Nepăsare
Trece ploaia prin terasă...
Până la subsol s-a dus,
Fiecare zice: -Lasă!
Că e de la Cel de sus!
epigramă de Ștefan Boitan din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Compensație
Unchiul de la primărie,
Prin relații fel de fel
L-a scăpat de pușcărie...
Însă a-nfundat-o el).
epigramă de Ștefan Boitan din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu trebuia să mă întoc să văd cine era - era o voce pe care aș fi recunoscut-o oriunde - aș fi recunoscut-o și i-aș fi răspuns indiferent dacă eram trează sau adormită... sau chiar moartă, pariez. Vocea pentru care aș trece prin foc, sau, mai puțin dramatic, aș trece prin bălți în fiecare zi, prin ploaia rece și neîncetată.
Stephenie Meyer în Lună nouă
Adăugat de lala

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia asta
e mult prea specială
are mirosul tău
curge ca sărutul
din fiecare noapte
înainte de culcare
ploaia asta trece ca o amintire
după ce plec în visare
te scriu cu aburi
ești un poem de dragoste
o ploaie aromată
cu esențe de pin și ghimbir
îmi vine să te sorb
de la gât până la coapse
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia primăverii
Plouă!-n geamuri bate ploaia...
Trece iar baba Vrâncioaia.
Se apleacă gânduri, ramuri,
Trece viața valuri-valuri.
Ceru-ndoliat se-arată.
Trec bătrâni sărmani prin sloată.
Floarea-i scuturată-n vânt,
Anii vieții numărând.
Trec prin viață și prin noapte
Anii un sobor de șoapte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În țara asta, fiecare poate să scrie ce îi trece prin cap; asta, bineînțeles, până când prin cap îi trece un glonț.
aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Paradox
Are Gică o soție
Mare cât o magazie
Și-l obligă să îi zică
"Am o mândră mititică"!
epigramă de Ștefan Boitan din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
Au răsărit atâți pletoși,
Ca tufele de mărăcini,
Că nu mai știi la câți Cristoși
Ar trebui să te închini!
epigramă de Ștefan Boitan din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei cicălitoare
Toată ziua-n maniera
Unui veșnic țaca tac.
Lângă ea, mitraliera
E un fleac.
epigramă de Ștefan Boitan din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Precauție
Duceți-mă acum, că-s mort,
Cu orice mijloc de transport.
Cu I. T. B.-ul nicidecum
Că risc să mă-nvechesc pe drum.
epigramă de Ștefan Boitan din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la dragoste
Ești bătrân, bade Ioane,
Că abia mai sprijini bâta!
Ce te uiți după codane?
-Cum, nepoate, nici atâta?
epigramă de Ștefan Boitan din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
La locul de veci
Așteptai trei ore carul mortuar
Să aducă-n criptă pe un ospătar,
Când, deodată strigă, unul lângă mine:
Vineeee!
epigramă de Ștefan Boitan din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel care așteaptă
soarele trece, luna trece
ploaia trece, vântul trece
și în tot acest timp cerul așteaptă
soarele trece, luna trece
ploaia trece, vântul trece
și în tot acest timp pământul așteaptă
soarele strălucește cu sau fără mine
luna tremură cu sau fără mine
ploaia trece cu sau fără mine
vântul cade cu sau fără mine
eu sunt timpul, așteptarea, tăcerea
eu sunt...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Două scobitori se plimbau prin pădure. La un moment dat trece un arici. Zice o scobitoare către cealaltă: "Dragă, știai că pe aici trece un autobuz?"
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel "La Doi Boi"
Pe terasă "La Doi Boi",
Sub un nuc cu creanga deasă,
Stau doi cărturari de soi,
Dar și băutori de rasă!
Si se-ndeamnă amândoi
Cu vin bun de tămâioasă,
Pe terasă "La Doi Boi",
Sub un nuc cu creanga deasă.
Ca să uite de nevoi,
Au plecat de ieri de-acasă
Si-i vedeți acum și voi
Cum se-adapă la o masă,
Pe terasă "La Doi Boi"!
rondel de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai văzut vreodată ploaia ?...
Ai văzut vreodată ploaia?
Știu, iubito... îmi spui «nu»
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.
Murim străini pe zi ce trece,
Și timpul este amorțit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârșit.
Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Constelații diamantine, martie 2014 (14 septembrie 2012)
Adăugat de Adi Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai văzut vreodată ploaia?...
Ai văzut vreodată ploaia?...
Știu, iubito, îmi spui «nu»,
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.
Murim străini pe zi ce trece,
Și timpul este amorțit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârșit.
Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Adolescentina
Adăugat de Adi Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp.
citat celebru din Garabet Ibrăileanu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, poemul meu
Tu, poemul meu, îmi crești sub piele
și îmi cânți în fiecare dimineață
la ora când Dumnezeu
trece prin ochii mei desculț...
Îmi beau cafeaua cu tine
până la ultima înghițitură,
apoi, îmi iei inima în palme
și eu îti sărut buzele,
simțind cum sângele îmi mustește-n cuvinte
ca rugăciunea în călugări,
îmi trezești teii de sub tâmple
într-un râs limpede de copil
și mă înveți cum să dansez pe apele
din care îngerii culeg luna.
Tu, poemul meu,
mă înfiori la fiecare foșnet prin carne,
iar de când timpul nu-și mai trece coasa
prin iarba ta înaltă
nu mai dezbrac rochia de mireasă,
în care mă descompun în păsări.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri...
Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Și udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...
Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se auden depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud șoapte,
Și gănduri trecătoare...
Iar gândurile mele sunt confuze,
Deși e frig, eu ard de dor,
Vântul serii șuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.
Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se zice că frumusețea e trecătoare. Îmi place să o admir de fiecare data când.... trece.
citat din Viorel Vintila
Adăugat de Dan C

Comentează! | Votează! | Copiază!