Din văi urcă ziua
Din văi urcă ziua mai sus, tot mai sus,
cu pașii-n lumina, zglobie -
"Ci unde te duci? Spune-mi unde?" -
"Doar vezi că vârful de munte mă-mbie."
Deodată se-ntunecă muntele tot,
și culmea de aur dispare -
"Ci unde ești? Unde?" și dibui în jur -
pământul e mut până-n zare.
Și iată-ntr-o clipă mă simt părăsit -
pierită e ziua mea oare?
În friguri, privirea-mi zdrobită de dor
spre vale-a-nceput să coboare.
Trecutul meu tot e acolo, în nori -
și simt cum mă-ncearcă mâhnirea -
mi-e frică și-s trist de parcă-ar veni,
ca-n ceasul suprem, ispășirea.
poezie clasică de Jan Neruda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre munți
- poezii despre lumină
- poezii despre ziua de naștere
- poezii despre văi
- poezii despre trecut
- poezii despre promisiuni
- poezii despre nori
- poezii despre frică
Citate similare
* * *
Acolo unde mintea nu e încolțită de frică și poți să-ți ții capul sus,
Acolo unde cunoașterea e liberă pentru toți,
Acolo unde lumea n-a fost fragmentată de pereții înguști ai caselor,
Acolo unde cuvintele vin din profunzimea adevărului,
Acolo unde străduința neobosită își întinde brațele spre perfecțiune,
Acolo unde izvorul clar al rațiunii nu și-a pierdut calea în nisipul mohorât al deșertului obișnuințelor moarte,
Acolo unde mintea e condusă înainte de ea însăși în tot mai larga gândire și acțiune,
Acolo în Raiul libertății, o, Tată, acolo să se trezească țara mea!
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre libertate
- poezii despre țări
- poezii despre tată
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre patrie
- poezii despre nisip
- poezii despre moarte
Acolo e altă lume
Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre ruj, poezii despre păsări, poezii despre noapte, poezii despre negru sau poezii despre inimă
Acolo unde mintea nu se teme
Unde mintea nu se teme și fruntea este ținută sus;
Unde drumul cunoașterii e liber;
Unde lumea nu este fragmentată de înguști pereți domestici;
Unde vorbele vin din adâncimea adevărului;
Unde truda-și întinde neobosită brațele spre perfecțiune;
Unde râul limpede-al rațiunii nu se pierde-n deșertul trist al rutinei mortale;
Unde mintea este îndrumată de Tine-n deschiderea largă-a gândului și-a acțiunii
Acolo, în acel paradis al libertății, O, Tată al meu ceresc, trezește țara mea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre râuri sau poezii despre gânduri
Acolo
Acolo unde timpu'-mi bate!
Acolo timpu'-i nemurire!
Ești Tu fără cuvinte,
Sunt Eu prin cele sfinte!
Acolo unde mi-ești blestem,
Eu.. tot...., tot te mai chem!
Tu...., tot....!
Tot un blestem!
Acolo unde.....!
Nu mai am cuvinte,
Tu....!
Tu fără cuvinte!
Acolo unde Tu ai tăcut,
Un timp ai înghețat!!
Și... ți-ai ales...
Acolo....!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre gheață sau poezii despre cuvinte
De unde începe începutul
De unde începe începutul?
unde fuge Dunărea în grabă
de ce magnoliile înfloresc de două ori pe an
iar fluturii trăiesc doar o zi de pământean,
de ce sunt brazii verzi tot anul
iar florile de mac își pierd elanul
în miez de vară când își scutură magia
petale muribunde sublim sărută iar câmpia,
vântul amorezat dansează cu ele
mă ia și pe mine să zbor spre stele;
De unde începe dragostea și cât va ține?
de unde știu că mă iubești tu doar pe mine
de unde știu că sufletu-ți mă cheamă?
mi-e frică să clipesc să nu te pierd de teamă
că nu se va-mplini ce e deja acolo scris
că nu-i nimic real ce simt, e doar un vis,
de unde știu că tu exiști, că nu ești doar o-nchipuire
un dans al minții, chinuit de-o dulce plăsmuire
un joc retoric copleșit de prea mult dor,
de întrebări și nențelesuri, de strigăte de ajutor,
De unde începe începutul?
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre zbor, poezii despre flori, poezii despre dans, poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre viață sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pe unde ești?!
Pe unde ești când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde ești când ceru-i plin de stele,
Când ți-as zidi din ele-n cer castele?!
Pe unde ești în nopți cu lună plină,
Când mă îmbrățișai ca o glicină?!
Pe unde ești când rupt de oboseală,
Mi-aș pune capul lin în a ta poală?!
Pe unde ești când mor de dor și jale
Și leac mi-ar fi să-ți strâng coapsele tale?!
Pe unde ești când gândul mi-e la tine
Și-s bântuit de îndoieli haine?!
Pe unde ești când sufletul mi-e frânt
Și-alerg ca un nebun și mă frământ?!
Pe unde ești când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!
Pe unde ești, c-aș bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde ești când viața mea-i o luptă
Și timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre stele sau poezii despre piersici
Să fii acolo
Să fii acolo unde,
cerul sărută pământul,
acolo unde
poți rosti cuvântul.
Să fii acolo unde,
seninul îmbrățișează iarba,
acolo unde
departe de tine-i graba.
Să fii acolo unde,
miraculoase sunt faptele,
acolo unde
nu te ating păcatele.
Să fii acolo unde,
poți să admiri imensitatea,
acolo unde
poți învinge moartea.
Doar acolo
poți îmbina
viața spirituală
cu cea materială.
Doar acolo poți primi
lumina credinței
sevă a ființei.
Doar acolo poți avea
împliniri spectaculoase
și schimbări miraculoase.
SĂ FII ACOLO!
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre schimbare, poezii despre admirație sau poezii despre Pământ
* * *
câteodată tremurul frunzei
îl simt adânc
în buze
acolo
unde nourii și țărâna
își duc în geană lumina un foșnet de frunze moarte
se coboară din tălpi în sus către genunchi
***
câteodată tremurul frunzei
îl port cu mine
în sânge
până-n jos la glezne
acolo
unde iarba și roua se unesc
sub tălpile goale
într-o părtașă solitudine prin anotimpuri-rugi
***
câteodată tremurul frunzei
îl simt rostogolit până la umerii mei
până la buzele tale
acolo
unde nimeni nu calcă lacrăma firului de iarbă
un cântec gângurit lăsat-am ca pe un rug înflorit să se-audă
în tremurul frunzei
poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre sânge, poezii despre singurătate, poezii despre rouă, poezii despre muzică sau poezii despre glezne
Unde?
Auzi cum șuieră prin frunze
Îngălbenite nostalgii
Plutind spre undeva, confuze?
Tu unde pleci? De unde vii?
A vieții toată frumusețe
E undeva, mai spre apus...,
Când toamnei eu îi dau binețe,
Tu unde ești? Unde te-ai dus?
Când vântu-n ramuri mai foșnește
Spunând povestea lui, șoptit,
Și frunza-n pom iar ruginește,
Tu unde ești? Unde-ai pornit?
E liniște și se aude
Doar frunza care s-a uscat,
Te caut, dar nu ești niciunde...,
Unde te-ai dus? Unde-ai plecat?
Sunt străzile tot mai pustii
Și vânturile tot mai reci,
În nopțile lungi și târzii
N-am să te-aștept, dacă mai pleci...
poezie de Florentina Mitrică (16 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre galben, poezii despre frumusețe, poezii despre crengi sau poezii despre copaci
Condițional
Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Și să-mi aprinzi din zbor
Ce sting...
Gândesc.
Aduc.
Ar fi simplu să-ți dau
De unde n-am.
Să-ți cânt de unde n-aud
Și să-ți strâng din suflet
Ce nu poți...
Aduc.
Simt.
Ar fi frumos să vii
De unde nu mergi.
Să poți de unde nu vrei
Și să iubești din mine
Ce nu am.
Simt.
Chem.
Ar fi tu să strigi,
De unde nu vin,
Ar fi eu să strâng de unde nu ești
Și să iau din tine
Ce nu sunt.
Chem.
poezie de Gabriela Chișcari (21 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor...
Mi-e dor...
Mi-e dor de tot ce ar fi putut să fie
Mi-e dor de viață, ca de bucurie.
Mi-e dor de tine, vis neîmplinit
Mi-e dor de clipa fără de sfârșit.
Mi-e dor de vise care-s împlinite
Mi-e dor de taine nedescoperite.
Mi-e dor de tot ce e frumos pe lume
Mi-e dor de mine și mi-e dor de... Tine.
Putea să fie, dar păcat, n-a fost
Acum, când îmi doream mai mult un rost
Unde am greșit și ce-am cerut eu oare?!
Lasă-mi măcar speranță-n inima ce doare.
Rămâne doar o amintire dragă
E trist, dar pentru o viață-ntreagă...
Iubire veșnică de tu vei dărui,
Dragoste nemărginită vei găsi.
poezie de Mariana Simionescu (10 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre greșeli sau poezii despre dorințe
Îngheț de-atâta dor...
pe sub haina mea de piele intră frig și îmi e frig,
nu mai ești să-mi fii acolo, îmi e dor și-n gând te strig,
tu-mi erai căldura verii, erai focul arzător,
nu-mi păsa de am pe mine, haina mea de călător...
acum vântul mă pătrunde și îngheț de-atâta dor,
mă simt mort în trup cu sânge, curge parcă-i stătător,
mă simt trist și mi-aud pașii, pașii tăi nu-i mai aud,
pomii, florile mă-ntreabă, unde ești, ce ți-am făcut?
ce răspuns să le dau, doamnă, nici nu știu de ce-ai plecat?
ai stat prea puțin, o toamnă, și-acum sunt un disperat
când credeam că-mi ești jumatea inimii din pieptul meu,
te-ai topind cu tot cu noaptea și-acum tremur, tremur rău
mă petrec cu tot cu luna și constat că haina mea
mi-e iubită totdeauna și mă strânge cum vrea ea,
o bate vântul și ploaia dar nu pleacă undeva,
mă urmează răzuită, pe la gât e mucava
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară sau poezii despre ploaie
Țara mea
Țara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Țara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.
Țara mea este acolo
unde soarele răsare.
Țara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.
Țara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Țara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.
Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinții,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului și sfinții.
Acolo ne este moșia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.
poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România sau poezii despre sat
Tot mai frumos
Tot mai frumos,
mai aproape de mine
e gîndul tău,
stea din Eden,
luminînd viața mea,
pașii mei
c-un dor
nemărginit...
Tot mai duios
ocrotindu-mi cărarea
de orice rău,
sus, tot mai sus
mă atragi
spre zenit...
Tot mai măreț,
mai scăldat în lumină
e chipul Tău,
prinț glorios
care-ai dai viața Ta,
trupul tău
ca miel neprihănit.
Tot mai cu drag
îmi înalț către Tine
tot gîndul meu,
sus, tot mai sus,
într-un zbor
infinit...
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre infinit sau poezii despre dor
De unde ești?
De unde ești, de unde ai apărut,
Femeie minunată cu zâmbet însorit,
Spune-mi din ce poem ai coborât,
Și de ce în suflet mi te-ai cuibărit?
Căci iată, sufletul mi l-ai umplut,
Cu mii de gânduri și speranțe,
Și inima îndrăgostită a început,
Să-mi cânte numai ode și romanțe.
Prin vene îmi curge fericirea,
Simt inima pulsând cu bucurie,
De câte ori îți întâlnesc privirea,
Sau te aud rostind câte-o dulcegărie.
De unde ești, de unde ai apărut?
Spune-mi, te rog, că nu ești doar un vis,
Că în sufletu-mi de când te-ai pogorât,
Mi-ai transformat infernu-n paradis.
poezie de Paul Aelenei din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre poezie
Mai mor puțin
Eu Te întreb, Tu mă acuzi
Eu Te aștept, Tu nu mă vezi
Eu Îți vorbesc, Tu nu auzi
Eu Te iubesc, Tu nu mă crezi.
Mai mor puțin, Tu nu mă știi
Mai cad un pic genunchii mei
Pe brațe, Doamne să mă ții
Te-am tot rugat și Tu nu vrei.
Ți-aș mai vorbi, Ți-aș mai cânta
M-aș odihni dar nu am cum
Aș vrea să vin în fața Ta
Dar nu mai știu pe care drum.
Unde ești, Dumnezeu
Unde ai plecat
Vreau să știu ce sunt eu
Înger sau păcat.
Unde ești, Dumnezeu
Unde Te-ai ascuns
Ți-am adus plânsul meu
Dar n-a fost de-ajuns.
Unde ești, Sfântul meu
Te-am strigat și strig
Nu auzi, Dumnezeu
Și mi-e tare frig...
poezie de Adriana Cristea (15 iunie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre îngeri, poezii despre plâns sau poezii despre odihnă
Sus e cerul, jos pământul
Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne privește Sfântul.
Dumnezeu ne ocrotește,
iar pământul ne hrănește.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit ființa,
tot din cer avem credința.
Noi știm de unde venim,
știm și unde viețuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuși,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
și-n eternitatea sa.
Și cerul, dar și pământul
sunt părți ale vieții noastre.
Când ne vine la toți rândul
călătorim printre astre.
poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre protecție sau poezii despre ocrotire
Mi-e dor
mi-e dor,
mi-e dor de copilăria jucăușă
unde toată lumea era a mea,
mi-e dor de adolescența zburdalnică
unde conta numai dragostea sinceră și pătimașă,
mi-e dor de gândul liber, când cugetam fără limite,
mi-e dor de naivitatea sentimentelor ce le aruncam
fără margini și mă prindeam în jocul iubirii,
mi-e dor de surâsul mamei dojenitor
când făceam câte o boroboață,
căci săraca nu putea nici să se încrunte la mine,
mie dor de tot ce îmi e drag și nu mai este,
mi-e dor de multe sentimente uitate,
mi-e dor.
poezie de Silviu Petrache (octombrie 2009)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre sinceritate, poezii despre naivitate, poezii despre mamă, poezii despre limite sau poezii despre jocuri
Unde s-a-mpărțit
Unde s-a-mpărțit iubirea?
Care-i, oare, adevărul?
Mi-am tot alungit privirea
Să cuprind nemărginirea -
Mângâia pământul cerul.
Nici un semn de adunare,
Nici o urmă de săruturi...
N-am văzut, din întâmplare
Până-n depărtata zare
Decât zbor tăcut de fluturi.
De-mpărțeala cea nedreaptă
Cum, cu zâmbet să te bucuri?
Care minte înțeleaptă
Fericire mai așteaptă?
Soare blând în ram cu muguri...
Mă strivește-n umeri cerul,
Mii de gânduri mă destramă...
Care-i, oare, adevărul?
Ai mușcat, Adame, mărul -
Nu ți-a fost o clipă teamă?
S-a-mpărțit la toți iubire,
Nu e loc de vreo tăgadă ;
Poate-acum să mă mai mire
Că mi-e dorul pătimire?
Cântă cucul în livadă...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (2 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre nuntă sau poezii despre muguri
Mamă
acolo unde ești nu te mai numești mamă
pentru că literele fisionează
simt un nod în gât și tot ce m-ai învățat
se duce pe apa sâmbetei
noaptea se lasă agale potecile se strâng în ierburi
miroase a durere pe unde calc
acolo te numești stăpâna îngerilor
toți ascultă de tine
ca odinioară fetișcana din care am zbughit-o
într-o lume încercată și aproape searbădă
te chem cu puterea gândului
îngerii fac un cordon de apărare
nu-mi mai aparții
îmi lipsești tabloul este rupt și tot trecutul
curge în culoarea trandafirilor cu spini pe frunte
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre trandafiri, poezii despre fete sau poezii despre durere