Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

George Coșbuc

Imnul studenților

Cântăm libertatea și numele sfânt
Al țării străvechi și-al acestui pământ!
Iubirii de neam, ce de-a pururi ne-a fost
O pavăză-n lupte și-n pace-adăpost
Cântămu-i supremul ei cântec.

Cu vesele glasuri de tinere firi,
Cuprinși de-amintirea străbunei măriri,
Spre soare ni-e gândul și mergem spre el,
Lumina ni-e țintă și binele țel
Trăiască-ne țara și neamul!

Cu dreapta-nălțată spre Tatăl de sus
Jurat-am tot ce strămoșii ne-au spus:
Unire-ntre frați, și pe Domn să-l iubim
Și-altarul de jertf-al națiunii să fim
Și sufletul neamului nostru.

Iar dacă protivnicii numelui tău
Cu oști ar veni ca să-ți facă vrun rău,
Ridică-te mândră și nu te-ngrija,
Căci inima noastră e inima ta;
Tu-ncrede-te-n fiii tăi, mamă.

lar dac-ar pieri de pe-ntregul pământ
Iubirea de neam și-al credinței avânt:
Azilul lor vecinic găsindu-l în noi
Le-am crește, ca iar să le dăm înapoi
Mai tari și mai trainice lumii.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 5 mai 2016.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Citate similare

George Coșbuc

Sus inima

Avem o mândră țară -
Prin timpi de jale-amară
Strămoșii se luptară
S-o scape de stăpâni.
Azi singur noi, românii
Suntem în ea stăpânii,
Sus inima, români!

O lege-avem străbună -
Prin veacuri de furtună
Ea n-a putut s-apună
Strivită de păgâni.
Ne-a fost Cel-Sfânt tărie
Și-n veci o să ne fie:
Sus inima, români!

În țara românească
De-a pururi să trăiască
Credința strămoșească
Și graiul din bătrâni.
Spre Domnul țării gândul
De-a pururi noi avându-l,
Sus inima, români!

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unire, frați români!

Mă doare că-mi ești frate
De tricolor și neam
Mă doare că mai curge
Pur sânge de roman.

Ridica-te, Ștefane,
Cu brațul tău cel sfânt
Unește iar Moldova
Cu-al patriei pământ!

Ce dacă-avem palate
Și săli prezidențiale
În care curg citate,
Ca morții în spitale

Când trup din trupul țării
E azi înstrăinat
Strămoșii ne acuză
Iar clopotele bat!

C-așa e tot românul,
Prea bun și răbdător...
Dar vai și-amar de-acela
Ce vrea ca un popor

Să aibă: două imnuri,
Doi președinți de stat
Când țara noastră-i una!
De Dumnezeu lăsat!

Doamne ajută și dă-ne lumina
fim slujitori ai acestui pământ
Prin mila-Ți eternă ne dă azi lumina
Iubirii de țară și neam românesc!

Unire, frați români!
Așa e scris în carte:
O Românie-avem
Pe viață și pe moarte!

poezie de (18 ianuarie 2006)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Poetul

Sunt suflet în sufletul neamului meu
Și-i cânt bucuria și-amarul—
În ranele tale durutul sunt, eu,
Și-otrava deodată cu tine o beu
Când soarta-ți întinde paharul.
Și-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,
Răbda-vom pironul aceleiași cruci
Unindu-ne steagul și lanul,
Și-altarul speranței oriunde-o să-l duci,
Acolo-mi voi duce altarul.

Sunt inimă-n inima neamului meu
Și-i cânt și iubirea, și ura—
Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu,
Voința ni-e una, că-i una mereu
În toate-ale noastre măsura.
Izvor ești și ținta a totul ce cânt—
Iar dacă vrodat-aș grăi vrun cuvânt
Cum nu-ți glăsuiește scriptura,
Ai fulgere-n cer, tu cel mare și sfânt,
Și-nchide-mi cu fulgerul gura!

Ce-s unora lucruri a toate mai sus
Par altora lucruri deșarte.
Dar știe acel ce compasul și-a pus,
Pe marginea lumii-ntre viață și-apus,
De-i alb ori e negru ce-mparte!
Iar tu mi-ești în suflet, și-n suflet ți-s eu.
Și secolii-nchid-ori deschidă cum vreu
Eterna ursitelor carte,
Din suflet eu fi-ți-voi, tu, neamule-al meu.
De-a pururi, nerupta sa parte!

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Scut și armă

Domnul Sfânt să ne iubească,
Și-al său duh ocrotitor
Plin de pace să plutească
Peste Țara Românească
Și-al românilor popor!

Noi, prin vremi ce ne-ncercară
Altă armă n-am avut
Numai dragostea de țară
Ce strămoșii ne-o lăsară
Și pe Sfântul Domn de scut.

Dar ne-a fost destul atâta!
Fruntea sus, voi, frați ai mei!
Astfel cerul hotărât-a
Să se-nalțe amărâta
Țară, prin puterea ei!

Mai fățiș, mai fără veste,
Ne-ați lovit, dușmani de voi!
Dar ce-a fost, a fost poveste!
Dragostea de țară este
Și mai-tare acum în noi.

Și de cine ne-o fi teamă?
Mult a fost, vă răbdăm,
Nebăgați de voi în seam㠖
Astăzi știți voi cum ne cheamă,
Dacă nu, vă-nvățăm!

Numai Domnul ne iubească
Și-al său duh ocrotitor
Plin de pace să plutească
Peste Țara Românească
Și-al românilor popor!

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 12 iulie 2017.
Distribuie

Haine de lumină

În lumina Ta Divină
vrem Isus să ne scăldăm
trăim fără de vină
pe veci Domn să te avem

vrem lumina mântuirii
Tu Isuse să ne-o dai
izvorul neprihănirii
să fim cu Tine în Rai

în lumina Ta curată
toți azi ca să ne zidim
o viață fără pată
pe pământ ca să trăim

vrem să fim cu toți lumină
raze vii de pe pământ
pentru patria Divină
și al vieții viu Cuvânt

toți dar să ne îmbrăcăm
chiar în haine de lumină
pe Hristos să-l onorăm
până când El o vină

curgă dar de azi lumina
din noi toți pe acest pământ
să-l cinstim întodeauna
pe al nostru Mire Sfânt

El ne este sărbătoare
și lumnină și menire
Isus ne este un soare
ce ne-mbracă în iubire

haideți dar acum cu toții
să-i dăm ființa și iubirea
Isus chiar și-n clipa morții
să ne fie mântuirea

ale Lui cuvinte sfinte
străluce azi în noi
pe a vieții așezăminte
toți să fim de fire goi

din lumină spre lumină
tot mai mult noi să privim
să-i dăm viața-n veci deplină
Mirelui ce îl iubim

curgă dar lumina sfântă
ființele să ne inunde
ca noi toți să fim la nuntă
unde lumea nu pătrunde

fie-i glorie -- onoare
Celui Sfânt ce ne-a creat
să-i cinstim Numele-i mare
fie-n veci gflorificat

poezie de (2 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Decebal către popor

Viața asta-i bun pierdut
Când n-o trăiești cum ai fi vrut!
Și-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem și-al doilea rău?

Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu mori
Ori câine-nlănțuit.

Cei ce se luptă murmurând,
De s-ar lupta și-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orișicare laș fugar!
Murmurul, azi și orișicând,
E plânset în zadar!

Iar a tăcea și lașii știu!
Toți morții tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd și cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit și-un chiu
Din ceruri până-n iad!

De-ar curge sângele pârău,
Nebiruit e brațul tău
Când morții-n față nu tresari!
Și însuți ție-un zeu îți pari
Când râzi de ce se tem mai rău
Dușmanii tăi cei tari.

Ei sunt romani! Și ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Și nu le-am da nici lor pământ
Căci ei au cerul lor!

Și-acum, bărbați, un fier și-un scut!
E rău destul că ne-am născut:
Dar cui i-e frică de război
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vânzător vândut
Să iasă dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus!
Voi brațele jurând le-ați pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Și-n zei! Dar vă gândiți, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Dușmanii lângă noi!

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Îți aducem azi onoare

Când pe aripa iubirii
Tu Isuse ne primești
Înfloresc toți trandafirii
Și puterile iubirii
Toate ni le dăruiești

În cununa Ta de stele
Pe toți Tu ne-ai împletit
fim Doamne ca și ele
Mii și mii de floricele
Căci pe brațe ne-ai primit

Îți cântăm Isus iubirea
Și cu drag te lăudăm
Căci ne-ai dat neprihănirea
Să se piardă toată firea
Mire Sfânt să te avem

Ție Doamne-ți dăm menirea
Și viața și ființa
Căci ne-ai dăruit iubirea
Să-ți cântăm pe veci trăirea
Sorbind harul și credința

Își aducem azi onoare
Numele noi ți-l slăvim
Căci prin har și îndurare
Ne-ai luat pe-a Ta cărare
Ai Tăi noi pe veci să fim

Dă-ne Tu Isus măsura
Viața nouă s-o trăim
Să-mplinim pe veci Scriptura
Să-ți dăm viața și făptura
Căci Isuse te iubim

Mire Sfânt o astăzi ia-ne
Chiar pe brațele-ți Divine
Și-ne-mbracă-n albe haine
Dă-ne a vieții sfinte taine
Să trăim doar pentru Tine

Vrem să ne fii Dumnezeu
Pentru veci al nostru Mire
Umple-ne de Duhul Tău
Să fugim de tot ce-i rău
Trăind în neprihănire

Și ne-nvață pășim
O Isuse în lumină
Ai Tăi pururea să fim
Numele să-ți proslăvim
Mire scump — fără de vină

poezie de (25 martie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tatăl nostru (stihuire pentru copii)

Tatăl nostru care ești
și în ceruri veșnicești,
numele Tău sfânt fie
acum și-n veșnicie.
Vie-mpărăția Ta,
facă-se voința Ta
așa–n cer și pe pământ,
precum numele Ți-e sfânt.
Pâinea noastra spre a fi,
dă-ne-o nouă zi de zi.
De-am greșit, Tu, iartă-ne,
noi iertam pe-aproapele.
Ne ferește, Dumnezeu,
de ispite și cel rău.
Căci a Ta este puterea,
împărăția și vrerea,
lauda, slava, mereu,
căci doar Tu ești Dumnezeu.
Amin.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii Domnului străbat tot pământul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă Înaintea Lui

Privești? Cu toții Doamne în suflet avem pete
Dar Tatăl Nostru pare mereu să ne tot ierte,
Dacă avem credință ne sprijină. Tu cere
Putere-n trup și suflet, de vrei ai putere.

Înțelepciune, milă, dreptate și tărie
Pe toate-n timp, în lume le vei avea cu tine
Și cupa vieții tale cu câte se va umple
De vei avea credință și nu avea răbdare.

Inima ta întreagă-i? Iertarea unde-i oare?
Domnul te are-npreajmă? Îl vezi în depărtare?
El nu-i decât un spirit urmat de noi... Cetate
În care stau ascunse inimi nevinovate...

Nici veșnicia nu va fi de-ajuns
Spre a cunoaște totul despre lume
Dar de acolo, din adânc, de sus,
Tot ce putem zări sau nu
Își are rostul lui și are-un nume
Sunt stele care au murit de mult
Dar existența lor rămâne trează
Căci ele-s rostul nostru pe pământ...
Când le privim, visăm la nemurire
Și inima de dorul lor vibrează

De m-aș ascunde-n mare, din nisipul
Atâtor zeci și mii de molecule
Ce nu pot fi de nimeni numărate
Dar au, acolo, sus, și ele-un nume
Eu mi-aș putea. răni... integritatea

Dar rostul nostru-aici e de-a muri
De-a nu purifica sufletul meu în două
Căci jumătate-i spre a suferi
Iar alta-i pentru-o lume pură nouă
Promisă..... într-o zi

Tatăl trimis-a Fiul ca dovadă...
Exemplul lui să fim și să luptăm,
De Duhul Sfânt să fim tot mai aproape

Și tot ce-i rău în noi să aruncăm
Voință avem? E de ajuns... Privește...
Întinde-ți mâna către Tatăl Tău
Căci El te va susține în credință
Și-atunci nimic nu o să-ți pară greu.

poezie de din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Zece mai

n ziua cea sfântă și mare
La zece-ale lunii lui mai
Se vede-o ciudat-arătare
Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai!

Când zorile-ncep s-arete
Acolo-n tăcutele văi,
Din groapă ies moartele cete,
De-a pururi jeliții flăcăi.

Ei vin de prin locuri pe care
Ca vechile răni le cunoști,
Pe unde-au stat șanțuri odată,
Redute, și taberi, și oști.

Striviți și cu mâinile rupte
Și galbeni ca-n jalnicul loc
În ziua sălbatecei lupte
Când bieții pieriseră-n foc.

Fac roată, și-o rugă murmură
Iar Valter și șonțu, și toți
Mai-marii ce-n frunte căzură
Stau jalnici acolo-ntre soți.

Și stau cum stă omul ce-ascultă
Și nici o mișcare nu fac;
Așteaptă cu grijă și spaimă
Un semn de departe și tac.

Deodată ei capul ridică,
Dau chiot și-n zare privesc
Spre țara din care ieșiră,
Spre scumpul pământ românesc

Și-ascultă, căci tunul azi cântă
Departe-n iubitul pământ,
Puternic că-n ziua luptării,
Dar alt fel de cântec, mai sfânt.

Vi-e teamă că n-o să mai cânte,
Că moartea vă fuse-nzadar
Dar țara trăiește! Iar tunul
Ce limpede-o spune și rar!

Și-ascultă... iar țara-i departe,
Sunt dealuri la mijloc și văi,
Și râul cel mare-i desparte
De mame pe bieții flăcăi.

Și moartea cea veșnică-nchise
Pe urmă-le tristele-i porți,
Dăr moartea lor viață ne dete:
Ferice de-asemenea morți!

Iar ce-or fi șoptind ei pe vremea
Ce-ascultă cântarea de tun
Eu nu știu, căci nimeni nu poate
Pe morți să-i audă ce spun.

Dar cred că se roagă, sărmanii:
Noi liberi pe voi v-am facut
Iar Tatăl din cer vă aibă
De-a pururi sub sfântul său scut!

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mesia - iubitul meu

Vreau Isus să te cinstesc
Să-ți dau slavă și onoare
Numele să-ți proslăvesc
Cât voi fi aici sub soare

Glorie Isuse scump și sfânt
Îți slăvim a Ta Ființă
Al Vieții viu Cuvânt
Ce ne-mbraci în biruință

Vrem în Tine azi viața
Cu toții să ne-o trăim
Căci noi vrem Isuse fața
Sus în rai să ți-o privim

Noi ne vrem legați de Tine
Viața nouă s-o trăim
Cu ființele azi pline
De Duh—toți să te cinstim

Vrem de ploaia Ta cea sfântă
Azi Isuse să fim uzi
Sigilați pentru-a Ta nuntă
Ființele să ne pătrunzi

Ah cu câtă gingășie
Vrem Isus să te vedem
Să-ți cântăm în veșnicie
Numele să-ți lăudăm

Cui să-i dăm acum ființa
Dacă nu Isuse Ție
Tu-ai sădit în noi credința
Să privim în veșnicie

Cui să-i dăm aici făptura
Dacă nu Mielului Sfânt
Căci ne-a dăruit Scriptura
Al Vieții viu Cuvânt

Ne-nchinăm Isuse Ție
Pân" la sfintele-ți picioare
Slava-ntreagă a Ta fie
Și în veci Isus onoare

Doar Isus și-a întins mâna
Și de jos ne-a ridicat
Când bătea în noi furtuna
Și puterea-i ne-a luat

În noroi când am căzut
Smulși de-a vântului furie
Nimenea nu și-a făcut
Mil㗠salvator ca să ne fie

Nici un om de pe pământ
Mâna atunci nu și-a întins
Ci al Tatălui Cuvânt
Cu-a Lui brațe ne-a cuprins

Oamenii cei mari ai lumii
Ne-au privit doar cu dispreț
Pe calea deșărtăciunii
Când pierdeam al vieții preț

Doar Isus cel din Iudeea
Pân" la mine a venit
Și mi-a pus în mână cheia
Vieții iar în infinit

Rănile atât de grele
El le-a uns și le-a legat
Să-mi mut ochii înspre stele
am sufletul curat

Numai El— Isus Hristos
M-a privit cu gingășie
Și luându-mă de jos
Mi-a dat viață-n veșnicie

Numai El m-a învățat
Și mi-a spuse Lumina
am sufletul curat
Să-l urmez întodeauna

Numai El a îndrăznit
Adevăru susțină
De la Tatăl c-a venit
Că-i viața aici deplină

Numai El a susținut
Că El este Învierea
Și un rob El s-a făcut
Noi fiindu-i doar averea

Nimenea nu și-a întins
Mâna lui să ne ridice
Ci pe toți El ne-a cuprins
Dragostea să ne-o aplice

Mesia— Isus Hristos
Ne-a luat pe brațul Său
Și ne-a spus așa frumos
e Domn și Dumnezeu

Numai El ne-a înțeles
Și ne-a pus iarăși pe stâncă
Al iubirii sfinte mers
Ne-a dat— dragostea adâncă

Mesia— iubitul meu
Ești izvorul fericirii
Îmi ești Domn și Dumnezeu
Soarele neprihănirii

Numai Tu te-ai îndurat
Rana mea ca să o vezi
Și de jos m-ai ridicat
Nicidecum să nu mă pierzi

Mesia— Mirele meu
Ce ești plin de îndurare
Îmi e dor de chipul Tău
De lumina Ta cea mare

Numai Tu-mi ești fericirea
Scumpul meu Mântuitor
Ce m-alini azi în iubirea
Ta— și-al vieții viu izvor

Glorie în veșnicie
Slavă Tatălui Cel Sfânt
Îți aduc Isuse Ție
Dragostea— azi în Cuvânt

poezie de (28 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tatăl și Isus

Singura nădejde vie
Numai Tu Isus ne ești
Să intrăm în veșnicie
Sus în slăvile cerești

Singura cărare sfântă
Numai Tu ne-ai arătat
Să ajungem sus la nuntă
Cu un suflet nou—curat

Nimeni Doamne n-a-ndrăznit
Să susțină ca și Tine
Că ești viața-n Infinit
Și-o poți da la orișicine

Cine ascultă și primește
Sfânta Ta învățătură
Și mereu își curățește
Viața lui și-a lui făptură

Cel ce e nevinovat
De a lumii mari păcate
Și-și vrea sufletul curat
Depărtându-se de moarte

Prin credința ce ne-ai dat
În Ființa Ta Divină
Să cântăm neîncetat
Trăind numai— în lumină

Tu ești singura Ființă
Ce-ai trăit pe acest pământ
De har plin și de credință
Ne-ai vorbit de Tatăl Sfânt

Și ne-ai spusne iubește
Și ne vrea să fim ai Lui
Dacă omu-i dăruiește
Inima din pieptul lui
........

Tatăl Sfânt ne-a înțeles
Grava nostră neputință
Și pe Isus l-a trimes
ne-mbrace în credință

Astfel dar cine s-ncrede
În Isus Mântuitorul
Viața-n sine nu o pierde
Căci El e Izbăvitorul

Tatăl Sfânt ne dă odihnă
Doar prin jertfa Lui Hristos
Dac-o viață fără vină
Ne luptăm trăim jos

Și spre viața viitoare
Tot mai mult de aici privim
Spre Isus al nostru soare
Din inimă să-l iubim

Tatăl Sfânt ne înțelege
Și ne știe ce sântem
Ne scapă de foc și Lege
Domn pe Isus de-l avem

Astfel dar cu bucurie
El ne dă împărăția
Dacă noi în veșnicie
Trăim sfânt㗠curăția

Cel Prea Înalt ne vrea curați
Fără pat㗠fără vină
De Hristos să fim spălați
S-avem parte de odihnă

Tatăl Sfânt doar l-a trimis
Pe Isus ca să ne ia
ne ducă-n Paradis
Viață sfântă să ne dea

Și Hristos i-a dat onoare
Celui Sfânt și Prea Înalt
Nimeni cum aici sub soare
Să-i dea nu a acceptat

Nimeni n-avea cunoștință
Pe Tatăl să în cinstească
Ca a Lui Hristos Ființă
Până-n patria cerească

Domnul Isus l-a-nălțat
Pe Tatăl mai sus de toate
Și El l-a glorificat
Și în viață și în moarte


Căci Isus este iubirea
Și tot ce s-a dăruit
El este neprihănirea
Celui care l-a primit

Pe pământul plin de ură
De păcat— nelegiuire
Doart a Lui învățătură
Ne cere neprihănire

O viață în lumină
De Tatăl să ascultăm
Să trăim doar fără vină
Pururi cinste îi dăm

Așa Isus ne-a-nvățat
fim sare și lumină
Celui Sfânt și Prea Înalt
Să-i dăm viața fără vină

La Tatăl nimeni nu poate
Să vină decât prin Mine
Eu sunt Ușa dinspre moarte
Viață pentru— orișicine

Cine ascultă și păzește
Azi porunca Lui Divină
Pe noi iată ne primește
Căci viața-i o lumină

Eu cu Tatăl vom veni
Și cu el Noi vom cina
Pe veci oaspeți îi vom fi
Și viață îi vom da


Tatăl Sfânt este mai mare
El e singurul stăpân
Ce puterea toată-o are
Veșnic pe orice tărâm

Numai El vremea o știe
Și timpu-i e cunoscut
Din a Lui împărăție
Și din tot ce s-a făcut

El decide— hotărăște
Orice vrea în Univers
Și pe oameni îi primește
După calea ce-au ales

Înaintea Lui se-nchină
Îngerii din ceruri toți
Cel Prea Înalt e o lumină
Ce s-o vezi ca om nu poți

El e punctul principal
Din imensul Infinit
Căci numai dup-a Lui plan
Tot ce este s-a-ntocmit

De la El pornit-au toate
Îngeri stele și pământ
El e dincolo de moarte
Onorat și pururi Sfânt

El a dat miez și viață
Planului de întocmire
A tot ce azi se înalță
Și ne umple de uimire


Oriunde noi ne uităm
Și în cer și pe pământ
O splendoare larg-avem
Din lucrarea Celui Sfânt

Toate sunt doar inovații
Ale Celui Prea Înalt
Și ele-i aduc ovații
Nimănui cum nu s-a dat

Glorie cinste onoare
Tatălui din cerul Sfânt
Pentru apmpla Lui lucrare
Ce-o vedem și pe pământ

Cinste slavă și mărire
Veșnică Celui Prea-Nalt
Îi cântăm cu mulțumire
Fie pururi lăudat

El e singurul ce are
Peste toate stăpânirea
Lumilor nemuritoare
E puterea și iubirea

El pe Isus ni l-a dat
Viață nouă să ne fie
S-avem sufletul curat
Să intrăm în veșnicie

Tatălui cel Sfânt din cer
Îi aducem toți onoare
Din lumea celor ce pier
Căci e Viață și salvare

poezie de (11 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Cântăreți bolnavi

Purtăm fără lacrimi
o boală în strune
și mergem de-a pururi
spre soare-apune.

Ni-e sufletul spadă
de foc stinsă-n teacă.
Ah iarăși și iarăși
cuvintele seacă.

Vânt veșnic răsună
prin cețini de zadă.
Purces-am în lume
pe punți de baladă.

Străbatem amurguri
cu crini albi în gură.
Închidem în noi un
sfârșit sub armură.

Purtăm fără lacrimi
o boală în strune
și mergem de-a pururi
spre soare-apune.

Răni ducem – izvoare -
deschise subt haină.
Sporim nesfârșirea
c-un cântec, c-o taină.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Arta și știința

În artă e o lumină
Ce ființa îți strivește
Și te urcă-n mai deplină
Cunoștință ce-ți tot crește

Și te-mbracă-n noi idei
Pe cărări a-nțlepciunii
Ca iubirea o iei
Nu din colțurile lumii

Căci pe culmi ea te ridică
Arta— pe un vârf de munte
Și-n străfund ea îți aplică
Alte legi— mintea s-asculte

De vrei pătrunzi știința
Și adevărul artei grele
Trebuie ai credința
S-alergi astăzi printre stele

Arta vie— ea-i destinul
Ce trebuie să-l alegi
Tu să vezi în tine omul
Viața ca s-o înțelegi

Căci e cinva mai sus
Ce viață a pus în artă
Creatorul Sfânt Isus
Ce-ți vrea inima curată

El e arta și stiința
Ce în om a pus viață
Ne-a umplut cu cunoștința
Ce-nspre Sine ne înalță

Cel mai minunat artist
Dintre câți azi ni s-au dat
Pururea este doar Christ
Adevărul— Cel curat

Oamenii de pe pământ
Au creat— o artă moartă
După chipul Celui Sfânt
Împânzind planeta toată

Dar Isus Hristos Mesia
A creat o artă vie
Și ne oferă veșnicia
Celui ce vrea îl știe

Arta Lui e— omenirea
Tot ce mișcă pe pământ
Și puterea Lui este iubirea
a Celui Prea Înalt Cuvânt

Noi de mâna Lui divină
Pe pământ am fost creați
fim zâmbet și lumină
Să trăim ca niște frați

Noi întreaga omenire
O vrem astăzi fericită
Dar ea de neprihănire
Fuge chiar și ostenită

Singura lumină sfântă
E Lumina lumii— El Hristos
A Lui dragoste ne-ncântă
Să trăim aici frumos


Pe vrășmași îi iubim
Nu să le curmăm viața
Să îi smulgem de la chin
Mângăindu-le azi fața

Doar Hristos ne-a învățat
fim buni miloși curați
Pe vrășmașu încruntat
Să-l primim ca printre frați

Și lumina vieții sfinte
Pe cale să-i oferim
ne aducem dar aminte
Ca Hristos noi să iubim

poezie de (29 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zbor spre sufletul tău

Un zbor spre sufletul tău iar,
Mi-aduce gânduri în pahar,
Iar tu când bei e o plăcere
Și pentru mine-o mângâiere.

Un zbor spre sufletul tău iar,
Cel mai frumos cadou mi-aduce-n dar,
Iar soarele-mi luminează chipul
Și fuge de la noi sfârșitul.

Un zbor spre sufletul tău iar,
Îmi duce gândul meu hoinar,
În grădina ta cu soare și flori
Și unde timpul nu-l măsori.

poezie de (10 mai 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atunci când șoapta glasul meu învie

Atunci când șoapta glasul meu învie
Eu îți spun dulce ce mult te iubesc,
Aș vrea amorul veșnic să ne fie,
Cu tine nemurirea s-o trăiesc.

Atunci când pomii frunza lor o lasă
La tine împețit eu aș veni,
te fac, iubire, a mea mireasă,
ne iubim până om osteni.

Atunci când totu'-i amorțit de frig,
Noi să ne încălzim cu sufletul,
Cu a mea șoaptă numele să-ți strig,
O veșnicie și tot n-ar fi destul.

În primăvară, când frigul se topește
Ca doi ghiocei răsărim,
Știind că Dumnezeu mult ne iubește,
Noi tot mai mult, iubire, ne iubim.

Iar înainte înceapă vara,
Teiul să ne dea al său parfum,
Cu el să ne învelim inimioara,
Cu el să presărăm al nostru drum.

mergem înainte fericiți,
În urmă să nu mai privim deloc,
Din ce în ce să fim tot mai uniți,
Și-n lume găsim al nostru loc.

Să facem un copil, fruct al iubirii,
El să ne fie viață pe pământ,
Dulce fetiță, Maria, trandafirii,
Petala lor să îți fie veșmânt.

Dorința noastră, iubire, se-mplineste,
Căci amândoi din suflet ne dorim,
Iar Dumnezeu în dragoste unește,
Tot ceea ce cu sufletul simțim.

poezie de (14 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atunci când șoapta glasul meu învie

Atunci când șoapta glasul meu învie
Eu îți spun dulce ce mult te iubesc,
Aș vrea amorul veșnic să ne fie,
Cu tine nemurirea s-o trăiesc.

Atunci când pomii frunza lor o lasă
La tine împețit eu aș veni,
te fac, iubire, a mea mireasă,
ne iubim până om osteni.

Atunci când totu'-i amorțit de frig,
Noi să ne încălzim cu sufletul,
Cu a mea șoaptă numele să-ți strig,
O veșnicie și tot n-ar fi destul.

În primăvară, când frigul se topește
Ca doi ghiocei răsărim,
Știind că Dumnezeu mult ne iubește,
Noi tot mai mult, iubire, ne iubim.

Iar înainte înceapă vara,
Teiul să ne dea al său parfum,
Cu el să ne învelim inimioara,
Cu el să presărăm al nostru drum.

mergem înainte fericiți,
În urmă să nu mai privim deloc,
Din ce în ce să fim tot mai uniți,
Și-n lume găsim al nostru loc.

Să facem un copil, fruct al iubirii,
El să ne fie viață pe pământ,
Dulce fetiță, Maria, trandafirii,
Petala lor să îți fie veșmânt.

Dorința noastră, iubire, se-mplineste,
Căci amândoi din suflet ne dorim,
Iar Dumnezeu în dragoste unește,
Tot ceea ce cu sufletul simțim.

poezie de (14 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din neam în neam...

Din neam în neam ai răspândit Lumina
Nicicând nu ne-ai lăsat rătăcim
Ne vrei imaculați precum hermina
Spre-a Ta răsplată, cu râvnă, pășim.

Zilnic se-arată aceeași bunătate
Același ești și-n faptă și-n cuvânt
Al Tău mesaj din adâncimi ne scoate,
Din grota tenebrosului mormânt.

Un gând răsare la răsărit de soare:
Din nou vei cerceta al nostru trai
nu ne frângă neplăcuta întâmplare,
Să stăm cu Tine, slăvite Adonai.

Din neam în neam decretele-Ți transmise
Ne-au dat elan pe drumu-ntortocheat
Nicicând n-ai apelat la jocuri de culise
Ci doar călăuziri spre Rai ai dat.

Atâtea generații Ți-au savurat iubirea
Și n-ai lăsat năpasta -nfrângă sacrul dor
La toți ai Tăi le-asiguri fericirea
Din vale -ntrevadă edenicul Decor.

Din neam în neam Ți-ai arătat puterea
Stăpân ai fost, Stăpân vei fi în veci
Dovada cea mai clară este Învierea
C-ai vrut spre ființele umane Te-apleci.

Și azi trimiți din Slavă revelații
Ca-n vremi străveci reverși iluminări
Și-atunci când viața creează complicații
Ne-mbraci, duios, în har și-n vindecări.

O, nu-s cuvinte descrie adorarea!
‘Nălțăm recunoștință știind că o primești
Suntem ai Tăi, nu părăsim cărarea
Că-n orice clipă, pe drum, ne însoțești.

poezie de din Pelerini printre versuri (4 mai 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Hristos din Nazaret

Ca Isus Hristos Mesia
N-a fost nimeni pe pământ
El ne este bucuria
Al vieții Viu Cuvânt

Ca Hristos din Nazaret
Nimenea nu a mai fost
Al Vieții Sfânt Profet
Ne-a dat viață ne-a dat rost

Ca Isus Pâinea Vieții
Nimenea n-a mai vorbit
Sfătuind mereu drumeții
Cum Tatăl a poruncit

Precum Isus și Mesia
Nimenea nu a trăit
Punând omu-n sfințenia
Și la locul rânduit

N-a fost nimeni pe pământ
Aici viața s-o descrie
Ca al Vieții Sfânt Cuvânt
Venit chiar din veșnicie

Nimenea nu a vorbit
Despre Tatăl — de credință
Ca Isus cel răstignit
Ce dă aicea biruință

Numai El ni-e adăpost
Stâncă tare în furtună
El dă vieții nostre rost
Și la Sine ne adună

Ca Isus din Galileea
Nimenea n-a vindecat
Numai El e astăzi cheia
Și salvarea de păcat

Căci Isus doar ne oferă
Iertare și biruință
A vieții sfinte sferă
Și iertarea prin credință

De Tatăl cel Prea Înalt
Numai Isus a fost uns
Și viață El ne-a dat
Într-un chip viu și ascuns

Doar Isus e Adevărul
Și Viața pe pământ
El deține-n veci misterul
Și viața prin Cuvânt

În lumina mântuirii
Numai El și azi ne-mbracă
El e soarele iubirii
Și de fire viața seacă

Numai El ne ocrotește
Ca o stâncă-n Israel
Viața El ne-o dăruiește
Al vieții sfinte țel

Nimeni nu ne-ntinde mâna
Ca Isus cel răstrignit
Ne sprijină-ntodeauna
În harul Lui înmiit


În Hristos doar ni s-a dat
Tot ce-i bun frumos și sfânt
Adevărul cel curat
Și al vieții vii Cuvânt

Numai El este lumina
Viața sfântă-n veșnicie
Ce ne-ndrumă-ntodeauna
Un izvor sfânt să ne fie

Numai El ne e menire
Ușa vieții și Păstorul
El ne-mbracă-n fericire
Și ne ia în mână dorul

Doar Hristos azi ne arată
Și lumina și-ndurarea
Viața sfântă fără pată
Să avem cu toți salvarea

Nu-i lumină nu-i viață
Fără Isus pe pământ
Numai El și azi ne-nvață
Al vieții sfânt Cuvânt

El e Ușa și menirea
Omului de pe pământ
Și prin El găsim iubirea
De la Tatăl nostru Sfânt

Căci Isus e Creatorul
Al luminii și-al vieții
El ne stâmpără azi dorul
Din grădina dimineții


Munții marea și chiar mersul
Numai El le-a întocmit
Și în palme Universul
El numai l-a potrivit

Și toate au fost create
Prin Isus — Cuvântul viu
Sus pe boltă așezate
Că-s al Lui eu azi știu

Chiar și vântului i-a dat
Legi și norme-n conduită
Și-nspre noi s-a aplecat
S-avem viața azi sfințită

În Isus azi ni se cere
Sfințenia biruința
El fiindu-ne avere
Noi moștenim credința

Domnu-i totul pentru noi
Sfințenie și viață
El ne scapă din nevoi
Și-nspre Sine ne înalță

Glorie în veci să-i fie
Lui Isus ce ne-a creat
Să-i cântăm în veșnicie
Fie pururi lăudat
18 mai 2018 cluj

poezie de
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Noi vrem pământ!

Flămând și gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Și m-ai scuipat și m-ai bătut
Și câine eu ți-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ți fim toți câini, lovește-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Și ham de cai, și jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieții tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag și sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Și ne sfârșim de mila lor -
Dar toate le-am trăi ușor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceți lan, noi, boi în jug.
Și-n urma lacomului plug
Ies oase și-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos
Din case goi, în ger și-n vânt,
Ne-ați scos și morții din mormânt; -
O, pentru morți și-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Și-am vrea și noi, și noi să știm
ni-or sta oasele-ntr-un loc,
nu-și vor bate-ai voștri joc
De noi, dacă murim.
Orfani și cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea plângă pe-un mormânt,
Ei n-or ști-n care șanț zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - și noi creștini suntem!
Și vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Și parcă l-ați uitat!
Ați pus cu toții jurământ
n-avem drepturi și cuvânt;
Bătăi și chinuri, când țipăm,
Obezi și lanț când ne mișcăm,
Și plumb când istoviți strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveți îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoși și tați
Noi mame și surori și frați!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump și sfânt,
el ni-e leagăn și mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Și câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!

N-avem puteri și chip de-acum
mai trăim cerșind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luați din drum!
nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoși fiți, nu veți scăpa
Nici în mormânt!

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 14 martie 2016.
Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care este cea mai rară plantă de pe Pământ? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!