Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Muge-adânc un cerb în codru (variantă)

Muge-adânc un cerb în codru,
Codrul freamătă adânc,
De vânt crengile se frâng,
Muge-adânc un cerb în codru,
Muge-adânc și nu e modru
Gândurile să-mi înfrâng.

Muge cerbul singuratic,
Echo duce tânga-i lung,
Glas de bucium lung-prelung;
Peste codrul singuratic
Cade viforul tomnatic,
Nu pot jalea să-mi alung.

Muge-un cerb, Diana Doamna
Lui din ceruri se întristă,
Plânge-n nori ca-ntr-o batistă,
Muge cerbul. Nicicând toamna
N-a mai fost atât de tristă.

poezie de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

cerb

Cerbul

Cerbul e-n realitate
Un cuier... în libertate.

definiție epigramatică de din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cerb
Cerbul e-n realitate un cuier în libertate.

definiție de
Adăugat de Elena MeculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cerb

Cerbul

Un mamifer încornorat.
(Dar nu în sensul consacrat...)

definiție epigramatică de din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mândru-și cântă cerbu-n codru

Mândru-și cântă cerbu-n codru,
Mândru-și cântă de nu-i modru.
Vânătorii s-o sculatu,
Pușca-n mână și-o luatu,
După cerb și-o alergatu,
Sus în munte l-o aflatu.

- Stai, fârta, nu mă-mpușca,
Lasă-mi mie viața,
nu-s fiara fiarelor,
Că-s vătafu oilor,
De pe vârful munților,
Munților, cărunților.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Mușatescu
cerb
Cerb: Unul fericit că e încornorat.

definiție aforistică de din Dicționarul umoristic al limbii române
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă definiție a fost selectată Definiția zilei pe 17 decembrie 2016.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Titanic Vals ed.2012" de Tudor Mușatescu este disponibilă pentru comandă online la numai 8.67 lei.

Multe concurente la "Cerbul de aur"

se strâng ca în tezaur,
Nu e lucru de mirare,
Unde-i cerb (și e de aur)
Vin grămadă căprioare!

epigramă de din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Nedelcu

Eminescu și codrul

Codrul mereu va cânta
Și va plânge-n lipsa ta
Plânge, sede pământ,
Crengile-s rupte de vânt
De doru-ți s-o legăna
Că îi trece vremea sa.
Ziua-i mică, noaptea mare
Și în codru e răcoare.
Frunza mi-o bate în dungă
Păsările mi le-alungă
Și iar bate dintr-o parte
Căci vara este departe
În fața ta eu mă plec
Și cu gândul te petrec
Eminescu Mihail
Este luna lui april
Când, în pom, pe rămurele
Auzi cânt de păsărele
Ce te încântă și ele
Uiți atunci, de toate cele...
Toamna păsări, rând pe rând,
Pleacă, ceru-ntunecând
Lăsând suflet pustiit
Codrul veșted, amorțit
Doar, dorul meu, singurel
Îmi amintește de el
De Eminescu Mihai
Frumos ca o zi de Mai
Ca un spic de grâu bălai,
Ca un recital la nai.

poezie de (31 decembrie 2009)
Adăugat de Georgeta NedelcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Cerbul cu soare în frunte

Străbate arcașul în goană zăvoiul,
Gonind după cerb într-o aprigă luptă,
Mai iute ca el îl zorește copoiul
Și-l mănă la vale pe calea abruptă.

Făcuse pe seară prinsoare că-n munte,
El singur și câinele său cel temut,
Ucide-va Cerbul cu soarele-n frunte.
Apoi a plecat să se roage tăcut.

În zori, cu tovarăși spre câmpuri pornește,
Bat pinteni prin iarba ce roua ridică,
Cu cornuri și goarne prigoana-și vestește,
Spre cerbul ce-n codru se-ascunde de frică.

Pe șapte hotare se-așează hăitașii
Să mâne jivina spre falice steiuri,
Pornirea sa crudă le-ndrumă azi pașii
Căci vor -l dea mort pentru crude temeiuri.

În fiece an au avut rânduiala
Să deie pe cea mai frumoasă copilă,
Zălog pentru cerb, își vindece boala
Și-apoi s-o ucidă de-i fără prăsilă.

Iar anul acesta pe cea mai gingașă
Frumoasă din țară cerut-a ca preț,
Pe fata pe care arcașul acasă
O vruse mireasă-n palatu-i măreț.

Așa că pornește cu arcul și calul
Și câinele doar pe cărări nepătrunse,
Cu două săgeți a răpus animalul,
Salvând pe miresele-n peșteri ascunse.

Și-și vede și draga întinsă pe patul
Ca bestiei în seară jertfită să-i fie,
O saltă în brațe și-o duce-n palatul
Gătit pentru nuntă, onor, veselie.

Urmarea-i știută, orații și prunci
Și-i spusă de barzii cu tâmple cărunte.
Rămasă-i în lume prin veacuri de-atunci,
Legenda cu Cerbul cu soare în frunte.

poezie de
Adăugat de Ovidiu OanăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Toamna

Toamna târziu
În noaptea cu lună,
Cum vâjâie codrul
Și geme și sună!
Din nordul cu neguri
Un vuiet răsare
Și vine și crește
Mai iute, mai tare;
Iar codrul aude,
Puternicul rege
Aude prin noapte
Și bine-nțelege
Al oștilor vuiet
Din norduri pornite -
El vrea răscoale
Puteri obosite
Și-njură și urlă,
Că-și simte pierirea.
Și galben se face,
Nu poate s-adoarmă,
Nu-și află nici pace,
Și tremură codrul
Cu inima ruptă
De spaimă, se zbate,
Cu vântul se luptă,
Pocnește și sună
Și-și urlă durerea,
Căci vântul îl prinde
Și-l strânge de mijloc
Topindu-i puterea!
Și codrul se-ndoaie;
Și-l biruie vântul
Râzând îl sugrumă
Și-i rupe veștmântul
Și părul i-l smulge
Și-n văi îl aruncă.
Un țipăt răsare
Pe deal și pe luncă;
Grăbitele păsări
Cu vuiet aleargă
Și norii vin stoluri
Pe-ntinderea largă
De spaimă s-aascunde
Pârâul sub ghiață -
Și regele codru,
Din ultima viață
Suspină văzându-și
Pustiul, și geme
Și cade pe spate
Și moare cu fruntea
Pe pieptul naturii
Și moare natura
De jalea pădurii
În toamna târzie!

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Fire de tort. Ziarul unui pierde-vara" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -12.51- 7.99 lei.
E.E. Cummings

Verde

Înveșmântată toată în verde
iubirea mea s-a dus încalece
un bidiviu de aur prin zorii de-argint.

Patru ogari stăteau sară zâmbind
iutele cerb fugea înainte.

Mai iute fie prin vise pătate
cerbul cel roșu și iute
cerbul cel roșu și-aparte.

Patru ciutani stacojii la apa cea albă
și cornul suna din nou nemilos
cu corn la oblânc iubirea mea se duce să fugărească
ecoul ce se stinge în norii de-argint.

Patru ogari stăteau sară zâmbind
iar câmpia cea netedă alerga înainte.

Mai ușor decât somnul de-amiază fie
cerbul cel tânăr și sprinten
cerbul cel iute.

Patru turme stăteau într-o vale-aurită
hămesita săgeată cântă-nainte.

Cu arc la oblânc iubirea mea s-a dus
călare în aval de munte
cu zorii de-argint.

Patru ogari stăteau sară zâmbind
și vârfuri abrupte alergau înainte.

Mai palid ca moartea ce-i de neocolit
fie cerbul cel suplu cu blană lucioasă
cerbul cu greabănul încordat și neted.

Patru mari cerbi la muntele verde
vânător norocos le cântă-nainte.

Înveșmântată toată în verde
iubirea mea s-a dus călărească
un bidiviu de aur prin zorii de-argint.

Patru ogari stăteau sară zâmbind
inima mea s-a rostogolit înainte.

poezie de , traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de BaudeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Valeriu Butulescu

La noi nu se mai poate fura ca-n codru. Însuși codrul a fost furat.

aforism de din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Luke: Vine un elan. Elanul ăsta îi spune altui elan că e de fapt un cerb și că ar trebui să-și aleagă o altă turmă.
Kevin: Aha?
Luke: Ai înțeles? Dar elanul își bazează afirmația pe o dovadă dubioasă.
Kevin: Gen coarnele sunt cam mici?
Luke: De fapt, e mai mult o observație de comportament. Să zicem că cerbul a fost văzut mirosind o floare. Potrivit elanului, ăsta e un comportament tipic pentru un cerb. Dar elanul nu e așa de sigur. Nu se simte ca un cerb, nu are gânduri de cerb. Doar pentru că-i place floarea asta, înseamnă că e cerb?
Kevin: Ai vrut folosești o metaforă din știință?
Luke: Sunt gay dacă-mi place o lesbiană?
Kevin: Cu cine ai vorbit?
Luke: Aș prefera -l lăsăm pe elan în afara discuției.
Kevin: Păi, mai întâi de toate, nu. Dacă-ți place o fată, îți place și gata. Și cine zice că e lesbiană?
Luke: Elanul, din nou.
Kevin: OK. Știi, de obicei simți dacă ești gay ori ba.
Luke: Știu, dar aparent lumea crede că transmit niște semnale gay.
Kevin: Uite unicul semnal. Ești gata? Când ești singur și stai degeaba, la ce te gândești?
Luke: Cum trec de nivelul 5 în Diablo. La asta te referi?
Kevin: Nu, vreau zic... Bine, dar atunci când faci duș?
Luke: A! Păi câteodată mă gândesc la Condoleeza Rice. E pe locul 2 ca influență după Kissinger. (Kevin se holbează.) Și apoi mai sunt Sigourney Weaver în Aliens, Christina Ricci, Batgirl.
Kevin: Bine, oprește-te. Vezi, asta e tot ce trebuie știi.
Luke: Deci chiar sunt un elan?
Kevin: Să numai faci niciodată port discuția asta cu tine, bine?

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita IoanaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reflexii dintr-o piatră de opal

Plutire, zbor și lung privire
Tăind zig-zag-uri în aisberg,
Mă urc pe-o singură-amintire,
Pe creanga ramurii de cerb.

Tu ți-ai sunat, în dorul meu,
Brățările sclipind oftaturi
Și-ai fost tristețea unui zeu
Ce-a dăruit nopții palaturi,

Lumini albastre, verzi, coral
Cu-ncrengături de sentimente,
Inel din piatră de opal
Cu raze-n șapte continente.

Tu ți-ai întins, în gândul meu,
Chipul gingaș din spumă brună,
pot să te cuprind mereu
Cu brațe galbene de lună.

De ce-ai venit, de ce te-ai dus
Pe creanga ramurii de cerb,
Pe al emoției apus,
Lumină dulce de la verb?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerbul

Ca un cerb pe care lațul l-a răpit din codrii săi,
Sihăstria minții mele mă îngroapă-n negre văi,
Așternându-mi trupul tânăr printre demoni albi și goi,
Stingându-mi pe veci lumina din, albaștri, ochii tăi.

Moartea e o nălucire, cum iubirea însăși este...

Stingându-mi pe veci lumina din, albaștri, ochii tăi,
Așternându-mi trupul tânăr printre demoni albi și goi,
Sihăstria minții mele mă îngroapă-n negre văi,
Ca un cerb pe care lațul l-a răpit din codrii săi.

poezie de din Nechibzuitele iubiri (2005)
Adăugat de Dumitru RâpanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colecționarul de trofee

"Trofeu" Fortuna îți deie,
Duci totuși un război acerb
El poate fi un corn de cerb,
Precum și-o fustă de femeie
Și nenea Mișu vrea crâmpeie,
De cerb, mistreț, ori urs superb,
Energic e precum un verb,
Se simte-mpins ca de-o scânteie.
Coclauri fără de-ncetare,
A tot bătut prin toată glia,
Colecție de coarne are
Ce îi justifică mândria
Trofeul însă, cel mai mare,
E cel ce i l-a dat soția!

sonet epigramatic de din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Doamna Chiralina ceru și dobândi de la împăratul această voie, și petrecu pe cerb cu mare alai pînă afară din oraș; atunci Afin lovi cerbul de trei ori în burtă și îndată făcu dintr'ânsul o căruță cu doi-spre-zece cai de foc, apoi luând pe doamna Chiralina c'o mână și pe Dafin cu alta sări într'ânsa și se făcură nevăzuți. Și după ce umblară zi de vară pînă 'n seară ca cuvîntul de poveste ce d'acilea în colo se gătește, ieșiră pe tărâmul celălalt și ajunse în țara lor. Împăratul cum primi știre despre sosirea fiului îi ieși înainte cu mulțime de oști, apoi îl însoți cu Doamna Chiralina și făcu nuntă împărătescă care ținu trei zile și trei nopți. Într'o zi Doamna Chiralina ședea la fereastra palatului, și se uită la drum, când iacă un ovrei cu cămăși de vânzare. Doamna Chiralina îl chemă sus și luă două cămăși și mai subțiri de cât pânza păiajenului și se îmbrăcă cu una dintr'ânsele. Nu trecu mult și se bolnăvi atât de greu în cât ajunsepe mâna morții.

în Omul de piatră
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 29.99 lei.
Petre Ispirescu

Ce nu făcu bietul împărat ca să o scape? Dară toate erau în zadar. În cele de pe urmă veni o babă și-i zise: Luminate împărate! trăești întru mulți ani! dacă vrei să se facă sănătoasă fiica împărăției tale, cauți cerbul de aur care cântă ca toate păsările și să-l aduci în casă numai trei zile și vei vedea cum se va face sănătoasă. Împăratul puse strige pristavul în toată împărăția; iară după trei zile feciorul bucătăresei lovi bușteanul de trei ori și se făcu un cerb de aur frumos, apoi băgă într'însul pe feciorul de împărat, și se puse dinaintea palatului. Împăratul văzând cerbul, se dete jos și întrebă pe feciorul bucătăresei, dacă-i este de vînzare!

în Omul de piatră
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Alecsandri

Ștefan Vodă și Codru

Ștefan-Vodă rătăcit
Intră-n codrul înfrunzit.
Codru-i zice: "Domn viteaz!
Ce-ți curg lacrimi pe obraz?"
"Ah! îmi plâng ostașii mei
Morți, luptând ca niște zmei!
Codrul zice: "Dragul meu,
Încetează plânsul tău,
Căci din brazii mei trufași
Face-ți-oi voinici ostași
Ca scapi biata moșie
De păgâni și de urgie".
"Fă!" răspunde mult voios
Domnul mândru, inimos.

Codrul puse a vui,
Brazii a-și însufleți,
Pe stejari a mi-i trezi.
Iar copacii mari și mici
Se făceau ostași voinici,
Și spre domn înaintau
Și din gură cuvântau:
"Să trăiești, măria-ta!
Hai la luptă, hai, Ștefane;
Du-ne-n oardele dușmane!"

Ștefan-vodă-nveselea
Și la luptă purcedea
Peste munte și muncel
Cu tot codrul după el.
Vai de ungurul semeț
Ce lupta c-un brăduleț!
Vai de leah, vai de tătar
Ce luptau cu un stejar!

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Cine e măgar și se crede cerb, se verifică la săritura peste groapă.

proverbe italiene
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvară

mai du-mă prin păduri, dorule,
sorb aerul plin de răcoare
și albastrul tău, cerule,
și florile cu mirosul lor tare.

prind în mână fulgerul frânt,
s-aud cum privighetoarea mai plânge,
s-ascult foșnetul frunzei în vânt
cum îmi trece haotic prin sânge.

văd pădurea cu razele reci,
căprioara venind spre izvor,
mă pierd singur printre poteci
cu inima plină de dor.

mai du-mă prin păduri, visule,
aud codrul cum vrea mă cheme,
primăvară, tu mi-ai deschisu-le
cărări acestor poeme.

aud cum sufletul cade pe trunchi
pentru a-și cere iertare
și eu, rogu-mă, Doamne,-n genunchi
la codru ca la sfinte altare.

căci codrul ne-a fost casa dintâi,
când înfrunzea-n primăveri
și doina ne-a stat la cap căpătâi
mângâind ale noastre dureri...

poezie de (10 mai 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce are leul mascul părul atât de lung în jurul capului? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!