Deşi sculptura-şi face banii

Deşi sculptura-şi face banii
Nu vrea, conform cu echitatea,
Să-l suie-n slăvi contemporanii,
Ca să-l dea jos posteritatea!

epigramă de Zorina Drăgnescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui literat care nu a acceptat să i se ridice un bust în timpul vieţii

Deşi-l aclamă partizanii
N-ar vrea, cum spune echitatea,
Să-l suie-n slăvi contemporanii
Şi să-l dea jos... posteritatea!

epigramă de Zorina Drăgnescu din De la croşetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie pedagogică

Inutil să-l mai îndrume
Pe acest flecar inept,
Căci de când e lumea-lume
N-a văzut un prost deştept.

epigramă de Zorina Drăgnescu din De la croşetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui cultivator de... înscenări

Deşi biped, e un dulău
Repudiat şi de jivine:
Trăieşte dacă face rău
Şi moare... dacă face bine.

epigramă de Zorina Drăgnescu din De la croşetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică: Prof. Zorina Drăgnescu (fiica epigramistului Ion Drăgnescu)

Îmi zic, ades, pe vesel ton
Intrând adesea în ispită:
Făcut-a şi Drăgnescu Ion
O... epigramă reuşită.

epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multora în care contemporanii au dat cu pietre, posteritatea le-a ridicat statui. În mulţi cărora contemporanii le-au ridicat statui, posteritatea a dat cu pietre.

aforism de George Budoi din Aforisme (1 decembrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama

Rânduri pe un portativ,
Cu efectul exploziv,
(Asta doar în varianta
Că a încăput şi poanta)

epigramă de Zorina Drăgnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătorie de "probă"

Nici acuma nu prea ştie,
Nici atuncea nu ştia
Dac-o ia ca să o ţie
Sau o ţine... ca s-o ia!

epigramă de Zorina Drăgnescu din De la croşetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupte intestine într-un partid corupt

Când Firea îşi iese din fire
Şi vrea pe Dragnea să-l dea jos,
S-a rupt şi lanţul de iubire,
Dar e şi-o luptă pentru os!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorului volumului "Impresii de călător"

Întrebată despre ele
Cam atâtea pot a spune:
De le las pe cele rele,
Nu găsesc pe cele bune!

epigramă de Zorina Drăgnescu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea să-şi păstreze un prieten să ia aminte la aceasta: să-l cinstească în faţă, să-l laude în lipsă, să-l ajute la nevoie.

citat clasic din Luigi Pirandello
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preludiu la propriu-mi epitaf

Când va veni, ce nu depinde
De nimenea, când va veni,
Numai Zarafu mă va vinde,
Iar Corbu mă va croncăni.

epitaf epigramatic de Zorina Drăgnescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada Nicolae Ioga a fost botezată, de cine ştie cine, Niculae Iorga

Acum, când Iorga-i oseminte,
Scriind acestea-ncerc să ştiu
De va-ndrepta un om cuminte
Ce a stricat un om zurliu.

epigramă de Zorina Drăgnescu din De la croşetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Nicu Filip, autorul romanului "Sarea pământului"

Când i-am cerut să îmi explice
De ce e tânăr şi ferice,
Că "i-am pus sare"-a prins a-mi zice
"Prin librăii să nu se strice"!

epigramă de Zorina Drăgnescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hârtie igienică, pamperşi, detergenţi, crăpelniţă: iată cercul sacru al omului, pe care noi avem misiunea să-l descoperim, să-l înţelegem şi să-l definim, şi chiar mai mult, să-l înfrumuseţăm, să-l prefacem în cântec.

Milan Kundera în Identitatea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi trebuia să-l urmărească pe Generalul Hoffmann..., să-l încercuiască, să-l asedieze, să-l hărţuiască şi, în cele din urmă, să-l pună cu spatele la zidul unei mănăstiri, al unei biserici sau al unui cimitir şi să-l împuşte. "Foc!" N-avea altă soluţie. Era regula jocului. Recursul la Metodă.

Alejo Carpentier în Recursul la metodă (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţa fizică a cuiva important în viaţa noastră ne face să-l abstractizăm în două feluri: să-l estompăm până la nimicire - cazul obişnuit - sau să-l păstrăm, amplificându-l unidimensional.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie (Lui Constantin Păun)

Spinii ce-ţi cresc lângă flori,
Sunt cam lipsiţi de splendori!
Ai mei toţi sunt o splendoare.
(Toţi spinii fiind în... floare!)

epigramă de Zorina Drăgnescu (1981)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul se chinuie să urce pe scara literară, cititorul se chinuie să-l dea jos...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie luminoasă...

Femeie luminoasă ca şesurile-n toamnă,
dă-mi gâtul tău, cuib moale cu paseri de azur,
dă-mi mânele, mai pure ca pietrele din râuri —
femeie cu gândirea ca un polen netrebnic
şi carnea ca oricare gândire mai zămoasă.

Femeie, pământ negru, te vreau şi te iubesc,
aş vrea să-l ar, să-l semăn, să-l secer şi să-l macin,
pământ proaspăt în care dormiră toţi ai mei,
pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,
pământul unde-n urmă vreau să adorm şi eu.

Şi vreau — în ciuda celui ce seamănă-n deşert
nisip şi foc, cu umbra la brâu şi soare-n ceafă —
grăuntelui lumină să-i dăruiesc şi apă;
aş vrea să-l ar, să-l seamăn, să-l secer şi să-l macin
şi-aş vrea s-adorm cu grâul cel bun la căpătâi,
pământ, matrice dată din ziua cea dintâi,
în care mă aşteaptă, ca-ntr-o oglindă, chipul.

poezie clasică de Benjamin Fondane din Privelişti (1917)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă un scriitor ar scrie doar pentru contemporanii săi, ar trebui să-mi sparg stiloul şi să-l arunc.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!