Mă bărbieresc și plâng
De cum octombrie apare
iar scad un an din câți mi-au mai rămas
și spun: voi duce-o viață ca și alții,
de toate neghiobiile mă las!
dar-nu știu cum-prea repede se-ntâmplă
să uit ce mi-am promis cu-nverșunare
și mă trezesc bolnav aicea, între cărți,
ca pasărea care-a uitat să zboare
mă bărbieresc și plâng-în seara asta
nu-i nici o sărbătoare pentru mine
dar voi pleca aiurea, prea nu am respectat
promisiunea clipei cuprinsă de rușine
... abia plecat, mă simt un dezertor
din ceruri-nu din casa cea oarbă la noroc-
mi-s grei bocancii timpului pe umăr
și merg numai să am de unde să mă-torc
poezie clasică de Ioanid Romanescu din Demonul (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre promisiuni
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sărbători
- poezii despre seară
- poezii despre rușine
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
Citate similare
Unii... alții
... unii spun c-ai plecat,
alții râd c-ai venit
ceilalți zic - te-au uitat,
restul strigă - nimic
nu mai e din ce-a fost,
nu mai sunt amintiri
a rămas doar un gol,
înrămat în priviri
uni spun - te-au iubit,
alții strigă că nu
unii mint că pe tine,
alții plâng - cică tu...
numai eu știu prea bine
că n-ai fost un delir
deși mulți alde mine
te-au tratat cu sictir
unii spun vei veni,
alții plâng niciodată
unii strigă cică-i chin,
ura asta curată
numai eu știu prea bine
că oricum vei veni
și golgota din mine
numai tu vei iubi...
poezie de Iurie Osoianu (3 aprilie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de Iurie Osoianu despre iubire
- poezii despre uitare
- citate de Iurie Osoianu despre uitare
- poezii despre râs
- citate de Iurie Osoianu despre râs
- citate de Iurie Osoianu despre plâns
- poezii despre minciună
- citate de Iurie Osoianu despre minciună
- poezii despre curățenie
- citate de Iurie Osoianu despre curățenie
- poezii despre amintiri
- citate de Iurie Osoianu despre amintiri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Da... voi pleca
DA!... voi pleca!... este inevitabil!
De veșnicie m-am îndrăgostit,
Nu vreau a fi durerilor contabil
Și nici să-ndur tăcerile smerit.
DA!... voi pleca!... abisul mă seduce!
Nemărginirea, nu-mi va face rău,
Las lacrimile-ncet... să se usuce
Și fumul șă danseze-n făgădău.
DA!... voi pleca!... nimic nu mă reține!
Prezentu-i prea lugubru și bizar,
Iar buzele mi-s arse de suspine
Și ignoranța plânge-n calendar.
DA!... voi pleca!... mereu tot înainte!
Tristeților mă vând provocator
Pentru regrete... licitez cuvinte
Și le donez ereticului DOR.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre smerenie, poezii despre seducție, poezii despre prăpăstii, poezii despre ignoranță, poezii despre fum sau poezii despre erezie
Greșeli, schimbări și ajutor
Fac asta din dorință,
O fac din neputință,
Căci sunt o simplă ființă
Ce simte suferință.
Fac asta cu folos,
O fac cât mai frumos,
Dar simt că merg în jos,
Și-o fac mai dureros.
Încerc s-o fac mai bine,
Gândindu-mă la tine,
Dar lacrimi cad puține
Și frica nu mai vine.
Și aud că vrei să-mi ceri
Să încerc din răsputeri,
Să renunț la zeci poveri,
Să n-am parte de dureri.
Dar n-am vrut să fie-așa,
N-am vrut să uit de ea,
Iar atunci când ea pleca,
N-am vrut a mă schimba.
Cu gându-n stele m-am trezit,
Asta nu-i ce mi-am dorit,
Am uitat tot ce-am iubit,
Am uitat tot ce-am simțit.
Am greșit, am realizat,
M-ai ajutat, nu mi-a păsat,
Dar când pe ușă ai plecat
Nimic frumos n-a mai durat.
Și-acum când știu unde greșesc,
Acum când știu ce îmi doresc,
Încerc din nou să-mi amintesc,
Încerc mereu să te găsesc.
Am uitat tot ce-a durut,
Nu mai am ce am avut,
Și-ncep să simt ca la-nceput,
Dar prea târziu, te-am pierdut.
Am fost mereu un gânditor,
Am fost mereu un visător,
Am fost mereu un luptător,
Dar acum cer ajutor.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre greșeli, poezii despre dorințe, poezii despre schimbare, poezii despre durere, poezii despre ajutor, poezii despre visare, poezii despre suferință sau poezii despre stele
M-am repezit la viață cu mâinile-amândouă
M-am repezit la viață cu mâinile-amândouă
Sperând că trag de vise spre geana dimineții,
Am înghițit durerea și ziua asta nouă
Îmi pare o greșeală pe fruntea tinereții.
Mi-am asumat un cântec, un lan și o pădure
Cum fac nebunii lumii în fiecare iarnă
Crezând că totu-i bine și pot de-acum să-ndure
Nemernicia clipei când vântul o răstoarnă.
M-am întrecut pe mine răbdând o foame crudă
Și nu-i poem în care să nu vă dau de veste
Cum taie disperarea cu lama ei cea udă
Și-n carnea neputinței croiește o poveste.
M-am deșirat ca ghemul pe buze de morminte
Și plânsul mi-a fost leagăn când mi-au plecat părinții,
Mi-am spus că viața-i oarbă și proastă și mă minte
Și-am tras cu disperare de amintiri când sfinții
Le așezau pe umeri măsura de lumină,
Și-ngenuncherea clipei avea să mă doboare,
Iar viul tot pălise, de-acuma în grădină
Doar gânduri răvășite mai învățau să zboare.
M-am repezit la moarte cu pumnii strânși, dar gata
De lupta cea mai dură înlănțuindu-mi firea,
Voiam să-i sfâșii pofta, să-i umflu beregata,
Sperând că voi rămâne la braț cu nemurirea.
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre tinerețe, poezii despre superlative, poezii despre sfinți, poezii despre păduri, poezii despre prostie sau poezii despre poftă
M-am repezit la viață cu mâinile-amândouă
M-am repezit la viață cu mâinile-amândouă
Sperând că trag de vise spre geana dimineții,
Am înghițit durerea și ziua asta nouă
Îmi pare o greșeală pe fruntea tinereții.
Mi-am asumat un cântec, un lan și o pădure
Cum fac nebunii lumii în fiecare iarnă
Crezând că totu-i bine și pot de-acum să-ndure
Nemernicia clipei când vântul o răstoarnă.
M-am întrecut pe mine răbdând o foame crudă
Și nu-i poem în care să nu vă dau de veste
Cum taie disperarea cu lama ei cea udă
Și-n carnea neputinței croiește o poveste.
M-am deșirat ca ghemul pe buze de morminte
Și plânsul mi-a fost leagăn când mi-au plecat părinții,
Mi-am spus că viața-i oarbă și proastă și mă minte
Și-am tras cu disperare de amintiri când sfinții
Le așezau pe umeri măsura de lumină,
Și-ngenuncherea clipei avea să mă doboare,
Iar viul tot pălise, de-acuma în grădină
Doar gânduri răvășite mai învățau să zboare.
M-am repezit la moarte cu pumnii strânși, dar gata
De lupta cea mai dură înlănțuindu-mi firea,
Voiam să-i sfâșii pofta, să-i umflu beregata,
Sperând că voi rămâne la braț cu nemurirea.
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu voi pleca la tata
astăzi am mers mai mult
decât în toate zilele
venele sufocate de umbre
și de multe alte lucruri
s-au încins
între timp mă gândesc
să scriu o scrisoare dar
nu știu cum să încep
ideile se detașează
și nu pot să inventez
nicio scuză
buzele îmi vibrează ca
aripa unui fluture prins în lumină
sunt multe lucruri pe care
vreau să le scriu
între două gânduri
cuvintele se transformă în toamnă
și se rânduiesc adânc în mine
închid ochii și respir
din plămâni ies aripi
nimic din ce-am văzut
nu există
nici tata și totuși
vreau să-i scriu
cerul și-a rupt din margini
poteca e tot mai strâmtă
în orașul din mine
nu mai suflă nici vântul
aerul trece dintr-o tăcere în alta
dar aștept până se termină toamna
e destul de lungă
tac și mă uit
timpul mușcă din marginile trupului
ca dintr-o halcă sfâșiată
oricum nu mai contează
e târziu
sfârtec un gând și
despic senzații
neputința de a scrie
mă face să las un mesaj
pentru singura parte care
lipsește
nimic mai trist decât timpul oprit
între mâinile mele de copil
cuprind cerul
și supus
pentru o clipă
tac
ca într-un joc
să nu-l trezesc pe tata
știu că mă simte
în urmă vin liniștile șoptind umbrei
doar în pieptul toamnei
respiră un greier
se aude
nu-mi pot opri teama
e prea mult pentru o zi în care
am uitat suferința
în mine
mă opresc pentru o clipă
și privesc o icoană
emoția intră adânc
mă chircesc și țip
până se sparge umbra
eu voi pleca la tata
poezie de Teodor Dume din Moartea, un fluture alb (1 februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre gânduri, poezii despre aripi, poezii despre zile, poezii despre tată sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Eu voi pleca la tata...
astăzi am mers mai mult
decât în toate zilele
venele sufocate de umbre
și de multe alte lucruri
s-au încins
între timp mă gândesc
să scriu o scrisoare dar
nu știu cum să încep
ideile se detașează
și nu pot să inventez
nicio scuză
buzele îmi vibrează ca
aripa unui fluture prins în lumină
sunt multe lucruri pe care
vreau să le scriu
între două gânduri
cuvintele se transformă în toamnă
și se rânduiesc adânc în mine
închid ochii și respir
din plămâni ies aripi
nimic din ce-am văzut
nu există
nici tata și totuși
vreau să-i scriu
cerul și-a rupt din margini
poteca e tot mai strâmtă
în orașul din mine
nu mai suflă nici vântul
aerul trece dintr-o tăcere în alta
dar aștept până se termină toamna
e destul de lungă
tac și mă uit
timpul mușcă din marginile trupului
ca dintr-o halcă sfâșiată
oricum nu mai contează
e târziu
sfârtec un gând și
despic senzații
neputința de a scrie
mă face să las un mesaj
pentru singura parte care
lipsește
nimic mai trist decât timpul oprit
între mâinile mele de copil
cuprind cerul
și supus
pentru o clipă
tac
ca într-un joc
să nu-l trezesc pe tata
știu că mă simte
în urmă vin liniștile șoptind umbrei
doar în pieptul toamnei
respiră un greier
se aude
nu-mi pot opri teama
e prea mult pentru o zi în care
am uitat suferința
în mine
mă opresc pentru o clipă
și privesc o icoană
emoția intră adânc
mă chircesc și țip
până se sparge umbra
eu voi pleca la tata
*
(text din volumul: moartea, un fluture alb. Autor: Teodor Dume)
poezie de Teodor Dume (februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde sunt eu?...
Ne lăudăm cu diplome primite,
Dar nu spunem că toate sunt plătite,
Iar dacă n-avem bani în buzunare
S-a zis cu diplomele de onoare
Suntem poeți cu toții, dar câți oare,
Rămâne-vor în cărți nemuritoare?
Vă spun fără invidie sau ură
Că numai banul are azi cultură
Ce ifose ne dăm dacă la poartă,
Într-o revistă croita cu artă
E poza noastră și o poezie
Și le postăm cu mare frenezie
Și mulțumim cu mare reverență
Deși primim ades indiferență,
Acelora care își fac castele
Cu nume care, rareori sunt stele
Eu știu că nu-s poetă și e timpul
Să uit cum mă mândream cu anotimpul
În care am crezut cu- nflacarare
Că nu mai sunt o simplă muritoare
Și de aceea mă retrag o vreme
Pentru că azi am prea multe dileme
Iar după ce-o să-mi fac o analiză
Cred că voi pune versul în valiză
Și voi pleca fără să spun vreodată,
Cât mi-e de dor să fiu ca altădată
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre bani, poezii despre versuri, poezii despre prezent, poezii despre plată, poezii despre onoare sau poezii despre mulțumire
Voi scrie la fel
Voi scrie, la fel, până-n ultimul ceas,
Pentru tine, pentru toți copiii rămași.
N-am prea multe culori, poate pumnii mi-s grei,
Poate-n mine au rămas odihnindu-se trei.
Voi scrie, la fel, și-n noapte, și-n zi,
Pentru cei reîntorși în poveștile vii,
Pentru cei înălțați, pentru cei trași pe roți,
Pân' la cer de atunci deschizându-se porți.
Voi scrie, la fel, azi, și mâine, și-n vis,
Chiar de trupul pe drum mi-a rămas între grinzi,
Și de-i lung și amar, și de nici n-ar mai fi,
Eu voi scrie, la fel, până-n ultima zi.
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre noapte, poezii despre culori, poezii despre copilărie sau poezii despre ceas
O iubire...
Mi-am propus să ajung acolo, sus
mi-am propus o poartă numai a mea spre fericire
și o voi face, chiar fără ajutorul tău
și voi ajunge sus-acolo, numai cu iubire.
O iubire cum nu am mai avut,
o iubire plină, doar de mine
sperând, dacă se poate, chiar către absolut
și voi trăi iubind, dar din iubire
Mi-am propus să-mi las lăstarii timpului să crească
chiar dacă nu voi ști de unde-au răsărit
și voi primi o sevă de mană, ce-i cerească
voi contiuna în taină, puțin, ca să mă mint.
Mi-am pus în plete luna, vreau ea să mă iubească
e cel mai simplu lucru și vreau ca să te mint.
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre fericire sau poezii despre creștere
Din înalt
Din înalt privești la mine
Tu steluță lucitoare,
M-aș urca și eu la tine
Dar tu ești în Carul Mare.
Așa cum privești atentă
Mă simt extrem de fericit,
Învăluit de starea mea latentă
Pe care tu mi-ai dăruit.
Mai am puțin și voi pleca
Spre ceruri veșnice, de unde,
Voi privi apoi la lumea mea
Și-n suflete eu voi pătrunde.
Mă las de vise legănat
Uitând că mai exist pe lume,
Căci steaua asta m-a chemat
Spre ea, dar când anume?
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, citate de Mihai Leonte despre înălțime, citate de Mihai Leonte despre visare, poezii despre suflet, citate de Mihai Leonte despre suflet, citate de Mihai Leonte despre stele, citate de Mihai Leonte despre fericire, poezii despre existență, citate de Mihai Leonte despre existență, poezii despre cadouri sau citate de Mihai Leonte despre cadouri
Fără mine
Voi pleca singură,
Fără mine,
Sluga mea cea credincioasă
De-o viață,
Pentru că numai eu
M-am însoțit
În drumul anevoios
Spre Eben-Ezer.
Voi pleca singură,
Fără mine,
Către Elyoenai.
Voi arde odată
Cu uleiul de măsline
Al Menorei,
Până la mistuirea
Flăcării albastre
Din al șaptelea braț.
E-adevărat,
În timpul Jertfei de Seară,
După atâta Arderedetot,
Despărțirea asta
Nu mai doare.
Până târziu,
Până departe,
Până la Manahat,
Voi ajunge
În sfârșit...
Singură,
Fără mine.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (martie 2011, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre religie, poezii despre măslini, poezii despre jertfă sau poezii despre albastru
* * *
30.09.1996
Seară.
Nu voi mai vorbi despre neguri.
Voi nota doar că am meditat și azi
dacă să-i spun sau nu,
că m-a înțepat de câteva ori,
aș putea spune că m-a întărâtat,
dar nu i-am răspuns,
nu i-am spus că-mi amintește de cineva
știut de zece ani.
În octombrie se vor împlini.
Mă dusesem pe întâi, secretara
m-a chemat peste o săptămână,
când am venit și am fost acceptat.
Deci pe 9 octombrie, probabil, mi-am
început, îmi începusem cursurile
în clasa a unsprezecea.
Oi fi văzut-o din prima zi?
Se pare că nu, oricum în următoarele,
foarte repede...
Nu-mi propun nimic deosebit,
dar versurile astea chiar nu-s versuri
vreau să fac versuri sau jurnal
sau să-mi notez ceva indiferent ce
cum să continui
la aparat cântă,
mâncarea așteaptă să fie făcută,
dar trebuie să continui.
Încerc să-l citesc pe Mircea Ivănescu.
Desigur, fiecare are locul său în lume,
modul său de expresie, dar
ce este arta
încă n-am aflat.
Dacă nu am ceva de spus...
Lumii m-am arătat,
dar lumii nu-i pasă de mine,
dar ce-i pasă lumii de mine.
Oh, când voi fi mulțumit de mine
mi-am tras la sorț cine-mi
va fi nevastă, pe cine trebuie
să mă concentrez; din trei.
a rămas cea mai veche
pe care-o știu de zece ani.
poezie de Marius Irimia (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vorbire, poezii despre săptămâni sau poezii despre soție
Birjarul femeii ce-mi scrie în carne
Dimineața
când îi apare un rid
e cea mai frumoasă
cămașa de noapte
îi miroase a primăvară
și abia aștept
să beau cafeaua făcută de ea
e un altfel de preludiu
la prânz zăresc soarele
între sânii ei
îmi spun că
e cel mai profund spectacol al vieții
din care n-aș mai pleca
iar seara
cu luna în loc de masă
ne așezăm la cină
zâmbetul ei
mi-e felul principal
apoi nici nu mai știu
când coboară noaptea
mă trezesc ca după o călătorie prin rai
și sunt cel mai fericit
ca am fost birjarul femeii
ce-mi scrie în carne
cu unghia de la degetul mic
toate emoțiile ei...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sâni sau poezii despre rai
Pentru începători
moartea și nemurirea
au fost răspândite de același născocitor
mi-au fost împinse cu de-a sila
înăuntru
și eu acum
împing în mine tot ce trebuie să iubesc
deși sunt la vârsta aceea
când prea puțin îmi pasă
de ce credeți voi despre mine
și dacă mă vedeți plângând pe o bancă
lângă catedrală
și dacă plânsul meu vi se pare
ieftin și nedemn și blamabil și prefăcut
și dacă urlați în cor
că n-am dreptate
aflați azi de-aici că lacrima
n-are nevoie de dreptate
așa cum nici voi n-aveți nevoie de mine
dreaptă sau sinceră sau vrednică
apoi toate astea
trec așa cum trece și luna
iar eu voi construi mai departe
pentru cea din urmă
cădere
fără să judec nemurirea voastră
sau plânsul vostru nedemn și ieftin și blamabil
și prefăcut
căci vine seara
întotdeauna vine seara
iar moartea apare de după deal
și pășește încet ca o femeie mândră
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre sinceritate, poezii despre mândrie sau poezii despre moarte
Când mănânc, nu fac nimic altceva decât să mănânc. Dacă merg, doar atât voi face, voi umbla. Dacă va trebui să lupt, orice zi va fi la fel de bună ca să mor. Și asta pentru că nu trăiesc nici în trecutul meu, nici în viitor. Nu am decât prezentul, și numai el mă interesează. Dacă vei putea rămâne mereu în prezent, vei fi un om fericit. Vei simți că în deșert există viață, că cerul are stele, și că războinicii se luptă pentru că asta face parte din rasa omenească. Viața va fi o sărbătoare, o mare sărbătoare pentru că este numai și numai momentul în care trăim.
Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre prezent, citate despre viitor, citate despre trecut, citate despre sărbători, citate despre stele, citate despre mâncare, citate despre moarte sau citate despre fericire
Eu n-am murit. Doar am plecat puțin. Revin
În memoriam: Paul Goma
Ca să le fie bine
Celor ce mă critică mereu
Am să mă las de mine
Și de condeiul meu.
Să nu mai sufere în van
Că scriu prea mult
Mai bine dorm pe un divan
Citind doar cărți de cult.
Mă voi lăsa de scris
Și de speranța ce-am avut,
Voi părăsi cel manuscris
Pentru care m-am născut.
Scriind, credeam că zbor
Mă avântam prea des eu în tării.
De fapt, mi-a mai rămas să mor
Să nu mai fac tristeți cu ale mele bucurii...
Sunt o ființă luptătoare
Și nu cedez ușor,
Dar și răbdarea capăt are
În resemnări mă înfășor.
Nu am rănit o floare
În viața mea.
Am ajutat de la pământ la soare -
Răsplată am doar ura grea.
În viață bucurii am căutat
Și-am semănat la fel
Dar, pentr asta-s vinovat
Și din durere port intel.
Dar nu vă bucurați, călăi,
Voi nu ați biruit acum și nici odată.
Eu n-am murit, cum cred cei mai răi din răi
Doar am plecat un pic. Revin. Cu opera mea toată.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre bucurie, poezii despre vinovăție, poezii despre somn, poezii despre răsplată sau poezii despre naștere
Lacul Insula Innisfree
Mă voi ridica și voi pleca acum, voi pleca la Innisfree,
Și voi clădi acolo o cabana mică din lut și din nuiele;
Voi pune nouă rânduri de fasole, va mai fi
Și-un stup de-albine. Voi trăi într-un luminiș, uitând de toate cele.
Voi avea puțină pace-acolo unde pacea, strop cu strop,
Picură prin vălul dimineții străpuns de-al greierilor cor.
Acolo la miezul nopții stelele se cațără în plop,
Iar seara e plină ochi cu-aripi de cânepari în zbor.
Mă voi ridica și voi pleca acum, mereu, mereu voi auzi,
Zi și noapte, clipocind molatic apa din lacul Innisfree;
În vreme ce umblu pe șosele sau pe trotuare gri
O aud în adâncul inimii.
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șosele, poezii despre pace, poezii despre miezul nopții sau poezii despre lut
Zori de ziuă
Iubitule - astăzi - sunt fericită!
Nu știu cui trebuie să mulțumesc
Că, în sfârșit, mă simt - și eu - iubită
De cineva pe globul pământesc...
Te-am așteptat să vii de-o veșnicie,
- Nu mă-ntreba de unde te cunosc! -
Simt că trăiesc, abia acum sunt vie,
Din acest vis n-aș vrea să mă trezesc!
Dorințe-n viață n-am avut prea multe.
Aevea, doar în vis, te-am zămislit
Și te-am hrănit cu lacrimile-mi mute,
Pe care numai tu le-ai auzit!
Rămâi, iubite, -n mine până mâine...
În zori de zi, te voi elibera.
De vei pleca, te rog, mie nu-mi spune,
Lasă-mi, măcar, puterea de-a spera!
poezie de Daniel-Petrișor Dumitru (20 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață
Unde mă voi duce ?
nu sunt alesul și nici singur
nu mă voi chema
risipa nu-ntr-adins mă știe, nici harul
urma mea prelinsă-n vaietul lumii satului românesc
mă va naște din nou, din același părinte
din același sunet
ce mă voi face când
asfaltul va înveli ca o epidermă a diavolului toate satele?
Unde mă voi duce să mor ultima oară?
Nu sunt singur în exilul dezrădăcinării cum nici răul
nu-i perfect
Am vietăți cu mine mai multe chiar decât Noe
unde să le duc, cine-mi arată că susul e sus
și că noaptea-i aproape
?
Speranța, hristica respirație
abia îmi învață numele sau
mi-l pierde-n dâra nechemării
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre învățătură, poezii despre sunet, poezii despre perfecțiune, poezii despre draci, poezii despre animale sau poezii despre România