Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

VII

Răpește-mă pe-adânci, mirate mări,
În care dorm păduri de madrepore,
Când luna-ncinge tristele lor flore
În fosforul adâncilor cămări!

Adie-mi selenarele chemări,
Și poartă-mă în culmea albei prore,
În unduirea cosmicelor hore,
Pe mări adânci, pe vesperale mări!

Încet te duci pe brațele Palorii,
Spre cerul unde ard Nemuritorii...
Glorificată, pânzele-ți întinzi,

În vântul larg, pe-al undelor tezaur:
Corabie ce vine de la Inzi,
Cu smirnă, cu tămâie și cu aur.

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Din mări de adâncuri

Din mări de adâncuri Te chem, Domnul meu
Când noaptea-și apasă povara de vise
Pa mâinile mele-ntinse spre Tine și eu
Aștept la răspântii cu pleoapele-nchise.
Din mări de adâncuri Te chem, Dumnezeu
Când stau cu făptura bătută de stele
Când stelele-mi cântă și-mi cântă mereu
Și nu mai lasă ascunsă în ele.

Din mări de adâncuri Te chem, Dumnezeu,
Cu fruntea lovită de-un fulger spre seară
Și ard în lumină când sufletul meu
Se-ndreaptă spre Tine, lumină să ceară.

Din mări de adâncuri Îți strig, Domnul meu,
Ia-mi toată durerea și pune-i un nume,
În brațele Tale să fie mereu
Uitată de toată durerea din lume...

poezie de (2 iunie 2003)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ancora tăcerii

Aruncă-mi
Ancora tăcerii
În rupte mări,
Scaldă-mi
Umbrele plăcerii
Cu ploi din zări,
Oferă-mi
Din neant
Culoarea tristei mări,
Poartă-mi
Pe talazul vocilor
Cântări,
Răpește-mă
Pe vânt
Dintre suflări.
Oprește-mi
Visele
La ultimul cuvânt,
Și-aruncă-mi
Ancora tăcerii
În triste mări.

poezie de din Când universul cade
Adăugat de aliona vlasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste mări

Trebuie s plec departe spre vest, spre mări mai reci decât Hebridele,
Unde-i ancorată flota stelară, unde strălucesc tineri căpitani cu trese de aur
Pe marea-întunecat-fosforescentă, bântuită de șerpi uriași, verde ca un balaur.

poezie de din Porțile Damascului, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vis

Îți scriu cu aripile-n raze, dintre sori,
Atingătoare și-albe-n traiectorii
În umbra lor de-argint să îți omori
Ochii tăi recii, visătorii...

Aveau acele mări irizator contur
Mări de materii și astrale doruri
Nostalgica-ți privire de azur
Pleca spre anticele coruri...

poezie de din Emigrant în reverii (1983)
Adăugat de Paul PolidorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emily Dickinson

Ca și când Marea-ar trebui să se despartă

Ca și când Marea-ar trebui să se despartă
Și să se ivească-o altă Mare,
Iar din aceea – încă una – care
Ar face din toate trei doar o părere,-o fluturare –

O succesiune de mări –
De țărm nevizitate –
Ele însele hotar de mări –
Eternitate – toate –

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Poetry for Kids: Emily Dickinson Hardcover" de Emily Dickinson este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -61.99- 37.99 lei.

Ce-i fi mâncat, pământ?...

Ce-i fi mâncat, pământ, bătrâne, spune, ce-i,
mări de sânge sorbi și mări de lacrimi bei?!...

distih de din Râsul lumii la români (2010), traducere de Igor Crețu
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Scoica

C-un zâmbet îndrăzneț privesc în mine
Și inima
mi-o prind în mână. Tremurând
îmi strîng comoara la ureche și ascult.
îmi pare
Că țin în mâini o scoică
in care
prelung și neînțeles
răsună zvonul unei mări necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge
Vreodat, pe malul
acelei mări, pe care azi
o simt,
dar nu o văd?

poezie clasică de (1919)
Adăugat de stassiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Afrodita

În hău de mări, bătute de furtună,
La pieptul spumegatului talaz,
Prinzându-i gingaș, brațul de grumaz
Dormea seninul ca un fulg de lună.

Seninătate, zbucium, împreună,
Uniți de sorți pe-al apelor podghiaz,
Născură, robi aceluiași extaz,
Nemărginirea, floare de genună.

Și haosul gemu de fremătare,
Când cea dintâi semeață-ntruchipare,
Vis cald! Femeia, amforă de slavă,

Zbucni legănătoare și suavă,
Vrej de senin cu fruntea-n sârg de stele,
Din zvârcolirea undelor rebele.

sonet de
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Brumana

Eu nu o să mai ajung nicicând, nicicând acasă!
Câmpuri verzi din Anglia sclipind sub ploaia deasă
Desfășurați-vă larg pășunile cu margarete,
Forturile cu licheni, iedera urcând pe perete,
Până-n dimineața mea de-aici – o, râuri curgând, adânci
Și line, și limpezi pe șesul meu de joacă de atunci,
Păstrați-mi în cupele regești întreaga-vă iubire,
Și – gărzile de la țărmul sudic vin în amintire
Cu parfum de vechi prieteni – păstrați ultimele versuri
Ale legendei pentru mine, o, pini care demult pe șesuri,
Copil fiind, mi le-îngânați, când vântul în crengi cerea-alinare,
Iar eu ascultam privind orizonturi de dincolo de mare.

Pini trădători, ați cântat tot ce viața-a dovedit că-i fals
În cele mai false basme dintre basme.
De peste zări, pământul a trimis semn din ce-a rămas
Din fostă muzică-a pădurii native de acasă,
În vreme ce din pulberile mării, din zvonuri și miasme,
Umbre și spectre-ale amiezii, din spume de mătasă
Călătorind pe vânturile verii – străvezii fantasme –
Viori de aer au iscat un molcom sunet de pripas.

O, arbori, vă-ascult când ora-n cade-n înserări,
Vă aud șoptind, " Sunt mări mai vechi, sunt mări
Care bat pe plaje mai întinse,
Unde peștii melc își plimbă turnurile sidefii, ca-n vis,
Spre roci sculptate sau stânci urcând spre țărm ca niște scări ",
Vă aud, " Sunt ținuturi de brumă neatinse
Unde ard în flăcări flori din paradis."

Sub mine, dincolo de dealuri, se-alintă-un palmier,
Sub mine, cu vuiet, se sparge-n marea-n maluri;
Mai jos de mine,-n vale, dorm sub lumina altui cer
Orașe din Liban, visând în penumbră și-n răcoare,
Unde odată regii din Tir domneau fără de vreme,
Lor înșile urmându-și ca apele în valuri;
Iar împrejur înoată munți albi de-omături și de soare,
Ca mari lebede plutind pe un lac ceresc – sau vechi trireme.

Dar voi urca pe-împădurita coastă
Unde e crângul cel mai des, o, pini, frați cu ceilalți pini,
Și când se crapă zorii în pragul noii dimineți,
Și marea doarme, și-n munți sunt încă munți de-ntunecimi,
Inima-mi nu va-nceta s-asculte, acolo sus, pe creastă.
Căci pinii sunt arbori care duc vorbele-n lumea largă
Și-s plini de basne, de veselii și de tristeți.
E-așa plăcut să privești printre crengi spre cer,
Să-l vezi ba roșu-îmbujorat, ba cu pielea vânăt-neagră.
E-așa plăcut să zaci plutind departe, corăbier
Pe patul frunzelor de pin căzute...
Chiar dacă-o șopârlă verde la joacă îmbie,
Și vântul mă vrăjește cu arome mult plăcute
De smirnă, de lavandă sau de iasomie,
Vreau să uit jumătatea de pribegii care mă-apasă,
Dar cealaltă jumătate să-mi stea aproape sper,
Vreau să visez, să visez că iarăși sunt acasă.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Văzutele și nevăzutele

Nevăzutele unde pe mări
Depărtări -
Clădite pe marginea clipei
Din pleoapele tale cărări
În numele stepei, aripei
Cu-o mie de lei încercări.

Văzutele, caldele umbre
Topite pe ceru-ți fugind
Amprente de tine mugind
Ce calcă prin mlaștini de prore
Un pic trăind, ne-murind
Pe cadranele, infinitelor ore.

Văzutele și nevăzutele trepte
Plecate din muntele Lete
Coborâte la numărul șapte
Unde te alintă cu șoapte
Privirea mea așteptând pe-o secundă
Sărutu-ți ce viața-mi inundă.

poezie de
Adăugat de Dănuț CepoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultimul voiaj

Într-o bună zi,-n amurg, la mareea joasă
Voi mola parâmele și voi pleca departe.

Nu voi răspunde la salutul prietenilor mei,
Plutind pe apa care de-aceste cheiuri desparte;
Cu stelele prinse-n catifeaua serii la catarg, cercei,
Mă voi evapora-n noaptea care peste zi se-abate
Când glasuri cheamă, iar valurilor li-i dor de-acasă.
Într-o bună zi,-n amurg, la mareea joasă
Voi mola parâmele și voi pleca departe.

Prin cețuri violete urmând umbrosul drum în toate cele
Pe valul la reflux al unei Mări Necunoscute, dar străvechi,
Voi avea tovarăși, pânza larg desfășurată-a unei vele
Și resaca-n bătaie sacadată depănând istorii vechi
Despre-un singuratic călător, navigând în depărtări
Spre Insulele Fermecate unde-ancorate se văd în patru zări
Navele-acelor care-au pornit, în trecutul astăzi mut,
Pe Mări Necunoscute spre țărmul nevăzut.

Celor puțini care m-au zărit plecând departe
Le va lipsi nava mea din rada-aceea foarte:
Unii c-au ancorat lângă mine vor fi spus,
Alții, inimi calde, care m-au iubit nespus,
În tăcere tristă-or lăcrima că lângă ei azi nu-s.
Dar eu, care la adăpost velele-mi voi fi strâns
La loc uscat, ferit de vânt și ploi, de lacrimi și de plâns,
Voi fi-întâmpinat de cei care-au navigat, în trecutul astăzi mut,
Pe Mări Necunoscute spre țărmul nevăzut.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colindă

Din visul armoniei sfinte
Maria a născut
Pentru a lumii mântuire
Pe Isus pruncul sfânt.

Pe cer o stea a răsărit
În calea magilor
Și spre locașul sfânt pornind
Minunea au vestit.

Aur, smirnă și tămâie,
Magii îi dăruiră
Mariei și pruncului sfânt
Apoi li se-nchinară.

În leagănul Crăciunului
Colindători mângâie
Visele sfinte-a pruncului
În brațele Mariei.

Colindul bucuriei sfinte
Cuprinde întreg pământul
Cerul răsună îngeresc,
Domnu-își sărută pruncul.

cântec, versuri de (9 decembrie 2007)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fluture

Un fluture timpuriu
În primavara vibrând de seve...
Privești de sus.
Cât vezi cu ochii
Sub tine se-ntind mări de flori
Păduri și sesuri
Inundate în lumina simplă, picturală.

Cu umerii încarcați de bronz
Te poartă vântul, te coboară,
Te scufundă în marea de polen.
Dincolo de tăcere
E vântul, cuvintele tale nerostite încă,
Așteptând o altă naștere, o altă primavară...
Aripile iți vibrează de dor
Și treci, căutându-mă în fiecare floare,
În fiecare răsărit,
Într-o altă viață.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub bolți de vis

Plutesc ușoare
miresme dulci
de flori rozalbe...
Bănuți de soare,
sub bolți de vis,
atârnă-n salbe.

Catolic templu
umil și trist
exală cânturi...
Pe zid contemplu
icoane vechi...
Și-n albe-avânturi

pribeagu-mi gând
se-nalță lin
pe note grave
și-ascult plângând
infiripări
de rugi suave.

Prelungi drapele
cu sfinți ciudați
par vii cascade
pustii vântrele
pe mări de-argint
când noaptea cade.

Pornesc cu vântul
acorduri grele
de bronz pribeag
și pe mormântul
atâtor trupuri
dansează vag.

Cu-aripi sfioase
imagini dragi
planează-n taină:
visări duioase,
iluzii mii
te-mbracă-n haina

multicoloră
de umbre moi
și fermecate
o auroră
pe zări pustii
de mări pictate.

poezie clasică de din Neliniști (1927)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurătate

Singurătatea ca o ploaie-mi pare.
Din mări ea suie către înserare;
și din câmpii pierdute-n depărtare
suie la cer, statornicu-i lăcaș.
Și-abia din cer se lasă pe oraș.

Și plouă-n ora vag crepusculară,
când toate străzile spre zori se-ndreaptă,
când trupuri ce nimica nu aflară,
dezamăgit și trist se trag deoparte;
când oameni care se urăsc de moarte
dorm în același pat, atât de-aproape:

singurătatea trece-atunci pe ape...

poezie de din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Vine încet amurgul

Vine încet amurgul ca o ceață deasă
Și un văl tot mai rece peste ani îți lasă
Tainele tăcerii spun ciudate șoapte:
Tu aici n-ai casă. Unde dormi la noapte?
Unde dormi la noapte?
Vine încet plecarea ca o judecată
Un vârtej la capăt are calea lată
Dacă de la ceruri au să te alunge,
Unde te vei duce, unde vei ajunge?
Unde vei ajunge?

Vine încet sfârșitul ca o despărțire
Ori spre întuneric, ori spre strălucire
Vine viața care veșnic nu va trece
Dacă n-ai pe Domnul unde-o vei petrece?
Unde-o vei petrece?

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În pragul Crăciunului

Din visul armoniei sfinte
Maria a născut,
Pentru a lumii mântuire
Pe Isus pruncul sfânt.

Pe cer o stea a răsărit
În calea magilor,
Și spre locașul sfânt pornind,
Minunea au vestit.

Aur, smirnă și tămâie
Magii îi dăruiră
Mariei și pruncului sfânt,
Apoi li se–nchinară.

În leagănul Crăciunului,
Colindători mângâie
Visele sfinte-a pruncului,
În brațele Mariei.

Colindul bucuriei sfinte
Cuprinde întreg pământul,
Cerul răsună îngeresc,
Domnu-și sărută pruncul.

cântec, versuri de (9 decembrie 2007)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea e făcută, fabricată undeva într-o grădină, într-un colț din natură, într-un templu unde se ard tămâie, smirnă, plante aromatice sau într-o parfumerie...

aforism de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Cu sârg, în pârg

Se coace sufletul în mine
De neastâmpăr și de sete,
Mă rog la toamna care vine
Să nu mai vină pe-ndelete.

Vino mai repede cu vinul,
Ca să-mi astâmpere obida,
Și-n schimb îți voi mări tainul
Când se va coace agurida!

poezie de din Aproape alb (23 august 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

steaua deasupra:
aur, smirnă, tămâie
aduse de magi

haiku de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde vine expresia "sânge albastru"? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!