Lui Eugen Barbu
Groapa lui e-atât de mare
Și va fi mereu așa,
Că nici timpul nu e-n stare
Să o poată astupa!
epigramă de Ion Bubă din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sparge-te, sparge-te, sparge-te
Sparge-te, sparge-te, sparge-te
De pietre gri și reci o, mare, care tot pleci și tot revii!
Iar eu aș vrea ca limba mea să poată murmura
Toate gândurile care îmi răsar acum în minte, vii.
O, e-atât de bine pentru băiatul pescarului
Care chiuie jucându-se cu surioara lui!
O, e-atât bine pentru marinarul cel tânăr
Care cântă-înălțând velele-n bătaia vântului.
Nave maiestuoase se petrec mereu, mereu,
Spre raiul lor de dincolo de zare;
Da, vai de-atingerea mâinii de departe
Și de sunetul vocii care niciodată nu dispare.
Sparge-te, sparge-te, sparge-te
La picioarele stâncilor tale negre, o, mare!
Dar farmecul zilei care a murit
Nu-mi va mai dărui pierduta sărbătoare.
poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Tennyson: Poems Hardcover" de Alfred Tennyson este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.Nu există noroi care să poată astupa strălucirea iubirii.
citat din Vladimir Ghika
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există noroi care să poată astupa strălucirea iubirii.
citat clasic din Vladimir Ghika
Adăugat de ZINCA DENISA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu astupă o gaură mică, va astupa una mare.
proverbe italiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul
după poezia cu același titlu, de Irina Rambu
Timpul nebun aleargă în neștire,
Timpul consumă povești de iubire
Timpul curge încet la închisoare
Timpul zboară de ești în Baleare.
Timpul este în Univers stăpân,
Timpul ia tot ce e rău sau e bun
Timpul de poți să-l întorci o clipă,
Timpul, oh timpul, ce grea ispită.
Timpul e viață și timpul e moarte
Timpul e un drum spre eternitate,
Timpul e haos și timpul e-o stare,
Timpul calcă totu-n picioare!
poezie de Alex Dospian (iulie 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În toată această îmbulzeală-a lumii...
Ce tristă-i omenirea fără OAMENI
În toată această îmbulzeală-a lumii...
E-atât de trist să știi că doar nebunii
Își pot permite liniștea-ntre semeni.
Normalitatea parcă stă s-apună,
Atâta anormal a răsărit în noi...
E-atât de trist ca stive de gunoi
Să-nfățișeze partea noastră bună.
Am devenit cum doare cel mai rău:
Coșmaru'-oricărui suflet încă mare...
E-atât de trist să simți cum, sub picioare,
Pământu'-ncepe să devină hău.
Ne mor fiorii rând pe rând, în noi...
În timp ce mintea ni-i orbită de arginți...
E-atât de trist să nu poți să dezminți
C-am devenit atât de triști, atât de goi.
Atât de multă răutate și prostie,
C-am împietrit cu toți prin prisma lor...
E-atât de trist să vezi acest decor
Cum ne transformă clipa-n tragedie.
Atât de multă moarte printre noi,
Că am uitat ce-nseamnă nemurirea...
E-atât de trist că ne-am pierdut cu firea,
Făcând din suflet jertfă de război.
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (31 martie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
În pântecul Mării
E-atât de sublim, în pântecul Mării
Și-atâta confort în inima ta,
Cu flori albe De-nu-mă-uita,
Cu iubiri împotriva uitării...
Haide, iubito, la marginea zării,
Să conjugăm verbul, sublim, "a ierta",
E-atât de frumos, în pântecul Mării,
Acolo, iubito, ne vom alinta...
Iubirea-i un leac împotriva ratării,
De-aceea, în Mare, noi vom adăsta,
Cât valul și cerul, frumos ne-or cânta
Sonetul iubirii și-nmiresmārii...
E-atât de sublim în pântecul Mării.
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-atât de simplu, Doamne, să iubești...
Viața are o limită, iubirea nu... nu irositi viața, iubiți-vă!
Marin Bunget
Nu irosiți secundele tăcerii...
E-atât de scurtă trecerea prin lut.
Când ai ajuns la ceasurile serii
Să nu pui întrebarea... ce-ai făcut?
Nu înveli iubirea-n gânduri rele,
Alege dor, când viața ta e goală,
Să nu fii singur dincolo de stele
Impovărat de propria-ți greșeală.
Când timpul curge fără de oprire
Nu ține ură-n viața ce-o trăiești.
Numai iubind ajungi în nemurire.
E-atât de simplu, Doamne, să iubești...
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Unui fost impertinent
Tot auzea de la părinți:
"Îți crește nasul, dacă minți!"
Acum, al lui e-atât de mare,
De nu-l mai ia nici la "purtare"!
epigramă de Vasile Larco din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La groapa de cuvinte
Tinerii cu stele bătrâne
în cioc
se privesc și nu le pasă
cum moartea în pantofi cu toc
dansează la coasă...
Nu e nimeni peste nimeni
nici un glas în colțul gurii
Nici un gram de urs nu crește
peste fructele pădurii
Nici o râmă să se lase
în pictura unui graur
nici un șoarece-i reziste
șarpelui venin de aur.
Așadar și prin urmare
mulți au luat-o înainte
și-o grămadă înapoi
peste groapa de cuvinte
scotocim noi între noi...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața mării
Cum seamăn eu cu tine, mare,
La fel, mereu neliniștit,
Închis din patru părți de timpul,
Din care nu e de ieșit.
Mă zbat adânc, fără cruțare,
Mă trag în mine, mă-nvrăjbesc,
Dar oricât aș lovi de tare
Degeaba țărmii mi-i lovesc.
E-o luptă fără-asemănare,
Sunt malurile prea de fier.
Nici eu nu-s mulțumit, ca tine,
Doar cu bucata mea de cer.
Izbesc mereu, mereu mai aprig
Și fără să îngenunchez,
Dar nu pot, nu, ieși din vremea
În care-ncep să-nnegurez.
Mi-e dorul inima și gândul
Tot răni, la zbatere proscris,
Dar încă lupt să nu stau numai
În țărmurile mele-nchis.
Izbesc, izbesc întotdeauna
Ca tine, tot mereu la fel.
Și mie timpul mi-a pus maluri
Și nu pot să mai ies din el...
poezie celebră de Virgil Carianopol din Inedite (1978)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremea ca omul
Se ducea și toca lemne desculță
Și nu era gaz deloc
Și ea povestea că fătase o oaie doi
Miei. Când au fost războaie,
Era și ger mare,
Și în 1913 și-n 1917 atât era zăpada de mare!
Și-o geruia.
"Că și timpul e cum își face omul veacul,
Dacă sunt
Pașnici, e cald, frumos, dacă se-ncaieră între ei,
Se pun niște potoape
Și iarna nu mai ieși din nămeți.
Eu când văd că e ger rău,
Ma gândesc unde s-o fi mai spart
Vreo bubă și mă-nchin
Să nu ajungă și răul ăla la noi,
Repede, repede cum vine necazul".
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Eu cred că există o clipă în viața lumii când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mamă, mama la mamă, bunica la mamă, până se ajunge la o singură mamă. Una imensă. Ce liniște trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, daca ar striga cineva «Ajutor!» eu cred că ar fi auzit pe întreg pământul. Dacă aș avea o sticlă goală, aș scrie un bilet și l-aș lansa pe mare. «Mamă», aș scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată!» Prima viață nu prea mi-a ieșit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Și naște-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viață. De aceea trebuie să ne naștem mereu.
citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nici leneșul nu are stare, el fuge tot timpul de muncă.
aforism de David Boia (18 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Timpul
Bătrânul timp umblă hoinar,
Un veșnic erou legendar;
Zboară filele din calendar,
Suflate de-un vânt secular.
Și nu se oprește niciodată
Din goana lui spre nicăieri
Și te trezești așa, deodată
Că veșnic azi devine... ieri!
Astfel trec anii în neștire,
Să îi mai numeri n-are rost,
Ci doar să constați cu uimire
Că-n loc de este spui "a fost"...
Dar timpul în loc nu se oprește,
El de nimic n-are habar;
Fuge mereu, se tot grăbește,
De vrei să-l întorci, e-n zadar.
Nu-i pasă de flori ofilite
Și nici de vise neîmplinite,
Merge mereu tot înainte,
De parcă n-ar avea nici minte.
Nu are mâini și nici picioare,
Nu are cap, nici viață n-are,
Nimeni nicicând nu-l va înțelege,
El este timpul n-are lege!
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există o stare rea de lucruri care să nu poată fi și mai rea...
autor necunoscut/anonim
Adăugat de rorogio
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul
Timpul pentru el a stat.
Timpul tău merge-nainte.
Timpul tău nu s-a blocat.
Tu nu pleci la cele sfinte.
Fiecare avem un timp.
Nu știm când se va sfârși,
Nici când mergem în Olimp,
Nici când ne vom despărți.
Dacă timpul se sfârșește
Pentru unul dintre noi,
Viața-n loc nu se oprește.
Ea continuă cu cu voi.
Iar când timpul tuturor
Se sfârșește dintr-odată,
Nimic nu e mișcător.
Planeta e înghețată.
El și atunci continuă,
Chiar fără Tera, știm bine.
Viața se perpetuă
Pe planetele vecine.
Timpul Universului
Nu are a se sfârși.
Urmează decesului.
El mereu va dăinui.
Cum vașnicia timpului
Încă e nedefinită,
După zeii Olimpului
Știm că ar fi infinită.
poezie de Dumitru Delcă (5 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
PSD - ul trebuie îngropat, nu în groapa istoriei, ci în hăul din negrul și întunericul de dincolo de frumoasa noastră țară și planetă, în hăul cosmic, pentru ca o asemenea monstruozitate să nu se mai nască și să nu mai poată lăsa urmași!
Viorel Muha (noiembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anomalii
În lumea asta mincinoasă
Dacă te uiți pe la TV
Vezi că pe locul unu e
Antena 3 cea ranchiunoasă.
Să vezi la Digi 24,
Și ei se cred pe primu' loc
Chiar dacă au dreptate... ioc
Să-i viziteze psihiatru'!
La RTV, aceeași bubă:
Au cel mai mare public, frate!
Noi știm că sunt exagerate
Aceste laude de hrubă!
Văzând acest top de extrem
Am dat rapid pe PRO TV
Mi-am zis în barbă: haida de...
Să-i mai salvăm dacă putem!
Avem o țară, numa' zgâi,
Cum alta nu-i în lumea toată,
Unde mai vedeți să se poată
Să fie toți pe locu-ntâi?
Că e partid ori candidat,
Că-i post TV sau vreo odraslă
Orișice top, domeniu, breaslă
Toți sunt pe unu'! Nu-i ciudat?
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 28 septembrie 2020 (28 septembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autobiografie
Nu-mi căutați în timpuri rădăcini
Și nici vre-un rang să-mi așezați povară,
Căci nu-mi cunosc nici rude, nici vecini,
Eu m-am născut aici a doua oară.
Doar el, cuvântul, îmi cunoaște mersul,
Vorbește-i blând și-ascultă-l cu răbdare;
Povestea mea o știe numai versul,
E-atât de mic și totuși mult prea mare.
Mi-am rătăcit destinul în cuvinte
Și le-am întors cuvânt după cuvânt;
Îmi răscolesc aducerile-aminte,
Dar n-am să știu vreodată cine sunt.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!