă sara, aștept
Să răsară luna, să cadă în râu,
Să cadă în râu și-n undița mea. "
Peștii de argint se uită la mine și râd,
Peștii de aur se uită la mine și râd.
"Luna e uscată și aspră", îmi spun,
"Uscată și aspră... "
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărțirea lumii ca la pocher
Când privesc lumea pe hartă,
Mă lovește un recul:
Unii au primit un ful,
Alții câte-o chintă spartă.
epigramă de David Boia (10 martie 2010)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul care curge
Brazii își arată măreția, râul defilează printre ei,
Aburii descoperă magia pietrelor statornice-n temei.
De mult timp aici vin martor cheie, un tărâm străbunii-au făurit,
Mult răgaz și liniște să-mi deie Creatorul Lumii, iscusit.
Timpul trece și umple de viață un ținut clădit cu dibăcie,
Plin de soare, muncă și verdeață: un popor născut din hărnicie.
Se prăvale dinspre munte boarea peste deal și rodnice vâlcele,
Unde neamul meu găsi candoarea și-unde curge râul vieții mele.
Prin prundiș sau grohotiș trăiră, frunțile le-au fost mereu cărunte,
Cei viteji aici se prăpădiră... iar din oase-am ridicat un munte.
Sfințit meleag dorit de Dumnezeu... pe frunte i-am simțit vâltoarea,
Căci râul care curge sunt chiar eu, tumultuos i-am dat răcoarea.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Liber
Curge râul liniștit
Susurând din unde
Iar prin gându-mi răvășit,
Chipul drag pătrunde.
Îmi apare ca atunci
Liniștit și parcă,
Râul unduind prin lunci
Spre visări mă poartă.
Ah, de-aș fi liber ca râul
Să urmez același curs
Să-mi arunc odată dorul,
Ce-i în inimă ascuns.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!