Simt în acest moment o necesitate de a striga, de a scoate un urlet care să îngrozească întreaga lume, să facă pe toți să tremure, să plesnească într-o nebunie de groază. Un trăsnet teribil îl simt virtual în mine și mă mir cum nu izbucnește pentru a nimici lumea asta, pe care aș înghiți-o pentru totdeauna în neantul meu. Mă simt ființa cea mai teribilă care a existat vreodată în istorie, mă simt o bestie apocaliptică plină de flăcări și întunecimi, de elanuri și de disperări. Sunt o fiară cu un zâmbet grotesc, ce se adună în ea însăși până la iluzie și se dilată până la infinit, ce moare și ce crește în același timp, încântată între nimic și tot, exaltată între speranța nimicului și disperarea totului, crescută în parfumuri și otrăvuri, arsă de iubire și de ură, nimicită de lumini și de umbre. Simbolul meu este moartea luminii și flacăra morții. În mine se stinge tot ceea ce e sclipire, pentru a renaște în fulger și în trăsnet. Și întunericul însuși nu arde el în mine?
Emil Cioran în Monopolul suferinței
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre moarte
- citate despre lumină
- citate despre foc
- citate despre creștere
- citate despre întuneric
- citate despre zâmbet
- citate despre timp
- citate despre superlative
- citate despre simbolistică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Mă simt un om fără sens și nu-mi pare rău că n-am niciun sens. Și de ce mi-ar părea rău, când de haosul meu nu se poate alege decât haosul? În mine nu există nicio voință înspre formă, spre cristalizare, sau un ideal. De ce nu zbor, de ce nu-mi cresc aripi? Nu este în dorința mea de zbor o fugă de existență? Și n-aș fugi în acest zbor cu toată existența, cu tot ce e ființa? Simt în mine atâta fluiditate, încât mă mir cum de nu mă topesc și nu curg. Aș vrea ca ființa mea să se transforme într-un fluviu cu ape tulburi și năvalnice, care să poarte numele meu și care să curgă ca o amenințare apocaliptică. Oare va stinge această apă focul din mine, și focul din mine va evapora această apă? În mine sunt numai aburi și scântei, inundații de foc și incendii de apă.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre existență
- citate despre zbor
- citate despre apă
- citate despre inundații
- citate despre incendii
- citate despre idealuri
- citate despre fluvii
- citate despre dorințe
Simt cum trebuie să plesnesc din cauza a tot ce-mi oferă viața și perspectiva morții. Simt că mor de singurătate, de iubire, de disperare, de ură și de tot ce lumea asta îmi poate oferi.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Stingaciu Ciprian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Emil Cioran despre moarte, citate despre viață, citate de Emil Cioran despre viață, citate despre singurătate, citate de Emil Cioran despre singurătate, citate despre iubire sau citate de Emil Cioran despre iubire
Flacăra arde
în castelul meu ridicat la repezeală
într-o noapte de iluzii pentru o fărâmă
de iubire. am ascuns inima, disperat.
mă uitam dincolo de mine și așteptam
ochii tăi să scoată un strigăt. flacăra
arde mocnit în sufletul meu. simt
un junghi în vârsta mea, mă strâng
și anii, cobor treptele palatului
mai gârbovit. simt că sunt un bețiv
bătut de vânt și ars de soare.
flacăra mai arde în castelul ferecat
cu mii de zăvoare triste, pe unde
umblu-n zdrențe prin brumele vieții.
cinic îmi petrec noaptea în lumea mea.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre vârstă, poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre palate sau poezii despre ochi
Eram sălbăticit și plin de ură. Uram întreaga lume pentru că vedeam mizeria și egoismul, sălbăticia cu care cel puternic smulgea celui slab agoniseala obținută cu greu. Cel puternic râdea și batjocorea. Cel slab plângea și dispera. Se resemna. Nu știu ce s-ar fi ales de mine și unde aș fi ajuns dacă nu ar fi rămas o singură flacără mică de umanitate care ardea în mine și care era ținută vie de puținii prieteni adevărați pe care îi aveam și care vedeau în mine un suflet, și nu un sărac ce nu avea nimic de oferit și de pe care nu poți scoate profit. Să simt că sunt o companie plăcută pentru niște oameni care se puteau lipsi de mine, să simt că sunt ascultat și că atunci când vorbesc despre dorințele și visurile mele nu sunt batjocorit și umilit, să pot să râd cu cineva, să simt că exist și primesc puțină atenție, să fiu onorat ca ființă umană pentru ceea ce sunt în interior și nu pentru ce pot să afișez în exterior, asta mi-a salvat sufletul, mi-a schimbat viața și m-a împuternicit ca azi să pot vedea și eu în oameni măreția, puterea și divinitatea și după puterile mele, să fac ce pot ca să păstrez flacăra speranței aprinsă așa cum odată a fost și ea îngrijită de prietenii mei pentru mine. Iubește oamenii atunci când o merită cel mai puțin. Atunci au nevoie cel mai mult. Doar așa putem să salvăm suflete pentru a face lumea mai bună.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate despre salvare, citate despre prietenie, citate despre vorbire, citate despre visare, citate despre sărăcie sau citate despre schimbare
Pentru tine
Pentru tine scriu aceste versuri,
Pentru tine trăiesc,
Pentru tine respir,
Pentru tine-mibate inima,
Pentru tine simt dragostea.
Pentru tine plâng
Pentru tine râd...
Și cu mine, cum e atunci
Când după mine te uiți,
Pentru mine zâmbești,
Pentru mine înveți să iubești
Pentru mine cânți,
Pentru mine arde flacăra dragostei
din sufletul tău... 000
Tu ÎNGER MINUNAT...
Viața tu mi-ai colorat...
Sărutul tău amețitor,
Mă face să simt cum zbor,
Deasupra miilor de stele,
Ce-ți spun mereu să crezi în ele!
Ca o eternitate eu te voi iubi,
Și chiar și-atunci...
Când eu nu voi mai fi!
poezie de Răzvan Crihan
Adăugat de Flory
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre zbor, poezii despre învățătură, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre versuri sau poezii despre sărut
Simț
Te simt când te gândești la mine
Și din mândrie nu mă chemi
Te simt când îți e rău și bine
Te simt când dormi și când te temi
Să fie totul din iubire
Să fie semn din cerul Sfânt
Ce mult doresc să fii cu mine
Și cum te chem din gând în gând
De te lovești cumva odată
Îți simt durerea pe-acel loc
Și încordat mă simt deodată
Și-mi simt același loc în foc
Te simt când te gândești la mine
Când tu nu dormi, nici eu, nu dorm
Vreo lacrimă curgându-ți ție
O simt curgându-mi și în somn
Să fie cerul legătura
O ață dură între noi
Să fie simțul o frântură
Să fie scris să fim în doi
Te simt mereu și-n toate cele
Te simt plângând, te simt râzând
Te simt uitându-te la stele
Și te visez în nopți la rând
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre încordare, poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre simțuri, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre mândrie
Numărul, timpul și necazul meu
Mă simt ca o duminică pe care celelalte zile ale săptămânii o cred nebună.
Mă simt ca un soare pe care celelalte stele îl cred lună.
Mă simt ca un ceva pe care altceva îl crede nimic.
Mă simt ca un cineva pe care ceilalți nimeni îl cred, și zic:
- Doamne, tu simți că sunt mai mulți aceia care mă cred pe mine nimic sau mic,
Decât aceia care te cred pe tine mare sau tot?
- Stai liniștit, nu-i cazul, nici vremea să-i socot!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre săptămâni, poezii despre numere sau poezii despre Soare
Renaștere
Aș renaște doar din tine să am sângele nebun
Să te simt cum curgi în mine ca o lumânare arsă
Te-aș iubi până la lacrimi chiar de-ai fi un greu taifun
Să nu știu nimic de tine, versul să îmi fie casă.
Aș renaște dintr-un vers să-ți fiu muza ce te-mbie
La o mie de păcate săvârșite-n miezul nopții
Să te chem și să te-alung în abis o veșnicie
Printre demonii din umbră, ce zâmbesc șăgalnic sorții.
Aș renaște poate mâine dintr-a ta inimă mută
Să simt nebunia-ți dulce cum tresaltă peste sâni
Aș străbate chiar și Cerul să fiu martoră la nuntă
Cum a cui? A doi nebuni ce-i fac jurăminte Lunii.
Aș renaște mai mereu din al gândului poem
Să mai simt odată Cerul coborât în pieptul meu
Numai tu îmi știi păcatul de a-ți fi un crunt blestem
Care arde trup și suflet, până-n Cer la Dumnezeu.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre nebunie, poezii despre viitor, poezii despre trup și suflet, poezii despre sâni sau poezii despre sânge
Plouă
Plouă.
Abia de mai simt,
abia de mai văd
ploaia.
Plouă.
Și-o oboseală necruțătoare
tot mai mult mă cuprinde.
Ploaia de tine,
oboseala la gândul tău,
tristețea din mine,
mă face să nu mai simt
ploaia de afară.
Plouă în mine
și mă întreb în gând
cum de nu mă inund?
Și plouă,
și-n mine, și-afară
și mă-ntreb în sinea mea
dac-o să am o arcă
pentru sufletul meu?
Și cine va fi un alt NOE
cu o altă arcă,
în care să intre
și corabia mea?
Stătuse
Ș- a nceput din nou.
Cât o să plouă?
Încerc să mai simt
Somnul din mine,
pe care ploaia mi-l aducea.
Plouă. Ce bine!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre gânduri sau poezii despre marină
Trec printr-o perioadă foarte grea din viața mea. Nu intru acum în detalii, îți spun doar că m-am decis să mă căsătoresc. E inevitabil. Trebuie s-o fac, nu doar pentru mine, dar și pentru tine, Modest, și pentru toți cei pe care-i iubesc. Cred că pentru amândoi, orientările noastre (sexuale) sunt cele mai mari și mai irecuperabile obstacole către fericire, dar trebuie să luptăm împortiva naturii cu toate forțele noastre. În ce mă privește, voi face tot posibilul să mă căsătoresc anul ăsta, și, dacă-mi lipsește curajul necesar, îmi voi abandona, oricum, obiceiurile pentru totdeauna. Desigur, îți dai seama cât de dureros este pentru mine să știu că oamenii simt milă pentru mine și mă iartă, pe câtă vreme eu nu mă simt vinovat de nimic. Cât e de stânjenitor că uneori celor care mă iubesc le e jenă cu mine. Pe scurt, mă gândesc să mă căsătoresc sau, oricum, să am o relație publică cu o femeie, ca să închid gurile tuturor creaturilor ale căror opinii nu înseamnă nimic pentru mine dar care sunt de natură să-i stânjeneasscă pe cei care sunt în anturajul meu.
Piotr Ilici Ceaikovski în scrisoare adresată fratelui său, Modest
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre natură, citate despre vinovăție, citate despre sex, citate despre obstacole sau citate despre modestie
Simt ca ar trebui sa se deschida sub mine un gol mare si intunecos, care sa ma inghita pentru totdeauna intr-o noapte de veci.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre noapte sau citate de Emil Cioran despre noapte
Simt
Simt cum prin mine se strecoară,
Ca o adiere de primăvară,
Un sentiment de mulțumire,
Pentru cel ce-l am lângă mine.
Simt cum se revarsă-n trup,
O energie binefăcătoare,
Care alungă norii de sub soare
Și lasă urme vindecătoare.
Simt că trebuie s-aduc mulțam
Celor dragi pe care lângă mine îi am
Și bucuria de a fi și de- a iubi,
Dă sens vieții ce-o am a trăi.
Simt că anii mai puțin contează,
Când scrii file de poveste,
Ce aduc în ochi acea slipire
Și o miraculoasă a sufletului întinerire.
Simt acea dulce mângâiere,
A parfumului de floare,
A brizei mării-n răsărit, apus,
A frunzei-n zborul jucăuș
Și a fulgilor albi de nea,
Ce la tâmple s-au depus.
poezie de Georgeta Ganea (28 iulie 2022)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre nori sau poezii despre mulțumire
Aș vrea ca ființa mea să se transforme într-un fluviu cu ape tulburi și năvalnice care să poarte numele meu și care să curgă ca o amenințare apocaliptică. Oare va stinge aceasta apă focul din mine și focul din mine va evapora această apă? În mine sunt numai aburi și scântei, inundații de foc și incendii de apă.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de costea georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Emil Cioran despre foc, citate despre abur sau citate despre Apocalipsă
Te simt și te am...
Te simt în lacrima ce curge din iubire,
În liniștea copacilor, ce stau triști pe-alei.
Te simt în ploaia, ce plânge în mine,
Și în pământul gârbovit, de durerea anilor grei.
Te simt pe cerul de dor, fericit că ești bine,
În zile de toamnă, ce cad peste noi,
Te simt că, de-a pururi, vei fi doar în mine,
Te simt... și te am, căci de-acum suntem doi.
poezie de Lusiana Drăgușin (7 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre plâns, poezii despre fericire sau poezii despre durere
Ce bine mă simt...
Ce bine mă simt cînd în clipa cea grea
aud glasul Tău cum mă cheamă.
O, pune-mi în inimă liniștea Ta
și scapă-mă, Doamne, de teamă.
Apucă-mi Tu brațul, puternic, și ia-l,
cînd marea mă-nvolbură-n spume.
Rămîi lîngă mine la oricare val,
și scapă-mă, Doamne, de lume.
Ajută-mi privirea spre Tine să țin,
predat închinării depline,
așterne-o maramă pe tot ce-i străin
și scapă-mă, Doamne, de mine.
Ce bine mă simt cînd în ceasul cel greu
simt liniștea-n piept cum revine.
O, scapă-mă, Doamne, de tot ce-i al meu
și umple-mă-n totul de Tine.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, citate de Costache Ioanid despre inimă, poezii despre frică, citate de Costache Ioanid despre frică, poezii despre ceas sau citate de Costache Ioanid despre ceas
Simt un fior
electromagnetic pentru ochii ei
care m-au înlănțuit departe
acolo unde dăinuie visul ce zboară
dimineața după o noapte de zbucium
încă mai simt pâlpâirea genelor
negre lângă obrazul meu aspru
simt corpul meu cum se încarcă
electric ca o simplă particulă
de iubire propagată în spațiu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre particule, poezii despre negru, poezii despre electricitate sau poezii despre dimineață
Vis Nevis Vii
O să se întâmple și asta la un moment dat,
pentru că Te iubesc.
Și am nevoie de iubirea Ta,
Puternic,
Nu am simțit
Niciodată
Atât de multă IubirE.
Nu uita să îmi spui
că Sunt frumoasă.
Nu uita
să mă mângâi
în fiecare Zi
Oriunde Ai Fi.
Nu uita că
Eu simt
Atingerea Ta
Cosmică
Acum și pentru Totdeauna.
Cosmică și Pământeană
în același Timp:
fragil corp al meu, dar puternic,
puternic corp al tău, dar fin,
au Creat Corp, Spirit, Dumnezeu
Clar. Te iubesc.
Primește Tot ce Ai visat vreodată:
toată Iubirea Acum.
Pentru totdeauna.
poezie de Monica Vrăbiuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre frumusețe, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre corp, poezii despre astronomie sau poezii despre Dumnezeu
Primul Cadou
E chiar aici tăticule.
Îl simt curgând prin mine,
E înnodat între clavicule,
Nu pleacă fără tine.
Și când respir mai apăsat
Îl simt în gât și-n limbă.
Îl simt în ce-am mâncat
Și-n tâmple când încep să frigă.
Îl simt ca pe o rană aproape vindecată.
Un sunet spart în mine ca un ciocan la judecată.
O apăsare surdă ca o nepăsare.
Un semn din naștere care te doare.
poezie de Alexandru Horghidan (2018)
Adăugat de Alexandru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre naștere, poezii despre mâncare sau poezii despre cadouri
Iubirea zboară, Floare-nfloare
Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiți la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când ești lângă mine,
Chiar și când nu sunt îndrăgostit de tine.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Ești un înger pentru mine,
Aș vrea să te am lângă mine,
Să îți văd chipul zâmbind,
Când ești lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Și simt că am sa mor,
De dragostea și iubirea ta,
Care o porți mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Și simt că te doresc...
Și aș vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Și ești totul pentru mine...
Și nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când ești lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...
Și îți spun....
Că.... Te iubesc.....
poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apărare, poezii despre moarte sau poezii despre fluturi
Între două lumi
Închid ochii și mintea mă poartă
spre un punct fixat din inexistența
ce pare veșnicie, încet-încet înăuntrul meu
se instalează vidul și mă eliberez de mine,
empatia îmi topește formele și mă însuflețește în altceva.
Mă găsesc între două lumi diferite închipuite-n sfere,
una materială, luminoasă, plină de sens,
alta opac-străvezie, neînțeleasă.
Sferele se atrag sau se resping în funcție de o putere
aflată în afara sistemului de referință.
Într-o parte se află increatul, informul,
în cealaltă parte desăvârșirea, precunoașterea, clarviziunea.
Mă întreb unde sunt eu, punct de tangență, material,
variabil și mobil, între nașterea și moartea mea.
În mișcarea mea difuză deformez doar liniștea,
de-ale cărei margini mă lovesc,
și pătrund în lume ca o aproximare a spațiului
într-o roată învârtită la nesfârșit.
Uneori stau în verticalitate la capătul unei prăpăstii,
extremele mă închid ca două eternități,
și o putere harismatică îmi dă un punct de sprijin în zenit,
aud căderea unei clipe în alta, simt cum timpul crește
și tot mai mult de mine mă separ.
Noaptea aud urlete de lupi împrejurul casei mele,
dimineața le caut urmele, care nu sunt - amintirile,
strânse în haită, încearcă să mă sfâșie.
Disimulată în candoare, persistă-n mine nostalgia
de care mă reazem asimptotic și progresez
ducând atavice poveri.
Derivând pe căi obscure,
în cadența gândurilor, simt cum spațiul fuge
și mă lasă fără urme, simt cum toate ceasurile se adună
într-un ochi și timpul se multiplică la infinit.
Cerul se lasă pe cumpăna fântânii dintre anotimpuri,
ciuturi de apă se adaugă anilor netrăiți.
În profilul de lumină, un nevăzut arcuș atinge forțe
divizate-n aripi, albul umple relieful -
profanare de splendori răsucite-n amintire.
Între naștere și moarte este un rest,
ca o ultimă ramură între cer și pământ,
între progres și declin există totdeauna un drum,
ce se cheamă înțelepciunea de sine.
poezie de Doina Drăguț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre amintiri, poezii despre spațiu și timp, poezii despre înțelepciune, poezii despre prăpăstii sau poezii despre perfecțiune