Epitaf unui volum de carte

Şi-a pornit volumu-n lume
Să-şi trăiască singur viaţa,
Însă timpul, pus pe glume,
I-a lăsat atât: prefaţa.

epitaf epigramatic de George Zarafu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Adam

Şi-a dat cu nonşalanţă coasta,
Dar se închină altui zeu,
Că el nu şi-a ales nevasta
Ci i-a dat-o Dumnezeu!

epigramă de George Zarafu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

Zace-aici un casier
(Şters recent din protocoale)
Ce-a urcat grăbit la cer
Şi-a lăsat trei case goale!

epitaf epigramatic de George Zarafu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei mame

Cum e mamă inventivă
Şi-a convins şi bărbăţelul,
Să-şi ţină la creşă pruncul
Şi-n apartament căţelul.

epigramă de George Zarafu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă timpul să-şi trăiască timpul, lasă viaţa să-şi facă datoria.

citat din Albert Camus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful unui pompier

A ajuns sub brazde-întinse
Cel ce-a stins incendii, mii,
Însă a lăsat nestinse
Mult mai multe datorii!

epitaf epigramatic de George Zarafu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Cei din vechime au întemniţat timpul într-o clepsidră cu nisip şi au considerat că au făcut un lucru fenomenal. Însă a venit Hristos, a spart clepsidra, a scos timpul din temniţa clepsidrei şi l-a lăsat să curgă în veşnicie, iar pe om l-a pus, prin Înviere, pe aripa veşniciei.
Omul ar fi vrut să rămână fiul timpului, nu al veşniciei. Sunt unii oameni azi care ar dori să-şi cumpere încă o tinereţe, însă nu doresc să-şi cumpere veşnicia.
Ei încă n-au ieşit din clepsidră."

✨Înaltpreasfinţitul Ioan-mitropolitul Banatului

citat din IPS Ioan al Banatului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet cu prefaţă solidă la volum

Deţinând prefaţa tare,
A mai scos o carte bardul.
Dar acum propteaua pare
Mai solidă decât gardul!

epigramă de George Zarafu din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul pus pe glume

Pe un cuc,
Intr-un zavoi,
L-a-ntrebat
Un pitigoi:
- Cucule,
Hoinar prin lume
Pentru ce motiv
Anume,
Printre ramuri,
Ca naucu'
Strigi tot timpul "cu-cu! cu-cu!"
Si vestitul
Trubadur
I-a raspuns
Privind in jur:
- Pentru ca
Am eu o teama:
Daca tac,
... Uit cum ma cheama.

poezie de Stelian Filip
Adăugat de Stelian Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde vin? Cine sunt? Încotro merg? Dio, îmi veţi răspunde Dvs., cititorii. Şi aveţi dreptate în 99,999...9 la sută din cazuri. Însă ce mă fac eu cu acel infinit din 0,000...1 la sută? Ăsta mi-a dat mereu viaţa peste cap! Nu a lăsat hazardul să-şi facă treaba: i-a pus sula în coaste, împingându-l alături de drumul celorlalţi. Buşindu-l de stânci ori de valuri.

Costel Zăgan în Deşertul de catifea (28 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Hop! La medic cu tot zorul,
Cu-o entorsă de pe dâmb.
El i-a vindecat piciorul,
Însă ea… tot calcă strâmb!

epigramă de George Zarafu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şiretenia femeii

Când era cam pus pe glume,
Spus-a un poet odată:
Ca femeia, pe-astă lume,
Nu e fi'nţă mai şireată.

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (4 februarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste fără final... - partea a doua

Şi s-a stins apoi moşneagul... a trecut la cele sfinte
Iar,, mamaie'' şi,, tataie''... dorm acuma în morminte
Dar povestea începuse c-o fetiţă abandonată
Crescută de-aceşti bătrâni, fără mamă, fără tată

Mai târziu şi-a găsit mama, devenise adolescentă,
A iertat-o şi-a dorit-o pentru viitor prezentă
Şi-a cunoscut tatăl vitreg, fratele, sora mai mică
Dar o frământa-ntrebarea:,, Unde-i tata? Am bunică?''

Trecuse prin şcoala vieţii şi acum era studentă
Întrebarea:,, Unde-i tata?'' devenise mai frecventă
Şi-a pornit aşa într-o doară într-o bună dimineaţă
Să-şi caute rădăcina într-un sat pierdut în ceaţă

Cu emoţie şi teamă a bătut uşor la uşă
Fata cu ochii albaştri şi cu faţa de păpuşă
I-a deschis atunci bunica şi-a-mbrăţişat-o îndată
Apoi i-a întins o poză,.... doar o poză în loc de tată

Printre lacrimi şi suspine a-ntrebat-o:,, Unde-i tata?''
Iar bunica răvăşită şi-a îmbrăţişat nepoata
N-ar fi vrut ca ea să ştie că s-a spânzurat de tânăr
Pentru că nu l-a lăsat să-şi ia grijile pe umăr

Să se-nsoare cu iubita rămasă însărcinată
Şi-o privea cu remuşcare şi cu drag pe biata fată
Parcă ar fi vrut să-ntoarcă înapoi timpul şi viaţa
Să-şi aducă-napoi fiul la fetiţa lui şi,, soaţa''

Era însă aşa târziu şi o năpădeau regrete
Tot privind la ochii albaştri, la figura acestei fete
Care seamănă aidoma cu bătrâna străbunică
,, Doamne, cât e de frumoasă!''... Nu putea mai mult să zică....

Şi-a plecat tânăra tristă iar la studii, resemnată,
Dar ştia acuma unde-i cel care i-ar fi fost tată
Este clar o eroină din romanul vieţii sale
C-un parcurs întortocheat şi.... puţin noroc în cale....

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pescar burlac

Cum a pescuit în radă
O sirenă, pe-nserate,
I-a scurtat doi coţi din coadă…
Şi-a făcut-o... "jumătate"!

epigramă de George Zarafu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui George Zarafu

Am să fac eu ce-am să fac
Ca să scap cumva de drac...
Până nu se-alege prafu',
Tot scap eu şi de Zarafu!

epigramă de Dimitrie Jega din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşeală fatală

Curte i-a făcut, păcat,
Gardul însă e prea mare;
Imprudent, nu şi-a lăsat
O portiţă... de scăpare.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste fără final - partea a II-a

Şi s-a stins apoi moşneagul... a trecut la cele sfinte
Iar,, mamaie'' şi,, tataie''... dorm acuma în morminte
Dar povestea începuse c-o fetiţă abandonată
Crescută de-aceşti bătrâni, fără mamă, fără tată...

Mai târziu şi-a găsit mama, devenise adolescentă,
A iertat-o şi-a dorit-o pentru viitor prezentă.
Şi-a cunoscut tatăl vitreg, fratele, sora mai mică
Dar o frământa-ntrebarea:,, Unde-i tata? Am bunică?''

Trecuse prin şcoala vieţii şi acum era studentă.
Întrebarea:,, Unde-i tata?'' devenise mai frecventă
Şi-a pornit aşa într-o doară într-o bună dimineaţă
Să-şi caute rădăcina într-un sat pierdut în ceaţă...

Cu emoţie şi teamă a bătut uşor la uşă
Fata cu ochii albaştri şi cu faţa de păpuşă...
I-a deschis atunci bunica şi-a-mbrăţişat-o îndată
Apoi i-a întins o poză,.... doar o poză în loc de tată.

Printre lacrimi şi suspine a-ntrebat-o:,, Unde-i tata?''
Iar bunica răvăşită şi-a îmbrăţişat nepoata
N-ar fi vrut ca ea să ştie că s-a spânzurat de tânăr
Pentru că nu l-a lăsat să-şi ia grijile pe umăr,

Să se-nsoare cu iubita rămasă însărcinată
Şi-o privea cu remuşcare şi cu drag pe biata faţă...
Parcă ar fi vrut să-ntoarcă înapoi timpul şi viaţa
Să-şi aducă-napoi fiul la fetiţa lui, la,, soaţa''.

Era însă aşa târziu şi o năpădeau regrete
Tot privind la ochii albaştri, la figura acestei fete
Care seamănă aidoma cu bătrâna străbunică
,, Doamne, cât e de frumoasă!''... Nu putea mai mult să zică....

Şi-a plecat tânăra tristă iar la studii, resemnată,
Dar ştia acuma unde-i cel care i-ar fi fost tată
În sfârşit ştie răspunsul la dramatica-ntrebare
L-a găsit printre morminte.... şi-a aprins o lumânare...

Este clar o eroină din romanul vieţii sale
C-un parcurs întortocheat şi.... puţin noroc în cale....

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

OCHII SOARELUI FIERBINŢI

Şi-a pus soarele-n amiaz
Ochelari, şi nu-l mai bate
Luna-n ochi, când şade treaz
Şi în cerul lui se zbate.

Şi-a pus chiar şi-un clop de pai,
Căci pământul fierbe-n spuză,
Iar în loc de ţol, sau strai
Şi-a pus licurici pe buză.

Peste pieptul plin de dor,
Peste burta atârnândă
Şi-a trecut un colţ de nor
Cu o lacrimă plăpândă.

În picioare-i... descălţat
Şi-acum lipăie prin ploaie
Şi-a pornit la agăţat
Cu bulendrele şiroaie.

Că şi-a pus ochii fierbinţi
Pe o stea ce-abia răsare
Şi ar cere-o la părinţi
Să i-o dea, de-i fată mare.

Căci s-a săturat de-un timp
Luna să o fugărească
Şi să fie-n contratimp,
Ea să-l tot îmbrobodească.

poezie de Eugenia Mihu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o policlinică dentară

M-am dus la un dentist odată
(Avea un cabinet cu plată),
Am stat trei ceasuri, poate patru...
Şi am pornit spre psihiatru.

epigramă de George Zarafu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia care şi-a făcut statuie în timpul vieţii

Pe soclul nalt de vreo doi metri,
Din marmură de Pentelíc,
Cu-n text în rime,-n hexametri,
Şi-a pus statuia un Nimic.

epigramă de George Budoi din Vanitatea şi Modestia în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorul şi căpuşa

De la omul nalt cât uşa
Jovial şi pus pe glume
Şi-a făcut cum ştim, căpuşa...
Printre alţi vampiri, renume!

Blestemata creatură
Boala i-a inoculat
C-o singură muşcătură
Şi... l-a ţintuit la pat!

După-un chin de luni şi luni
Omul a plecat în rai
Unde-s duşi oamenii buni...
Fără strai şi fără grai!

(Veşnică amintire, marelui actor Şerban Ionescu ucis de o căpuşă!)

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!