Solitudine
A zilei pleoapa-ncet se lasa
Si noaptea e la inceput,
Aprind luminile in casa,
In suflet totul e tacut.
Tacere e in jurul meu,
Nici o fiinta pe aproape,
Doar Bunul Dumnezeu si eu,
Si amintiri... nenumarate.
O mare de singuratate,
Sau solitudine, ce-o fi?
Eu sunt aici, ei sunt departe
In orice timp, in orice zi.
E dorul meu sfasietor,
Pasesc spre MAINE cu sfiala,
Se-aprinde-un gand ratacitor
Si alte mii, vin in navala.
poezie de Iulia Comaniciu (1 august 2010)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Asteptare
Ajung mereu la-ncrucisari de drumuri
Desi tin drumul drept si nevazut.
In urma mea se-nchid in amintire,
Dorinte stinse, patimi si trecut.
Ferec in casa inimii, in suflet
Acel dor de iubire nesfarsit
Ce ma-nsoteste-n noaptea-ziua vietii,
Din primii zori si pana-n asfintit.
Singuratate in tumultul vietii,
Destin pecetluit de Dumnezeu
Rani ce se-nchid si se deschid in suflet
Sperante ce renasc si pier mereu.
Astept un maine. Orice om astepta.
Astept de-atunci si pana spre tarziu.
Astept o stea. E steaua mea Polara?
Sau alta calauza din pustiu?
(mai 2000)
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Incatusare
Ma-ncatusez in propria-mi celula,
A mintii mele celula de foc,
Nici gratii, nici lanturi, nici paza
Doar teama si speranta la un loc.
In jurul meu doar neguri si tacere
Si nici o luminita calauza,
Departe de iubire, alaturi de tacere
In lumea ratacita, ciudata si confuza.
Ca minti bolnave, suflete desarte,
Distrug tot ce-i frumos si ce e sfant
Alunga omenia calcand pe demnitate,
Crezandu-se stapanii pe pamant.
poezie de Iulia Comaniciu (14 noiembrie 2011)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum spre sarbatoare
Se apropie noaptea luminii,
A impacarii si a sarbatorii.
In fiecare an, Craciunul Sfant
Inalta inca o treapta
De aici de pe pamant
Spre Dumnezeu.
De stii sa urci incet si cu rabdare
Treapta cu treapta,
Poti multumi Celui de Sus
Ca n-ai fost singur nici o clipa,
Durerea ta a disparut
Ca o bataie de aripa.
Sunt stele-n cer, sunt stele-aici,
E sarbatoare-n fapt si-n gand
Se-mbraca lumea in lumina,
Colindele rasuna-n cant,
In preajma noptii de Craciun
Cand Dumnezeu surade bland.
poezie de Iulia Comaniciu (noiembrie 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un suflet sihastru...
Ma privesc si-mi pare,
Ca cel ce aievea-mi apare,
Nu sunt nicidecum tot eu,
Ci doar o simpla-aratare.
Si ca prin tulburi oglinzi,
Ma privesc cu ochi de strain,
Si aratarea imi pare ca are,
Un suflet golit de destin.
Se-aude departe,
Un raget de fiara, agonic si crud,
Ca un tunet pustiu si surd,
Si-mi pare ca vocea mea o aud.
Privesc catre mine si parca,
Trupul ce vad e rece si greu;
E trupul unei fiinte ce moare,
Si vai, fiinta aceea sunt eu!
Si simt,
Cum treptat ma topesc in zare,
Si de cel ce am fost ma desprt cu greu,
Il vad cum dispare.
Si simt cum dorul de mine ma doare,
Si ma doare parca toata faptura mea,
Faptura mea de eter,
De eter fara culoare.
Mi-e dor si ma doare!
Si vreau sa m-ating dar nu pot,
Si vreau sa vorbesc dar n-am glas,
Si din toate cate-am avut,
Doar scanteia gandirii mi-a mai ramas.
Si vidul cel negru si mare,
Incepe usor sa ma-npresoare,
Si-n recea tacere ma simt singur tare.
Dar gandul imi zboara aiurea,
Si uit ca mi-e teama si totul dispare!
Si simt ca n-am spatiu, simt ca n-am timp,
Si simt ca de mine nu-mi mai e dor,
Si cu gandul, ca gandul, aiurea eu zbor,
Si simt ca n-am timp si simt ca nu mor!
Si prin tacere catre niciunde ma-ndrept,
Ca o lumina de astru,
Eu sunt un gand calator,
Sunt un suflet sihastru!
Si veacul cat clipa imi pare,
O clipa in plus pentru inc-o povata,
O clipa cat veacul de mare,
O clipa ce-nseamna viata.
poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Intre rau si bine
Opresc durerea
Cu un gand de iubire
Si-mi alin sufletul.
Opresc alunecarea
Ce duce spre abisuri
Si plutesc intre bine si rau.
Opresc caderea
Spre intunericul din mine
Si aduc rasaritul din zori.
Opresc tacerea
Ce-mi cuprinde fiinta
Si strig numele Lui Dumnezeu.
Opresc mania
Ce sta la usa mintii
Si merg mai departe iertand.
Opresc tristetea
Ce ma copleseste
Si fac loc bucuriei.
Opresc CLIPA
O fac nemuritoare
Si o ascund in inima mea.
(aug.2000)
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet adormit...
Vei intelege,
Dar va fi in acel tarziu al vietii
Cand, nu va mai folosi nimanui.
Sau nu vei intelege nicicand.
Pui stavila gandurilor,
Sa nu-ti patrunda in minte.
Pazesti cu strasnicie a mintii usa,
Ca sufletul sa-ti doarma dulce somn.
Ti-e frica de poveri,
Dar fara ele, ce sens mai are viata?
In spatele luminii plutesti in intuneric
Si lumii intorci spatele, tacut.
In jurul sufletului tau e un zid,
Mai urias ca zidul chinezesc,
Nici o fiinta sa nu poata patrunde
Sa nu-ti tulbure dulcele somn.
poezie de Iulia Comaniciu (decembrie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Voua
Lasati-mi soarele
Caldura lui sa ma invaluiasca.
Lasati-mi albastrul cerului
Lumina lui sa ma ridice in inalt.
Lasati-mi tacerea lunii
Linistea ei sa-mi cuprinda fiinta.
Lasati-mi stelele
Chemarea lor sa ajunga la mine.
Dati-mi un ragaz.
Mintea si sufletul meu il asteapta.
Dati-mi o secunda din viata mea
Nu-mi furati timpul
Mi-a fost dat de Dumnezeu!
Eu vi-l dau voua
Si raman cu eternitatea.
Stau aici, dar sunt mereu calatoare.
Gandul iese printre zabrelele mintii,
Fiinta mea ramane aici
Dorind sa fie departe
In locuri minunate pe care nu le-a vazut
Acolo unde exista fericire
Si unde, daruind,
Primesti iubire.
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Inca te mai caut,iubire...
Sunt o farama dintr-o stea?
Sau licarire dintr-un vis?
Sunt ori aici, ori undeva
Unde nu-i loc pentru abis?
Dar unde sunt? Ca mii de stele
Imi trec prin ochi in dans sublim,
Linistitor, purtand cu ele
Secunde, ani, trecut, destin.
Acopar sufletu-mi cu pace
Si praf de stele am in cale,
Strang clipa-n palmele-mi dibace,
Nu-i niciun deal, nu-i nicio vale.
Nu sunt primejdii, nici durere,
Nici vise sparte-n cioburi, mii,
E doar iubire si tacere
Si intrebari:"Cui apartii?
Si cat mai ratacesti prin lume
Fiinta fara-nsemnatate?
Ce faci aici, cauti un nume
Pentru iubire si dreptate?"
Si singura imi dau raspunsuri.
Dreptatea e acolo, sus,
Aici sunt multe neajunsuri,
Din rasarit pana-n apus.
Iubirea este pretutindeni
Sa o descoperi e usor:
O ai in tine, de armindeni,
In frunza toamnei dusa-n zbor.
In arsita de foc a verii,
In albul iernii necuprins,
In cerul inrosit al serii,
In stelele de neatins.
Iubire e in suferinta,
In zambetul unui copil,
In asteptare si credinta,
In lacramioara din april.
Si mai presus de toate aceste,
Iubirea este Dumnezeu,
El, Cel ce nu ne paraseste
Atunci cand drumul ne e greu,
Ne duce-n brate si paseste
Cu noi, cand drumul ne e greu.
poezie de Iulia Comaniciu (12 decembrie 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Povara
Strigat tacut,
Lacrimi in noapte,
Nici un umar
Fruntea sa-mi plec.
poezie de Iulia Comaniciu (iulie 2001)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Regasire
Te regasesc iubire, in adancuri,
Unde erau doar lacrimi si durere,
Inmuguresti asemeni unui pom,
Dupa o iarna plina de tacere.
Ramai aici, nu vreau sa pleci departe,
Ramai cu mine pana in amurg,
Sa vindeci iadul ranilor din mine,
Cu nori ce trec si ape care curg.
Nimic pe lume nu e imposibil
Deci, imposibila nu esti nici tu,
Alcatuieste-mi un itinerariu,
Sa stiu cand este "da" si cand e "nu".
Eu nici o lege nu am incalcat-o,
Nici legea karmei n-o voi incalca,
Si de va fi sa fie fericire,
Eu voi alege totdeauna "da".
poezie de Iulia Comaniciu (mai 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există căi pentru Adevăr deoarece Adevărul este Veșnic Aici, înaintea oricărei căi. Orice cale te va scoate psihologic din această clipă care este însăși Adevărul și te va duce în devenire. Doar stai Aici ca Aici fără să te asociezi cu nici un gând care-ți oferă o cale ca să te aducă aici. Nu te asocia nici măcar cu gândul "aici". Aici este inima ta, Aici este așramul tău, Aici este biserica, credința ta, Aici este casa ta, Aici este Totul din Întreg... Orice ar fi, nu părăsi - cu gândul - această clipă și te vei regăsi ca Libertatea întregii veșnicii.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum spre eternitate
Deschide-ti inima spre lume,
Fereastra sfanta spre etern.
Acopera cu ea pamantul,
Cu fruntea sus si chipul demn.
Invinge teama si-ndoiala,
Deschide-ti sufletul spre cer
Celestul foc ti-arate drumul,
Din nicaieri spre efemer.
Si intre-aceste doua tarmuri
Invata sa traiesti frumos,
Dinspre neant inspre abisuri
Cu gand curat si cu folos.
Din viata ta sa soarba altii
Ce insetati sunt de iubire,
Le lasa zestre bucuria
De-a te urma spre fericire.
Invinge greul cu-ndrazneala
Asteapta binele, rabdand.
Nu dispera daca-ntarzie
Veni-va, sigur, in curand.
Curaj de n-ai, sa-ti faci cu-ncetul,
Fara de el nu izbutesti.
Intelepciune si rabdare
Doar cu curaj le dobandesti.
Apoi, iti trebuie credinta,
Smerenie si bunatate.
Fara de ele viata-i goala
In drumul spre eternitate.
(febr.2000)
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunda,stele si dor...
In suferinta si iubire,
In lunga noapte de durere
Caut raspunsuri si lumina
Aflu tacere si tacere.
Ai fost reperul vietii mele,
Lumina Stelei de la Pol
M-ai insotit, fara tagada
Si-n mersu-mi lin, si in ocol.
Fara de tine viata-i goala
In mersul meu spre asfintit.
Tu, camaradul meu discret,
Lumina mea fara sfarsit.
Gradina Domnului e plina
De flori, de iarba si suras.
Te-a luat acolo, intre stele
Pentru ca te-a iubit nespus.
In fiecare stea pe bolta
Esti tu, acolo si aici.
De nu-mi vorbesti, nu-i intamplare
Eu stiu mereu ce vrei sa zici.
E dincolo de noi puterea
De-a intelege. Pentru ce?
E plan divin, e incercare?
E trist, e bine? E orice.
poezie de Iulia Comaniciu (ianuarie 2008)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina
azi nu mai urc și n-am să cobor
sunt doar un pescăruș în zbor
zbor lung, prelung, amăgitor
în taina ultimului dor
mă smulg din valuri spre noaptea neștiută
sunt stea însângerată și timpul e opac
aprind luminile în palmă la ultimul popas
în drumul sorții către moarte
renasc din ape când tremură luna
sunt sete nestinsă rătăcită în uitare
se sparge cerul și curg întrebări
sunt încă departe nemărginirea să o cunosc
mă arde depărtarea
foșnesc printre șoapte
în zbor peste ape
mă trag cărările și trupul mi-e catarg
trec dintr-o întrebare în tainică chemare
voi sparge bolta cu o vorbă
înmugurind în zori
și la răscruci voi pune dans de nuferi
să lumineze tăcuții mei pași
plutesc către lumină lucind între spini
mă sting tragic în noapte
mă voi întoarce în zori
să urc, să urc
nu mai cobor
mă apropii de cer
sub taina sfântă a primei împărtășiri
să fiu o flacără în zbor
mă cheamă lumina
sunt taină și spirit
cuvântul mi-e zbor
eu am venit să împletesc fântâni
aici, în infinit
să aprind lumini
vestind cuvântul Lui, în zorii zilei noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Motivul
Ai smuls din intuneric o inima pierduta,
Si-acum stau si ma-ntreb, esti inger sau esti fata?
Am mers si am tot mers, dar calea strabatuta
Ca sa ajung la tine as mai parcurge-odata.
Ai fost un zambet cald, ai inceput in taina
Sa te asezi in suflet si sa-i devii stapana,
Eu nu ma simt sarac de nu am casa, haina,
Ma simt cel mai sarac cand nu ma tii de mana.
Sper sa fiu amintirea ce-o pretuiesti o viata,
Sa-ti fiu o poezie eterna, rand cu rand,
Miracolul iubirii in orice dimineata,
Motivul pentru care sa poti zambi in gand.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor in amurg
Sunt inserarea zilei ce tocmai a trecut
Si zorii diminetii ce vor rasari,
Eu sunt amurgul tau ce astazi l-ai dorit
Iar maine
surasu-n roua-mi vei zari.
Voi curge-ncet pe frunze zgribulite
Sperand ca-mi voi gasi culcus
In palma ta
pe gura ta, iubite,
Facuta pentru mine dintr-o stea caus.
Si de-oi pica pe bruma de pamant
Ramasa printre firele de iarba,
Aduna dragul meu iubit
Cristalele si da-le din nou forma
Ori lasa-ma, incet spre mare sa ma scurg
In valuri dorul greu sa-mi plang.
De n-ai de gand sa ma opresti
Mai bine lasa-ma sa fiu amurg,
Asa as sti ca ma zaresti
In cer, in apa si pamant.
poezie de Livia Bataiosu
Adăugat de ANONIM

Comentează! | Votează! | Copiază!
Picteaza-ma
Picteaza-ma... undeva departe fericita intr-un infinit de culoare.
Nu vreau umbre... doar eu, creata de mana ta subtire.
Mai departe... du-ma mai departe.
Desculta, pasind pe hartie
Lasa vantul sa adie, lasa-l te rog o clipa.
Arunca un fior, lasa sa curga din cer panglici de matase.
Suprinde-ma asa cum sunt.
Nici o picatura de culoare in plus.
Lasa timpul sa treaca printre maci.
Culorile vibreaza, se stramba de durere... prea multe vise de copila, mai picura niste lumina.
Acorda nuantele si contureaza-mi trupul.
Nu vreau sa ma recunoasca nimeni.
Doar tu sa stii ca-s eu.
Ce picura? Nu plange, sunt fericita... sunt fericita!
poezie de Lusiana Drăgușin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Asteptarea, uneori cand suntem indragostiti, in singuratate si fara speranta, poate fi ca un ecran luminos, interior, spre care dau navala si ruleaza un timp, ca intr-un film unic, fantastic, gesturile noastre refulate.
N. Motoc în Golful salbatic
Adăugat de Faur Ioana

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi dau seama că noaptea nu este același lucru ca și ziua, că toate lucrurile sunt diferite, că acelea din noapte nu pot fi explicate în timpul zilei, întrucât atunci ele nu mai există, iar noaptea poate fi un timp înfiorător pentru oamenii singuri, a căror solitudine abia a început.
citat clasic din Ernest Hemingway
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu dormi?
De ce nu dormi la ora asta
Când păsarile dorm in crang?
Doar ingerii vegheaza cerul
Și muritorii pe pamant!
De ce nu dormi, ce gand te-apasa
În noaptea neagra, ce stihii
Din colturi triste de odaie
Trezesc în tine amintiri?
Tu lasă pleoapele sa cada
Așterne-ti liniste in suflet
Și lasa somnul sa te prinda
Iar zorii să-ți aducă zambet.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!