Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Grigore Rotaru

Cântec (variantă) Medy - 28

Pe mine mă bate-un gând
S-ajung la tine zburând
Pe mine mă bate-un dor
Să ajung la tine-n zbor
De cu zor să te-mpresor
Cu șuvițe de fuior
Din raze de lună plină
Și mireasmă din grădină
De cu zori miros de flori
Zare de șapte culori
Și cuvinte pe măsură
Peste - a buzelor arsură
De din foc de curcubeu
Că a prins sufletul zmeu
Trebuie să ai răbdare
Dacă-o fi să ne măsoare
Doar o undă de-o secundă
În lumină să ne-ascundă
În cuibar de zâmbet dulce
Pasărea puii să-și culce
De dincolo de lumină
Pădure de noapte lină
Zeie tânără de carne
Stăpâna ierbii de marne
Și a florilor din vise
Șapte vise în caise
Și alături pare-mi-se
Un palat numai narcise
Unde șoaptele-s închise
Șapte flori toate surori
Sălbatice uneori
Dacă-o fi s-avem răbdare
Clipele să ne măsoare
Să îți fac colibă nouă
Din buchețele de rouă
Cu ferestre în cleștar
Lentile de chihlimbar
Ușa din vergele albe
Presărate cu smaralde
Patul din puf de albină
Să ne fie clipa lină
Roua rostul să-și rodească
Pe cărarea îngerească
Mai presus de amintire
Lin de lacrimă subțire
Spre înaltul din zefire
Totul dincolo de Fire.

poezie de (12 iunie 1986)
Adăugat de Grigore RotaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Lumină lină

Lumină lină lini lumini
Răsar din codrii mari de crini
Lumină lină cuib de cară
Scorburi cu miere milenară

De dincolo de luni venind
Si niciodată poposind
Un răsărit ce nu se mai termină
Lină lumină din lumină lină

Cine te-așteaptă te iubește
Iubindu-te nădăjduiește
Căci într-o zi lumină lină
Vei răsării la noi deplină
Cine primește să te creadă
Trei oameni vor venii sz-l vadă

Lumină lină lini lumini
Răsari din codrii mari de crini
I-atâta noapte și uitare
Si lumile au perit în zare
Au mai rămas din vechea lor
Luminile luminilor

Lumină lină lini lumini
Instrăinându-i pe străini
Lumină lină, nuntă leac
Tămăduind veac după veac
Cel întristat și szrăcit
Cel plâns și cel nedreptătit
Si pelerinul însetat
In vatra ta au înoptat
Lumină lină leac divin
Incununându-l pe străin
Deasupra stiinsului pământ
Lumină lină Logos sfânt.

poezie clasică de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Imnul lui Constantin Brancoveanu" de Ioan Alexandru este disponibilă pentru comandă online la numai 18.01 lei.
Adi Conțu

Încă șapte

Șapte zile, numai șapte,
Au făcut lumină-n noapte
Și peste pământ o apă
Unde suflet se adapă

Șapte zile, muncă multă,
Peste tot ce ne ascultă,
Dinlăuntru, din văzduh,
Unde este Sfântul Duh

Noi? Ne-a luat câteva clipe,
Am pierdut năuci aripe,
Le călcăm pe sub picioare
Și ne doare... și ne doare

Însă vezi?... avem pastile,
Ce păcat că-s inutile,
Cum vindece miracol,
Ce nu știe de obstacol?

Dar le luăm, pe zile, șapte,
Patru ziua, trei în noapte,
"ajute"... nu știm,
Pentru ce... de ce trăim

Așa că mai dă-ne șapte,
ieșim încet din noapte,
Vrem lumină din divin,
Pentru oameni... mai fim

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sunt

Sunt zâmbet de mare
și mângâi hotare.
Sunt ochi de pământ
și învăț tăcând.
Sunt suflare de vânt
și-mprăștii cuvânt.
Sunt piruetă de foc
și ard când invoc.
Sunt pădure de taină
și ca veșnică haină
a măicuței pământ,
verde crud îmi e sfânt.
Sunt rază de soare
pe drumul de vale.
Sunt dor de lumină
din marea grădină.
Sunt arc de culoare
curcubeu de floare.
Sunt dansul de fluturi,
zâmbetul când te bucuri.
Sunt pană de vultur
și-ncerc să mă scutur
de somnul din mine,
de norul ce vine.
Sunt floare de colț
și visez m-agăț
de stânca din gând
spre care m-avânt.
Sunt cuget adânc
ce-ncerc cuvânt
așa cum e legea,
așa cum e sfânt.
Sunt basm de iubire
născut din trăire.
Sunt cuvânt rostit
din suflet rodit.
Sunt pace pe nor
și zbor de cocor.
Sunt cupă de zori
minune din flori.
Sunt rouă pe nufăr
și-aleg nu sufăr.
Sunt cetate de dac
și lupt să fac pact
cu lumea din mine
prin taine divine.
Sunt susur de ape,
comori îngropate
cu zâmbet pe buze
și cântec de muze.
Sunt munte etern,
o doină ce chem
mioare din lume
ce vor să-și cunune
zăpada din ele
cu lumina din stele.
Sunt clinchet de-argint
și pornesc colind
în sufletul meu
sclipiri aprind.
Sunt izvor de speranță
și-mplinire în viață,
căci găsit-am în Mine
Divinul din Tine.

poezie de (25 decembrie 2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

În lumea din marginea lumii

În lumea din margini de lume,
că-i noapte sau zi... hoinăresc,
iar gândul, un pegas anume,
poartă în zboru-i ceresc.

Ajung, uneori, pe-o câmpie
cu vise ascunse-n culori
ce fac bucuria să-mi fie
o mare cu valuri din flori.

Acolo, te-aștept cu răbdare,
pierdut printre-atâtea minuni...
Tu vii, îmi răspunzi la chemare,
apari, strălucind, din genuni,

din lumi de la margini de lume,
din basme, legende, sau... nu!
Tu vii dintr-o stea cu un nume
ce-l știu numai eu. Tu ești... Tu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Seminții din mine, iară

Bate-un vânt de primăvară,
Muguri-ți-aș sălcioară,
-ți irump, pe tâmple ninse,
Rod de dragoste și vise.

Muguri-ți-aș flori de munte,
-ți sărut cerul din frunte,
Când -nalț pe-un vârf de ceață,
simți pofta mea. De viață!

Muguri-ți-aș azalee
Să-mi simți gustul, de femeie,
În culori ispititoare
Și alean. De muritoare.

Muguri-ți-aș flori de șesuri,
Miresmându-ți înțelesuri
În poeme insolite
Dorurilor răscolite.

Muguri-ți-aș busuioace
Doar de mine s-ai noroace
Cât mi-s gândurile-nvoalte
Și-mi faci slovele înalte.

Muguri-ți-aș flori de piatră,
Cât îi ești inimii, vatră,
Și din gând răsar zorele
Pâlnii treacătelor mele.

Muguri-ți-aș dumitrițe,
Garofițe și crăițe
Flori de tei și ment-amară
Seminții din mine, iară.

Muguri-ți-aș flori de taină
-ți fiu primăverii, haină
Toamna, confidență verii
Iarna, tindă-mlădierii.

Ca, sub rugii de zăpadă,
-ngrijești fără făgadă
Mugurel de înflorire'n
viță. De neostoire.

Muguri-ți-aș siminoc
Peste timp, spațiu și loc
-ți irump, pe tâmple vise,
Muguri-ți-aș legi nescrise.

Bate-un vânt de primăvară
Te iubesc! Ca prima oară!

aprilie 2017

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Radu

777

Șapte ceruri, șapte vise, șapte zile-ți dăruiesc,
-nțelegi de 3X7, cât de mult pot iubesc.
Nu deschide-n ziua-a șaptea, cei trei șapte norocoși,
Că de rupi cumva IUBIREA, nu ai voie să o coși!

Începi săptămâna bine, luni, la șapte dimineața,
Dacă-nchini de șapte ori apa cu care-ți speli fața.
Și în șapte șoapte sfinte spune rugăciunea-n zori!
Ziua-ți va fi fericită de zâmbești de șapte ori.

Șapte flori de levănțică pune-n ceașca de cafea
Cu șapte lacrimi de miere, scoate amarul din ea!
Scrie șapte legăminte pe corola unei flori
Și roagă-L pe Tatăl nostru să o răsădească-n nori!

Șapte gânduri părăsite de-ntuneric vor învinge
Ploi, noroi, ger ce le-ngheață, șapte zile de ar ninge.
Șapte flori de busuioc pune-le seara, sub pernă,
-ți sfințească șapte nopți și să-ți schimbe viața ternă!

Șapte păcate de moarte șterse sunt de Șapte Taine,
Iisus, iertând supliciul, ne îmbracă-n sfinte haine.
Frați din șapte continente sunt gândiți în șapte "cruci",
Șapte vârste număra-vei, de când vii până te "duci".

De șaptezeci ori ori șapte, dacă ierți, te mântuiești
Și-ți petreci Eternitatea printre cete îngerești.
Minuni, în număr de șapte, i s-au dat acestei lumi.
Șapte arte ne salvează de-a nu deveni nebuni.

Șapte vieți are pisica, buburuza, puncte, șapte,
Șapte ani de ghinioane aduc oglinzile sparte,
Culori, șapte,'n curcubeie, șapte note muzicale,
Toate, toate sunt lăsate, să ne-arate dreapta Cale.

Șapte ani de parastas, șapte ani de tămâiere,
Șapte săptămâni de post pentru Sfânta Înviere.
nu strici materialul, măsoară de șapte ori!
Pentru "șapte ani de-acasă", -i dai mamei 7 flori!

Șapte stele din Pleiade ți-oi trimite la fereastră,
Să te-nvăluie-n Lumină, ninsă din IUBIREA noastră.
Șapte peceți de săruturi am -ți pun pe Răsărit,
Că în șapte vieți ce strâns-am, doar pe tine te-am IUBIT!

Șapte strofe-ar fi fost bine conțină poezia!
Dar am scris-o și pe-a zecea că m-a cuprins frenezia.
Bine că-i și strofa-a noua, nouă e ILUMINAREA!
Nouă e cifra IUBIRII și IUBIREA e salvarea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E lună plină și am gânduri șirete?!

E lună plină,
sufletul m-a-nchis pe afară
și-n mine nici o lumină
aripile care-mi cresc
nu mai duc la odihnă
zborul nu mi se mai pare firesc...

Și pe același cer de metil
o eclipsa din neliniști îmi țes
când știi că nu te mai poți reîncarna
visele trebuie duse la azil
există un azil de vise,
nu mai întreba!

Așa fac cu mine mereu... și nu știu de ce...
e lună plină și am gânduri șirete?!
te plângi că nu mai știi să te asculți,
dincolo de trecut si dincolo de orice
asa e, trăim cu fața la perete,
viața are un dirijor din umbră
și genuni fără punți...

poezie de (15 noiembrie 2016)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Și zbor...

Suspine de mătase
S-au înecat la mal.
Ecou de gânduri roase
În timpul hibernal.

Aș vrea să fac lumină,
În norii grei din noapte
S-aduc ziua senină
Și visele-mi aproape.

Am macerat din doruri
Lăsând doar urma ta.
Cuvinte prețioase
Din nou vor dispărea.

Iubirea prea zbârcită
Alunecă spre mine
Și plec întunecată
Nimic nu te-aline.

Și nu-mi întorc din vise,
Lumină nu mai fac
Și zbor într-o aripă
nu mai prefac.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Buchet...

picături de timp strâng
în mici flori de tristețe
din apusuri iau culori
înrămate în raze de lumină
sculptez pictez și în cuvânt
pun gândurile lumii
culori adun din tot ce este
rază albastră din pământ
primăvară prin semn de roșu
toate pictate pe trepte de cer
galben de pădure cioplit
violet din roz secular
seară portocaliu din corn de lună
toate cu ochi de lumină
buchet adunat
scalde chipul tău
în câmpuri de lumină

poezie de (ianuarie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și dincolo de suflet... mai e loc

Nu judeca... o lume, după tine,
Când ești cuprins de griji și de dureri,
În noapte, te-au târât atâtea seri,
Și peste rău... nu mai încape bine.

Când pe altarul vieții arde foc
Și te-a cuprins, puțin câte puțin,
Iar sufletul îți pare că e plin...
Și dincolo de suflet... mai e loc.

Și dincolo de suflet cresc iubiri,
Sămânța lor... răsare fără ploi,
Ajunge hrana inimii din noi...
Și zâmbetul, tăcut, de trandafiri.

Și dincolo de suflet umblă dor
Ascuns între iubire și tăceri.
Lumină vie,-a gândului de ieri,
Prin soarele de dincolo de nori.

Și dincolo de suflet... multe flori,
Mai pun culori pe umbrele din noi,
Oricât am fi de rătăciți... și goi.
Și după nopți... se mai ivesc și zori.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe patul cu flori albe

Cascada de flori albe pline de iubire
ninge intens pe fața ta și fulgul se plimba,
pe cap, pe umeri, prin nori de fericire,
lângă vise, speranțe cu tine aș zbura
într-un vis de iarnă de te-aș atinge
pe patul cu flori albe aș dormi o viață
și deodată din vis aș vrea să mă trezesc
când fulgi de ninsoare pe mine mă albesc.
Cu lacrimi de nea aștept să mă privești
și fața -ți fie cu-n zâmbet în privire,
în gând, în viața ta tu primești
fără a ști de mine să-mi dăruiești iubire.

poezie de (17 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Daniela Bidascu

* * *

Dacă aș încerca desenez vara... iubindu-te,
iubindu-te lin,
m-aș așeza covor de flori albe și vii,
flori de lumină, flori de foc...
în calea-ți...
Aș culege clipe însorite din înălțimea cerului,
clipe compuse din tăceri, metafore, lacrimi de dor, cuvinte și gânduri mocnite, calde...
împletindu-ți șirag de suflet și de lumină...
de nemine pentru tinele tău
crescut ca o rădăcină albă în mine...
în tine, în noi...
Pașii tăi vărateci prin sufletul meu sunt fluturii care dansează amețitor...
înfășurându-mi ființa în aripile curcubeice...
răspândind încântare și tumult... descântec și har...
Dacă aș desena vara iubindu-te...
te-aș zidi în sufletul meu...
pictându-ți mirarea si suspinul dintre două clipe,
cu o atingere vie de mine peste tine...
colorând rostul tău, timpul tău, sufletul tău
în nuanțele calde ale unei povesti de iubire...
poveste neîntâmplatoare...
în care mi-as înveșmânta sufletul...
Înveșmântându-ne...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ciute albe

Mi s-a părut
cum din
– haos –
săgetau
priviri...

"N-ai cum fugi!"
din foc
din apă
și țărână
te vei întrupa!

Ai milă!
flăcările-ți fie...
nu o "vâlvătaie",
ci doar pală lină
împletire caldă
de lumină
pură.

Apa fie-ți...
nu "mare sărată",
ci izvor de munte,
lacrimă curată
pe care drumeții
osteniți de cale
însetați...
ți-l cată.

Și țărâna...
nu din – drum de oase –
ci dintr-o pădure
loc umbros
iarbă, flori
cânt duios...
cum doar frunza
știe...
când furtuni străine –
vor cu dușmănie
pacea' însângera!
.............
Și te-aș mai ruga...
să mă îngropi aproape
lângă codru des
și izvor de munte
unde ciute albe
cu priviri senine
vor veni bea
și s-or adăpa
din inima mea,
din inima mea...

poezie de din Două lacrimi de cer (22 decembrie 2008)
Adăugat de Valentina BecartSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Catargul

Catargul colorat cu vise înflorește pe ochiul crud al mării.

Ne–am prins catarg pe suflet, gigantic, cât o mare,
al vieții fără moarte ce–și lasă în urmă un gând.
Din cremene și rouă ne–am tipărit sub soare
un descântec de lumină, verde și rotund.

Ne–am prins izvorul ierbii de vârful unei aripi,
puterea unei pietre ce ne–a pătruns în os.
Ne hrănim din vânt, din păsări și din greieri,
din coardă de vioară, dintr–un nuc umbros.

Ne–am prins zăpezi pe umeri și munți de stele în șoapte,
fiecare zi, ploi de flăcări vii.
Tulpini de anemone cu gust de mere coapte,
buza unei note, puterea de a fi.

Ne–am prins înaltul și adâncul, romburi și pătrate,
geometrii de vise, timpul care geme.
Imperii ce răsfață drumuri neumblate
ce urcă încet spre lună atunci când cerul doarme.

Ne–am prins cuvinte nerostite și sunet de corăbii,
cuib de curcubee și universul lor.
Leagăne de fluturi, iedere cu săbii,
umbra unei sfere în caligrafia aștrilor ce mor.

Ne–am prins catarg pe suflet, gigantic, cât o mare,
al vieții fără moarte ce–și lasă în urmă un gând.
Din cremene și rouă ne–am tipărit sub soare
un descântec de lumină, verde și rotund.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Poate

Poate-n drumul tău te gândești la mine,
Poate simți și tu dor ascuns în tine,
Poate vezi cu ochii în singurătate
Razele din mine cum îți sunt surate.

Poate gându-ți tainic fuge și mă caută
Din viața trăită într-o altă dramă,
Poate clipa asta te înfrângi pe tine,
Poate-ți spune Domnul puțin despre mine.

Poate îți apare dintr-un colț de umbră
Chipul meu ce fuge de o noapte sumbră,
Poate vezi o rază din mine plecând,
Căutătoare undă, foșnitorul gând.

Poate cu răbdare te agăți de ea,
Poate nu-i dai drumul spre o altă stea,
Poate te încingi cu ea peste trup
îi simți căldura... atunci când erup.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și vom fugi din somn în primăvară

adună-ți rădăcinile din timp
și lasă frunzele să-și caute norocul
noi doi ne-om strânge cerul din priviri
și ne vom căuta prin vise albe locul

cu șoapta buzelor îți îmbrac umbra-n taine
și-n aburul privirii te ascund
în palmă îți strâng urma nedospită
și în uitare te răpesc. eu trup, tu gând

te-aștept înverzim printre ecouri
și înserarea să ne-acopere uitarea
în vise te-am zidit pentru vecie
și din cuvinte-am zămislit cărarea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chemare ardentă

îmi face cu ochiul semn o stea pe firmament
cerne peste mine splendoarea unui vis
privesc pe fereastra cu geamul deschis
cum lumina-i blândă intră-n apartament

vino lumină lină strecoară-te în suflet
fii tu alinarea de bătrânețe grea
îți voi da slovele din fremătarea mea
și toate amintirile strânse prin umblet

așează-te în mine ca în cuib de cocor
înmulțește gânduri ca florile boabe de rouă
îmbracă-mi trupul firav cu haină nouă
primesc mântuirea înainte mor

vino lumină lină scaldă-te-n al meu izvor
sufletul meu de floare s-a umplut de dor

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantina Gina Dumitrescu

Vise

Vise și iar vise terestre,
pornite din viață terestră,
așezate-n suflete și-n gând,
deșarte vise și iar vise
care se contopesc cu realitatea
și se transformă-n viață terestră,
pe stradă curge sânge din Pământ,
din suflete ucise fărʼ de milă
de oameni din vise, ucise vise neîmplinite,
vise, vise ce se cumpără la taraba din colț,
când o țigancă îți ghicește-n ghioc,
o altă visează la o ceașcă de cafea
pe care o întoarce ca viseze visul,
o altă ghicitoare descântă,
ucide ca împlinească visul,
vise, vise furate și trăite-n deșertăciune
de suflet amar ce varsă flăcări pe nări
precum balaurul cu șapte capete
care se visează stăpânul lumii,
visul i s-a întrerupt în flăcări
când a venit Făt-frumos călare pe un alb cal
și cele vise din cele șapte capete
au murit odată cu balaurul,
vise întruchipate-n imagini colorate,
vise, vise de vânzare
pe strada cu lalele negre,
moarte din cauza viselor albastre!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu grădinar și tu floare

Ca semn dulce al iubirii,
La nuntă am -ți dăruiesc,
De pe pământ, toți trandafirii.
Ca -ți arăt cât te iubesc.

Cu flori culese din grădină
Coroană pe cap îți fac.
Am să mi te fac regină,
Peste florile din parc.

Din petale de flori albe
Îți fac rochie de mireasă.
La gât îți voi prinde salbe
Ca fii cea mai frumoasă.

Lumea-ntreagă să te-admire,
Tu zâmbind le răspunzi,
Și-n bogata-ți strălucire
Strigătul meu -l auzi.

În genunchi voi sta la tine
Și te voi chema întruna,
vii alături de mine,
Bucuroasă să-mi dai mâna.

Destinele le unim,
radiem de fericire,
Către viață pornim,
Și să ne jurăm iubire.

O iubire ce nu moare
Să ne definească viața,
Câte zile-avem sub soare,
Și cât ne va ține ața.

Dacă totuși vom pleca
Din grădina omenirii,
Sigur nu vom suporta
Prea mult, clipa despărțirii.

Precum florile-n grădină,
Primăvara ies la soare,
Vom reveni la lumină,
Eu grădinar și tu floare.

poezie de (6 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Rodica Nicoleta Ion

Glossa iubirii revendicate

Mi-am revendicat iubirea...
s-a deschis spre mâine cerul.
Iar se naște fericirea.
Soarbe în adânc misterul...
Flori și pace și lumină,
Frunze, vise, păsări, stele...
Și un dulce dor de tihnă
Mă aduce printre ele.

Mi-am revendicat iubirea,
Sângeri mi-au crescut în plete.
Iarăși m-a pierdut cu firea.
Trec uitatele regrete
Și mărșăluiesc spre tâmple,
Se lovesc de stânci de lacrimi,
În unghere stau ascunse
Printre sutele de patimi.

S-a deschis spre mâine cerul...
O fisură de lumină...
Dintr-o dată piere gerul,
Sub o mantie divină,
Iar cresc muguri de mătasă,
Fluturii de catifele,
Iarăși zboară înspre casă
Pe un cer pavat cu stele.

Iar se naște fericirea...
În incubatorul lumii,
S-a născut din nou iubirea.
S-au ivit pajii furtunii...
Trec războinici, trec în cete,
Printre valuri de uitare,
Purtând vânturile-n plete,
Nourând întinsa zare.

Soarbe în adânc misterul
Flori și fluturi, zâmbet, soare.
În clepsidră, efemerul,
Cată timpul să-și măsoare.
Trec chihlimbării poeme
Pe sub fruntea azurie,
În secunde timpu-și cerne,
Azi, cuvinte, pe-o hârtie.

Flori și pace și lumină,
Ning la tâmple veșnic reci.
Tu le-acoperă-n surdină!
Și prin ploi de frunze treci.
Strângi în pumn eternitatea?!
Lacrimi curg la tâmpla ta.
De departea vezi cum noaptea
Plouă licăriri de stea.

Frunze, vise, păsări, stele,
Într-un zbor celest trec toate,
Vei rămâne fără ele
Într-o zi, poate-ntr-o noapte.
Lasă-ți sufletul ofrandă,
Celor care-ți sunt aproape,
Ca în lumea cealălaltă
unești munții cu ape.

Și un dulce dor de tihnă
Pieptul ți-l împresoare!
Trăind veșnic în lumină,
fii răsărit de soare!
Îngenunche și te roagă,
Înger ce-n lumină-ai fost!
Dacă aripa-i beteagă,
Iartă! E al vieții rost...

Mă aduce printre ele,
Printre stele, printre muze,
Printre crucile pictate,
Doar sărutul de pe buze.
Tu ești diavol de lumină,
Prima carte de povești,
Tu răzbați din întuneric...
Numai tu mai iubești!

Mă aduce printre ele
Și un dulce dor de tihnă...
Frunze, vise, păsări, stele,
Flori și pace și lumină.
Soarbe în adânc misterul,
Iar se naște fericirea,
S-a dechis spre mâine cerul,
Mi-am revendicat iubirea...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook