Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Emil Cioran

Viața dezvoltă plenitudinea și vidul, exuberanța și depresiunea; ce suntem noi în fața vârtejului interior care ne consumă până la absurd? Simt cum trosnește viața în mine de prea multă intensitate, dar și cum trosnește de prea mult dezechilibru. Este ca o explozie pe care n-o poți stăpâni, care te poate arunca și pe tine în aer iremediabil.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -99.00- 74.99 lei.

Citate similare

detalii despre carteEmil Cioran

Simt cum trosnește viața în mine de prea multă intensitate, dar și cum trosnește de prea mult dezechilibru.

în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pe culmile disperării" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 18.99 lei.
Adina-Cristinela Ghinescu

Oamenii planetei

Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieți amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...

Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăiește...
Sunt mult prea multe crime
Iar viața prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viața ne-ncălzește...

Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Și nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viața este mută...

poezie de
Adăugat de Adina-Cristinela GhinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

O culoare nebună la secția de psihiatrie

o culoare nebună și proaspătă
de lapte degresat
au căpătat pereții
secției de psihiatrie

te simt
privești prin gaura cheii
în viața mea
vezi cum îmi iau pastilele
și vezi
toți copiii
ieșiți din mine
cum sar coarda
și joacă șotronul
cum scot limba
și râd
provocându-mă
la o leapșa pe uitate
dar sunt prea obosit
m-am uscat tot


salut culoarea cea nouă
închid ochii
și în continuare
îți aud lemnul coșciugului
cum trosnește sub pământ

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Richard Wagner

Compozitorii germani nu au izbutit să vorbească cu glasul poporului, n-au zugrăvit viața așa cum este... Trebuie să redăm epoca noastră așa cum este ea și să sesizăm formele noi, pe care ni le dictează însăși viața... Neîndoielnc, noi am cucerit un anumit domeniu al muzicii și anume muzica instrumentală. Dar nu avem încă o operă germană, din același motiv pentru care nu avem încă o dramă națională. Ne-am ridicat în sfere prea înalte, suntem prea savanți ca să creăm caractere omenești vii.

în articol (1834)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Miss Bucuresti" de Richard Wagner este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 5.99 lei.
Emil Cioran

Iubirea-i o ispitire de înec, o tentație de adâncime. Prin aceasta seamănă morții. Așa se explică de ce sentimentul sfârșitului îl au numai naturile erotice. Iubind, scobori până în rădăcinile vieții, până în prospețimea fatală a morții. Nu sunt fulgere cate lovească în îmbrățișări, iar ferestrele dau spre spațiu pentru a te putea arunca prin ele. Este prea multă fericire și prea multă nefericire în suișurile și scoborâșurile iubirii și inima e prea îngustă dimensiunilor ei.

în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Afară ninge ca în vis

Afară ninge ca într-un vis efemer cu fulgi albi și moi,
Care cad din cer peste mine, peste noi.

Tu cânți la pian și în sobă să aude focul cum trosnește.
Eu privesc la geam și lumea îmi pare toată o poveste.
Noaptea să lasă ca un tăciune peste mine, peste noi.
Viața îmi pare un vis, o minune în care trăim noi doi.

Dar soarele răsare de după nori cu raza lui fierbinte
Și topește fulgii cei albi și moi, care pe noi au vrut să ne alinte.

poezie de (14 decembrie 2016)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Insomni(i) fără i

Visez. Am agonia depărtărilor.
Răstălmăcesc prezentul,
Îl cocoloșesc și-l arunc
Cât mai aproape de nimicul
Ce mă leagă de tine.
Un gând suprapus
Îmi spune să nu mai privesc
Spre nimic din ce pulsează.
Vreau să-mi simt sângele vibrând.
Nu mai pot așa,
Am să-l încălzesc la soarele
De primăvară chicotind.
Când privești în jur și chemi
Ceva modulat, mult prea des
Până la deformarea totală,
Nu uita: întotdeauna
Poți arunca ce este inutil.
Am o realitate.
Specială, doar pentru mine,
Într-o mișcare continuă,
Lipsită de monotonia
Ce o regăsesc în tine.
Sst. Nu pronunța aceste cuvinte.
Pot rupe vraja.
Dar trebuie eliminat
Într-un aer prea condensat,
Ca o reclamă de alimente,
Tot ce alterează.
Ascunde-mă lângă bătaia
Inimii. O, viața
Vreau s-o simt
Real în mine,
Ca gândul ce mă îndepărtează
Atât de inadaptabil de tine.
Și tot ce îngreunează
Un gând de primăvară
Este stupiditatea,
Cu care în fiecare seară
Îmi închid libertatea,
Cu zece lacăte cât mai rotunde
Cu ceva ornamente pe margine.
Și sub ramurile plăpânde
În primăvara ce revine,
Aștept o ploaie de flori,
Să-ți pictez ceva pe corp
Într-o explozie de culori.
Oricum, nu aduni măcar un strop
Din risipa mea de fiecare zi
Și ar fi mai bine dacă te-aș goni.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-ți lăsa mintea să conducă. Folosește-ți corpul; nu gândi prea mult. Așa încep războaiele, cu oameni care gândesc prea mult. Viața este dans și dansul este viață - același lucru. Iar noi dansăm până obosim și când suntem obosiți nu putem face războaie.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteEmil Cioran

Cum să mai ai idealuri când există pe acest pământ orbi, surzi sau nebuni? Cum să mă bucur de lumina pe care altul n-o mai poate vedea sau de sunetul pe care nu-l poate auzi? Mă simt responsabil de întunericul tuturora și mă cred un hoț al luminii.

în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Nu există așa ceva precum "persoana potrivită sau sufletul pereche" ca să faceți un pic de streche.:) E ca și cum un vis care nu există, speră să găsească un alt vis, un gând speră să găsească un alt gând, cum ar suna asta? Păi cam așa: "Eu sunt eticheta de la "dona", tu ești eticheta de la "apă de la robinet, acum în sticlă de doi litri, izvorul prăpăstiilor"! Viața este "persoana potrivită", tu ești viața în care gândul aleargă de la naștere până la moarte după persoana potrivită, sufletul pereche, scopul meu, calea mea, etc. TOATE ASTEA SUNT DOAR ȘOPÂRLE, FIȚELE PE CARE VI LE BAGĂ GÂNDUL ca niciodată să nu rămâneți în prezent ca Viața. Tu ești Viața, ești Vidul care găzduiește zădărnicia gândului. Tot ceea ce vine din Prezență este grație, este iubire, tot ceea ce vine de la gând este și mai multă devenire. Tu nu poți accepta frumusețea a ceea ce este, pentru că ești prea îmbâcsit cu gânduri despre ceea ce ar putea fi. Doar Sinele este natura potrivită, infinitul ceresc ce-l ești.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteEmil Cioran

Când tot ce ți-a oferit viața ai trăit până la paroxism, până la suprema încordare, ai ajuns la acea stare în care nu mai poți trăi nimic, fiindcă nu mai ai ce. Sentimentul că nu mai poți trăi după astfel de vârtejuri rezultă și din faptul unei consumări pe un plan pur interior.

în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Osho

Viața stă mereu sub semnul primăverii

Viața este plină de o splendoare divină
Dar noi nu suntem conștienți de asta.
Suntem atât de adânc adormiți
Încât nu încetăm să îi neglijăm frumusețea.
Este viața cea mai apropiată de perfecțiune,
Cea mai frumoasă, cea mai magnifică.
Nu poate fi îmbunătățită în vreun fel.
Noi suntem însă adormiți
Și de aceea nu putem avea nici o conexiune cu ea.
Este ca și cum ar fi primăvară
Iar pomii înfloresc
Și păsările cântă
Iar vântul dansează printre ramurile copacilor
Și tu ești adormit.
Nu ai cum să simți razele soarelui ce vin spre tine
Printre copaci
Și imaginile frumoase
Create de ele în jurul tău.
Nu ai cum să vezi florile, culorile lor.
Nu ai cum să zărești dansul
Copacilor și al vântului.
Nu ai cum să știi nici măcar că ești într-o grădină!
Nu ai cum avea vreo conexiune cu primăvară.
Rămâi închis în tine însuți.
Poți avea un coșmar
Și poți suferi în coșmarul tău.
Poți să strigi, să jelesti și să plângi.
Acest lucru nu are însă vreo legătură cu realitatea
Din jurul tău.
Exact la fel este situația omului.
Viața stă mereu sub semnul primăverii
Dar omul trebuie să fie treaz
Pentru a ști asta, a simți asta, a iubi asta.
Și, de îndată ce ai gustat bucuria
Care te înconjoară, ești religios
Din cauza mulțumirii care se înalță în tine
Și a recunostiintei și rugăciunii înălțate în tine.

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Colors of Your Life: A Meditative and Transformative Coloring Book Paperback" de Osho este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -53.99- 32.99 lei.
Paulo Coelho

Știu că Dumnezeu m-a așezat în focul suferințelor. Am acceptat loviturile de ciocan pe care mi le-a dat viața și uneori mă simt la fel de rece și nesimțitor ca apa care provoacă suferință oțelului. Dar nu cer dacât un lucru: "Dumnezeule, nu mă lăsa până ce nu voi fi reușit să iau forma pe care o aștepți de la mine. Încearcă cum crezi că e mai bine, câtă vreme ai să dorești, dar nu mă arunca în grămada de fier vechi a sufletelor."

în Vrăjitoarea din Portobello
Adăugat de DANIELA LELESemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba portugheză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Pt.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Alchemist Hardcover" de Paulo Coelho este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -120.99- 76.57 lei.
Michel de Montaigne

După cum plantele se înnăbușă de prea multă umezeală și lămpile de prea mult ulei, astfel activitatea spiritului se înăbușă de prea mult studiu și de prea multă materie.

citat clasic din
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "On Solitude Paperback" de Michel de Montaigne este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.

Poți avea încredere în sine prea multă? Nu. Pentru că încrederea în sine înseamnă să te cunoști în mod realist pe tine la adevărata ta valoare și capacitate. Aroganța este exact opusul. Să nu te cunoști pe tine deloc șite supraevaluezi pentru ca apoi să fii adus la realitate de diverse lovituri pe care viața sau oamenii din jur ți le dau, așa cum și Icar a nesocotit sfatul tatălui de a nu se apropia prea mult de soare. Oamenii cu multă încredere în sine se concentrează pe fericirea lor prima oară știind că doar atunci când suntem noi fericiți și avem tot ce ne trebuie putem să oferim și celor din jur ajutor. De exemplu, când nu aveam bani și mă luptam să fiu eu un om împlinit și fericit, nu puteam să îmi tratez părinții cu iubire și înțelegere pentru că aveam prea multe frustrări și îi consideram vinovați pentru anumite lucruri din viața mea. Când mi-am dobândit independența pe toate planurile și am devenit un om împlinit sufletește, am ajuns să îmi iubesc părinții mai mult ca pe oricine, să îi respect, să îmi fac timp pentru ei și să îmi doresc să îi ajut cât de mult pot. O schimbare de 180 de grade! Tu cât ești de împlinit în acest moment? Cât ești de dispus să oferi celorlalți din preaplinul tău?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carte

Te poți recrea pe tine însuți modificându-ți imaginea de sine așa cum dorești, până ce aceasta va corespunde întru-totul portretului persoanei care vrei cu adevărat să fii, care posedă însușirile pe care ți le dorești, care face lucrurile la care visezi. Totuși trebuie să te previn, acest lucru nu este ușor și se prea poate ca o vreme să nu fie nici plăcut.

în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cele 12 legi universale ale succesului" de Herbert Harris este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 18.99 lei.

Învață-mă tu

Învață-mă tu!
Poate anii mi-s dușmani
Și mi-am pierdut ochii de copil
Pe drumul prea lung,
Poate nu mai știu să privesc
Și doar văd:
Cum taci, cum zici, cum uiți,
Cum taci...

Învață-mă tu!
Poate gândul mi-e umbră
Și mi-am uitat simplitatea frumosului
În pașii prea mulți,
Poate nu mai știu să fiu
Și doar trec:
Cum plec, cum vin, cum stau,
Cum plec...

Învață-mă tu!
Poate vocea mi-e rece
Și mi-am ucis cuvintele calde
În așteptarea prea lungă,
Poate nu mai știu să vorbesc,
Și doar zic:
Cum iei, cum dai, cum fugi,
Cum iei...

Învață-mă tu!
Poate somnul mi-e greu
Și mi-am sugrumat clipele simple
În visurile prea complicate,
Poate nu mai știu să merg
Și doar simt:
Cum mor, cum calc, cum trec,
Cum mor...

Învață-mă tu!
Poate viața mi-e joc
Și mi-am dres zilele cu zaruri
În melodia prea caldă,
Poate nu mai știu să iubesc
Și doar vreau:
Cum simți, cum vrei, cum spui,
Cum simți...

poezie de (17 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteEmil Cioran

Toată viața nu este în fond decât o serie de obsesii ce trebuie lichidate. Ne hrănim câtăva vreme din ele, până ne scârbim și apoi facem toate sforțările pentru a le elimina. Conținutul existenței noastre este o substituție continuă de obsesii, la care aderăm cu o mai mare sau mai mică intensitate. Cele în care am turnat pasiune constituie amintirile și culmile prin care ne descurcăm în trecut.

în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lacrimi și sfinți" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -27.00- 20.99 lei.
Adi Conțu

Jumătăți de suflet

Suntem întreg ce se dezleagă
Pe jumătate, cu un scop,
Ne căutăm viața întreagă
Și nu prea ne găsim deloc

E labirintul mult prea mare,
Multe intrări... multe ieșiri,
Cum poți afla care e oare
Traseul unicei iubiri?

Te miști în cerc, devii rutină,
Uitând de fapt cine erai,
Rămâi pe loc, cauți o vină,
Nu-ți amintești ce căutai

Și simți că ești pe jumătate,
Că ai putea să fii întreg,
Ceva îți spune că se poate,
Puțini sunt cei ce înțeleg

Suntem jumate, fiecare,
Un Yin, un Yang, ce se atrag
Dar renunțăm la căutare
Și stăm cu sufletul pribeag...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emil Cioran

Până și-n moarte caut viața, și rostul meu nu este decât a o descoperi în tot ce nu e ea. Dacă mortăciunea divină ar fi mai vie, de mult aș poposi în brațele ei. Dar Dumnezeu a împrumutat prea puțin vieții ca să am ce să caut în pustiul lui.

în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce mașină consumă cel mai mult? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!