Maestrului Victor Eftimiu, autor a o mie de sonete

O mie de sonete? Teribil! Nici Petrarca
Nu şi-a trecut prin secol aşa-ncărcată barca.
Dar compunând atâtea, tu ai avut un vis:
Să făureşti sonetul pe care nu l-ai scris.

epigramă de Tudor Măinescu (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul manuscriselor

De ce n-aş face ca Petrarca
Arzând şi eu din manuscrise
Cu care mi se umple barca
Aceasta veche, pare-mi-se?

Am tors şi eu atâtea vise
Pe care mi-am pus sigla, marca
De ce n-aş face ca Petrarca
Arzând şi eu din manuscrise?

Că viaţa seamănă cu zarca
În cari se-nghesuie închise
Privighetori ce mor ucise,
Cum moare primăvara ţarca,
De ce n-aş face ca Petrarca...

rondel de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am rezolvat atâtea enigme în unele nopţi, am trecut prin atâtea aventuri şi mi-am construit atâtea castele cu ziduri de speranţe şi porţi de vis absurd, încât, atunci când viaţa şi-a adus aminte de dragostea mea pentru trenuri şi m-a folosit pe post de acar Păun, nici nu mi-a părut rău.

Cristian Lisandru în Picături de Insomnie, volumul 3, "Calea ferată de sub pasarela Basarab" (20 noiembrie 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legitate

Fiind satiric, lesne-i să constaţi,
După efectul celor publicate:
În ţara cu analfabeţi bogaţi
Există o prea dură legitate -

Satira, fie ea oricât de mare,
Luptând cu răul ce scufundă barca,
E tot atâta de "folositoare"
Ca-ntr-un bordel... sonete de Petrarca!

poezie de Efim Tarlapan din Antologia Cenaclului literar-artistic "Octavian Goga" (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magistratului epigramist Tudor Măinescu

Justiţia-i reprezentată
Printr-o angelică figură,
Ce cred că e la ochi legată
De când eşti tu-n magistratură.

epigramă de Florin Iordăchescu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emily Dickinson

NU a frecventat cenaclurile,
NU a frecventat restaurantul scriitorilor,
NU a fost boemă,
NU s-a îmbătat decât cu eternitate.

NU s-a angajat în nici o polemică, deşi şi-a detestat contemporanii,
NU a făcut nici un gest zgomotos care să atragă privirile,
NU a făcut parte din nici o gaşcă,
NU a fost membră de partid,
NU a cunoscut servituţile şi compromisurile "vieţii literare".

NU a asaltat redacţiile,
NU a fost cunoscută ca poetă, deşi scria intens şi continuu,
NU a publicat nimic în timpul vieţii,
NU a înţeles poezia ca pe o competiţie,
NU a trăit din scris, ci prin scris.

NU a vrut să vadă pe nimeni în ultima parte a vieţii,
NU a mai ieşit din casă, deşi era validă,
NU a avut biografie, şi-a ars (la timp!) corespondenţa,
NU şi-a ars însă sutele de poeme.

NU a avut soţ,
NU a avut copii,
NU a avut amanţi,
NU a iubit
decât scriitorii
din bibliotecă.

poezie de Traian Călin Uba din Şi totuşi, rodim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Tudor Măinescu, pentru volumul "O picătură de parfum"

O picătură de parful
A pus Măinescu în volum.
Dar, despre asta, eu susţin:
O picătură-i... cam puţin!

epigramă de Nicolae Brădişteanu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celui care scrie numai despre trecut

El scrie numai de trecut,
Prezentul nu-l interesează;
Din el adună doar atât
Cât încasează!

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum l-ai înţeles mata, l-am înţeles toţi. Nu vorbesc numai de mine. Mă gândesc la ai mei. Niciodată, dar absolut niciodată, nu i s-a făcut nici cea mai vagă aluzie la vreo datorie pe care ar fi avut-o faţă de mine. Nu vezi mata că nu şi-a aranjat "oficial" nici interesele lui? S-a mulţumit să-mi spuie mie ce trebuie să fac, ca să fiu pe urmă întrebată de ai lui: – "Ai ceva scris la mână? Dacă nu, cine-o să te creadă?" M-au crezut toţi, afară de ai lui. Dar, ei aveau drepturi, pe care mi le-au aruncat în obraz mie, şi i le-a aruncat în obraz lui, când nu mai era.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 16

Shakespeare a scris sonete de poveste,
Căci îndrăgea un tânăr cu ardoare,
Şi scriu şi eu, căci el model îmi este,
Dar eu iubesc femeia încântătoare.
Femeia blondă, brună, nu contează,
Înaltă, scundă, slabă sau mai grasă
Femeia-n care sufletul vibrează
Şi-a cărei minte este luminoasă.
Păcat că Shakespeare nu mai e în viaţă
Sunt sigur c-ar fi vrut să mă cunoască,
Pentru că scriu aşa cum el ne învaţă,
Ca versul pur prin vremi să strălucească.

Şi eu şi Shakespeare savurăm trăirea
Căci muza noastră sfântă e iubirea.

poezie de Octavian Cocoş (13 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu traducătorului Tudor Măinescu

Pe mult celebrul Marţial,
Tu l-ai tradus fenomenal;
El este azi nemuritor
Şi-n limba mea, ca autor.

poezie de George Budoi din Traduceri şi traducători (12 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul lung

Atâtea mii de versuri în poem?
Admir acest efort spre cantitate
Dar potrivit unui marxist sistem,
Aştept acum un salt spre calitate.

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magistratului Tudor Măinescu, autorul volumului de versuri "Surâs"

Volumului i-a zis "Surâs"
Temându-se de-o soartă hâdă;
Şi tutuşi, nu-i aproape nimeni
Care citindu-l să nu râdă.

epigramă de Henry Găbunea din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Horia Gârbea, care-mi spunea că pe cand era june a scris sonete unor domnişoare

De cum le-a scris Gârbea poetul
Sonete junelor sonate
Acestea au ascuns secretul
Că au rămas alienate!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel

Scuze ţi-am cerut o mie,
Dacă vrei îţi mai cer una:
Eu de cei ce-mpung, se ştie,
M-am ferit întotdeauna!

epigramă de Tudor Măinescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Album

Album... Amintirile aleargă prin mine.
Nu sunt gări la marginea cuvintelor,
Nici semne de punctuaţie...
M-am întors în timp
Înţepându-mi tălpilecu cioburile
Clepsidrei ce avea încrustată
Pe pereţii ei maţi,
Cifra destinului meu.
E frig în afară, dar în mine
Cuptorul copilăriei şi-a deschis porţile.
În vene rubiniul aleargă
Precum lava topită a unui vulcan.
Este răsărit sau apus?!
Nici voi nu ştiţi?!
Să căutăm împreună prin anii copilăriei,
Ori prin calendarul uitării...
Fiecare vis este scris pe câte o pagină –
Calendarul cu o mie de feţe
Poate ascunde un răspuns...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina Gertrude: Hamlet, l-ai insultat teribil pe tatăl tău.
Hamlet: Mamă, l-ai insultat teribil pe tatăl meu.

replici celebre din piesa de teatru Hamlet, Actul III, Scena 4, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragere la semn

Deşi turnat în bronz el pare
Şi gluma mea-i o pietricea,
Când îl ating cu ea, îl doare,
Că sună-a gol şi-a tinichea.

epigramă de Tudor Măinescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de epigramist

Am avut un vis...
C-o epigramă am scris.
Dar mă trezi toanta
Şi uitai şi poanta!

epigramă de Vasile Dumitrache (27 septembrie 2013)
Adăugat de Vasile Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot prezentul nostru trece prin trecut. Nu putem face un pas, nu putem lua o gură de aer, nu putem privi cerul fără să ne întoarcem în trecut. Avem un trecut în suflet, un trecut în inimă, un trecut în ochi, Doamne, atâtea trecuturi şi tot atâtea poveri.

Marius Tucă în Astenii de buzunar
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-lui Ion Marin Sadoveanu - care, cu prilejul volumului Cântece de rob, i s-a expus portretul cu căciulă şi monoclu

Monoclul meu să nu vă-nşele
Şi nici figura mea de snob;
Dar m-am... căsnit atât la ele...
De aceea-s Cântece de rob.

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!