Epitaful unui câine

Pe stăpân mi-l mulţumeam
Când muşcam pe hoţi de mână,
Dar pe-amanţi eu nu-i muşcam
Mulţumind şi pe stăpână.

epitaf epigramatic de Martin Opitz din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am prins lumină

muşcam şi mergeam adusă de spate cărarea străbătută
de mulţi alţi paşi desculţi unii neîntorşi din însoţirea spinilor
se lungea dincolo de sentimentul curăţeniei
norii veneau groşi disperaţi că nu puteau să aştearnă soare
lumea era tulbure durerea aproape că dănţuia în dezmăţ
alţii zbierau şi îi făceau semne indecente

muşcam aerul greu şi târam umilinţa
parcă trăgeam un copac mare cu rădăcini şi pământul tot
mi-era greu să-i calc pe urme care încălţări mi se făceau
abia că puteam să înaintez
îl atingeam cu privirea mă temeam însă el simţea această neînsemnată iubire
şi prindea puteri să ducă omenirea pe-o singură cruce

muşcam din aerul mânjit cu sudoarea sforţării sale trupeşti
avea gust de pâine ca nicio pâine
am chinuit lângă durerea lui şi n-am ştiut cum e să doară
m-am închinat la picioarele lui sărutate de câte femei oare
şi-am prins o picătură din sângele sacrificat
avea gustul vinului niciodată băut

băteau clopotele dintr-un fulger de furtună am prins lumină
şi drumul înapoi spre nepăcătuire mi s-a deschis

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonie conjugală

În tinereţe dintr-un măr muşcam
Şi amândoi din el ne săturam
Şi-am împărţit la mere într-atât
Că sunt sătul şi astăzi... până-n gât.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corp delict

Aşternut ne-a fost doar fânul,
Pân'-a prins nevasta... tâlcul,
Că-ţi muşcam, iubito, sânul,
Şi-ţi uitai la mine... sfârcul!

epigramă de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi din acest ritual al vârstei furam câte un sărut şi savuram buzele-i cărnoase şi le muşcam atât de lacom. "Uşor, Răzvan! Poate vrei să le săruţi şi data viitoare", îmi spunea...

Anca Todor în Eternităţi - Cerul şi Pământul
Adăugat de Anca Todor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre femei

Cu oricare din femei
Zile bune două ai:
Una când de soaţă-o iei
Şi-alta când o duci în Rai.

epigramă de Martin Opitz din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îmi plec

Când îmi plec fruntea pe mână
Fuge gândul meu pribeag
Şi mă cred că-ţi sunt stăpână
Ţie, vecinic mie drag.

Şi mai cred, ca altădată,
Că tu mie te închini,
Şi cu inima-ntristată
Greu, de dorul meu suspini.

Atunci câte sunt în lună,
Câte-n stele şi poveşti
Trec prin mintea mea nebună
Socotind că mă iubeşti.

Dar tresar… şi de pe mână
Ridicând fruntea încet,
Eu din visu-mi de stăpână
Tristă roabă mă deştept.

poezie celebră de Veronica Micle din Convorbiri literare (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia îmbrobodit

Singur ţi-ai făcut o casă,
Singur vin îţi torni la masă,
Singur aur, singur bani,
Singur fără de duşmani,
Dar de vrei să mă asculţi:
Ai femeia cu prea mulţi.

hexagramă de Martin Opitz din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ştefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duplicitate

Îl critica pe şef cu vehemenţă
Şi-o admiram că e pe ea stăpână,
Dar am aflat că-i doar o aparenţă
Şi că erau de mult... mână în mână.

epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marţi spre Luni

Era aproape Marţi şi pereţii se crăpau de ziuă
Noaptea de Luni se târâse pe brânci să-şi ducă chinul la bun sfârşit şi îmi bătea în geam să o primesc în casă şi să-i dau altă cămaşă că a ei se rupsese în coate
Mirosea a albastru de metil
Am primit-o în casă, i-am schimbat cămaşa de noapte
Am căscat adânc amandoi de parcă muşcam din lună,
Ne-am uitat unul la celalat şi am decis din priviri să mai dormim măcar până la 10:00

poezie de Florin Sandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refuz

Voiam să fie-a mea stăpână,
Dar când am mers la tatăl ei,
Mi-a spus: "Nu-mi cere-a fetei mână,
Că nu-ţi dă mâna să mi-o iei!".

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precizare la "legea denigrării"

De le spui că-s hoţi, nu-i bai,
Însă este denigrare,
Când, pe-al nostru mândru plai,
Spui că-s "hoţi de drumul mare".

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare inimă visează la un stăpân sau o stăpână.

aforism de George Budoi din Dicţionarul dragostei (2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia trebuie să fie stăpână pe tocuri, iar bărbatul stăpân pe volan.

aforism de Ovidiu Kerekes (13 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i da poetului crezare...

Nu-i da poetului crezare,
Copilă, nu-i al tău el, nu-i!
Şi mai cumplit ca de vâlvoare
Păzeşte-te de focul lui!

În darn cu inima plăpândă
Simţirea cerci să i-o pătrunzi!
Fierbinte patimă arzândă
Sub gingaş văl n-ai să ascunzi.

Poetul e stăpân pe toate
Şi nu-i stăpân pe sine doar:
Cununa lui aprinsă poate
Să-ţi ardă pletele cu jar.

În lume mulţi i se închină
Sau îl defaimă duşmănos:
El intră-n inimi ca albina,
Nu ca un şarpe veninos.

Candoarea ta el n-o umbreşte,
Dar fără voia-i uneori
Suflarea vie ţi-o răpeşte,
Sau te înalţă până-n nori.

poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leu de Persia

Cândva am fost leu de Persia,
Aveam aripi şi zburam printre stele,
Ziua şi noaptea zburam printre stele.
În fiece stea aveam un culcuş,
Şi-n fiece culcuş m-aşteptau
Şapte leoaice ori nouă leoaice.
Unele purtau mantii de argint.
Altele mantii de aur purtau.
Pe toate le iubeam şi pe toate
Cu dinţii mei albi le muşcam.
Puii mei cu sutele-i număram,
Cu sutele şi cu miile-i număram,
În fiece stea aveam un culcuş,
Şi-n fiece culcuş nouă leoaice
Atunci, când eram Leu de Persia,
Atunci, când aveam aripi, atunci...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea ta îmi aduce aminte de râul de la marginea lumii

cu susur domol
tresărind în noapte
ca o dulce întrebare
pe buzele tremurânde
nu uita
dragul meu
ai timpul între degete
prins ca un inel de foc
şi pustiul îţi este străin
atâta vreme cât degetele mele
se vor plimba în voie
cuvânt după cuvânt
pe trupul tău

vocea ta îmi aduce aminte de mine
când muşcam dintr-un fruct zemos
şi inevitabila tuse
mă făcea să zâmbesc
neputinţei de a înghiţi crudul adevăr
vocea ta nu e nici pe departe
asemeni unui soldat care ar înfige pumnalul
sau a unui Iuda pregătit să mă vândă
pe treptele îngheţate ale vreunui templu

vocea ta e vocea mea
cu fiecare poem în care te învăţ pe de rost

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi din mere roşii

Amorţiţi îmi sunt ochii de gheaţa tăioasă
care mă ninge cu fiecare
măr roşu
căzut.

Credeam că merele roşii sunt îngerii mei.
Le purtam la mine
şi muşcam cât-un măr
să-mi răsară flori de îngeri pe buze.

Le-ai gustat mai apoi tu
şi mi-au crescut aripi din mere roşii.

Amorţiţi îmi sunt ochii acum de gheaţa tăioasă
care mă ninge cu fiecare
măr roşu
ce cade.

poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire cu pagubă

Nu vreau să intru-n amănunte,
Dar aerul curat de munte
Pe-amanţi, atât i-a excitat,
Încât... chiar patul l-au stricat!

epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă

Vai iubito ce mă fac
năpârlesc pielea-i de drac
geaba îngerul din mână
trupul către rai mi-l mână

poezie de Costel Zăgan (aprilie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa mare fără femeie, stăpân fără stăpână nu sunt decât vânt.

proverbe franţuzeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!