Destin

Ajunşi în pragul disperării
Tot mai avem din lungul drum
Până la capătul răbdării
(Dar cu viteza de acum!...)

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mieilor

iarna a intrat din nou
în gura lumii.
îngălbeniţi de atâta nicotină
dinţii celor ajunşi la capătul răbdării
o toacă mărunt -mărunt
şi o scuipă în curţile strâmte
ale spitalelor de recuperare.

copiii însă
tolerează altfel persisţenţele.
pentru ei zăpada
este ca şi vata de zahăr pe băţ,
cu cât o adună în pumni
cu atât mai repede dispare.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La capătul răbdării

Cu o corupţie în floare
Şi cu o lipsă de morală,
Vom construi, cu mic, cu mare,
O sărăcie ideală.

epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tenacitate

În urmărirea timpului fugar,
Avem dosarul plin de semnalmente.
N-am reuşit să-l prindem încă, dar
I-am reţinut o groază de amprente.

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranii români

Ajunşi la capătul răbdării
În satul lor se sting cu zile.
Dovadă că la "talpa ţării"
E un "călcâi al lui Ahile".

epigramă de Ion Moraru din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consolare

În urmărirea tipului fugar
Avem dosarul plin de semnalmente...
N-am reuşit să-l prindem încă, dar
I-am reţinut o groază de amprente!

epigramă de Veron Ene din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lungul drum...

Toate "Drumurile noastre, toate"
Au dus şi duc înspre "Cetate",
Dar drumul făr' de care nu se poate
E "Lungul drum al vieţii către moarte".

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop

Norii s-au spart
în miliarde de cioburi,
Cad pe Pământ,
nu pe alte globuri;
Fulgere albe,
în zigzaguri brăzdează
Drumul spre cer,
când şi când luminează.

Cioburi de gheaţă,
pe Pămant cad rotunde,
Ploaia e rece
şi-un fior mă pătrunde;
Ştiu că e ziuă,
dar afară e beznă
Şi simt cum mă arde
reuma din gleznă.

E mijlocul verii,
dar tremur ca varga,
Prin valuri aleargă
pompierii cu targa.
Vântul izbeşte
cu crengile-n geamuri
Eol şi-a scăpat
bidiviii din hamuri.

Strada-i un fluviu
şerpuind printre case,
Veneţia parcă
la noi se mutase;
Frunze şi flori,
navighează-n derivă,
Grâul din câmp,
a rămas de-o colivă.

Cu ce ţi-am greşit,
Dumnezeule Mare,
Deşi ne dai ploi,
n-avem de mâncare,
Şi casele iarăşi
ne cad în ruină,
Credinţa Ta, oare,
nu e tot creştină!?

Parcă-i începutul
sfârşitului lumii,
Măcar să n-apară
şi germenul ciumii,
Durerea şi teama-s
la culmea răbdării,
Şi-i tot mai aproape
pragul disperării...

poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când umanitatea e în pragul disperării atunci dă tot ce e mai bun din ea.

citat din Bob Geldof
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Argument

Nepoata stelei consacrate
Pe scenă încă mai insistă;
Nu are faţă de artistă,
Dar are-un.. spate!

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După un drum lung şi obositor, am ajuns în sfârşit la capătul răbdării.

calambur aforistic de Mihail Mataringa (6 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Calomniile, făcând
Parte din minciună, mor
Foarte repede: Curând
După victimele lor...

epigramă de Veron Ene din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compensaţie

Fata de la Informaţii
Ce-a adus-o ştim noi cine,
Nu prea vrea să dea relaţii,
Dar, ce-i drept, le întreţine.

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi şi guvernanţii

Ne hrănim fideli
Veşnicei meniri,
Ei din păcăleli,
Noi din amăgiri.

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

minciună

Definiţie

Minciuna este o cortină care
Ascunde după faldurile sale,
Probabil din motive de pudoare,
Mulţimea de-adevăruri goale.

definiţie epigramatică de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabagism

Tratamentul cu pricina
Nu-şi arată influenţa
Pentru că inconştienţa
N-o tratează medicina!

epigramă de Veron Ene din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lilieci

cât de adânc
şi plin de mister
e timpul scăldării

în bulboană
cărări se închid

pe lungul drum al sângelui
înfloresc stalactite

iar clipa îmi pare a fi
cu mult mai adâncă
decât noaptea răbdării
ce naşte în peşteri
lilieci

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Scuteşte-ţi rătăcita turmă!
I-ajung lumeştile-i nevoi;
Dă-i Doamne, mintea de pe urmă,
Nu Judecata de apoi!

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

antrenor de fotbal

Antrenorul de fotbal

Un fel de ţap ispăşitor,
O victimă, să-i plâmgi de milă.
Ingrată soartă: călător
Din club în club, din vilă-n vilă.

definiţie epigramatică de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mens sana

Tratamentul de acasă
I-a făcut un corp frumos:
Mintea nu-i prea sănătoasă,
Însă minte sănătos!

epigramă de Veron Ene
Adăugat de N Gârleanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânsul este ploaia care mângâie pustiul tristeţii...

RĂTĂCIND...

Sunt trist şi la fel de cenuşiu,
Ca un nor pe cerul pustiu,
Şi vântul îmi suflă din faţa,
Ce greu se-naintează în viaţă!
Ce drumuri cu gropi şi hârtoape!
Sfârşitul e tot mai aproape.
Când vroiam să-mi iau lumea în cap,
Când în piele nu puteam să-mi încap,
Ca să-mi facă în ciudă acum,
Mi se-arată şi netedul drum.
Dar mi-e teamă că-i mult prea târziu,
Doar cărarea cea strâmbă o ştiu...
Şi-s la fel ca un nor cenuşiu,
Rătăcind pe cerul pustiu.
de Ion Ene Meteleu

poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Ion Ene Meteleu
Comentează! | Votează! | Copiază!