Armonie în amurg
E vremea când pe lujer, în seara ce se stinge,
Vibreaz-asemeni unei cădelniți orice floare;
Acum parfum și sunet de-a valma-ncep să zboare,
Vals trist și moleșeală ce farmecă și-nfrânge!
Vibreaz-asemeni unei cădelniți orice floare;
Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge;
Vals trist și moleșeală ce farmecă și-nfrânge!
Frumos și grav e cerul ca bolta din altare.
Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge;
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare!
Frumos și grav e cerul ca bolta din altare;
Și soarele în zare s-a înecat în sânge...
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare
Vestigii luminoase din vremi trecute strânge!
Și soarele în zare s-a înecat în sânge...
În mine amintirea-ți e-o lacră cu odoare!
poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vioară
- poezii despre vals
- poezii despre tristețe
- poezii despre sânge
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre lumină
Citate similare
Suflet blând
Cine esti suflet frumos blând
Din ce astru esti întruchipat
De mi umbli prin vis si gând
Esti vântul domol cel inaripat
Si prin iubirea ta te ai înălțat
Floarea de musetel in vară
Aburul din ceaiul infierbantat
Mireasma din iubirea de seară
Lasă ti părul gălbui despletit
Elixir din aroma unei gutui
Cu parfum de musetel inflorit
Să ti acopere umărul verzui
Suflet dăruit frumos si blând
Carmă adusă pe acest pămînt
Iubești lumea reală plângând
Suflet predestinat si iubit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre păr
- poezii despre gânduri
- poezii despre gutui
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Armonia serii [Harmonie du soir]
Sunt vremuri când vibrând pe-a lor tulpină
Florile dau vapori ca o cățuie;
Miros, rumori, se-nvârt și-n aer suie;
Vals trist, nebun, când seara e senină!
Florile dau vapori ca o cățuie;
Și scripca parcă plânge și suspină;
Vals trist, nebun, când seara e senină!
Și cerul pare-o tavă de tămâie.
Și scripca parcă plânge și suspină,
Inima-n vid nu vrea să se încuie!
Și cerul pare-o tavă de tămâie;
Se îneacă-n sânge-a soarelui lumină.
Inima-n vid nu vrea să se încuie,
Căci de vestigii din trecut e plină!
Se îneacă-n sânge-a soarelui lumină
Și-n mintea mea lucești ca o statuie!
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trecut, poezii despre sculptură, poezii despre nebunie sau poezii despre flori
Las sufletul să zboare
Las sufletul să zboare
Să ajungă în zori la tine
Corb cu penele negre,
Să zbori alături cu bine
Treci tu ape, văi adânci,
Ocolește vântul în tunel
E nevoie să zbori pe brânci
Tu, suflet, sclipiri de inel
Mâinile 'nalț până la cer
Stelele luminoase chem
Parfum de trandafir ofer
Cu bine să ajungeți vrem
Și de o fi ca să te pierzi
În bolta cerului albastru
Eu te sfătuiesc să crezi
În luceafăr; el este astru
Cu sufletul meu a vorbit,
Prieten bun dintr-o mie
El este lumina din suflet,
Este unic într-o galaxie
Acolo tu trebuie să ajungi
Tu, suflet frumos rătăcit
De umbra lunii de ce fugi?
Vezi bine, nu e de glumit
De vei cădea iarăși pe jos
O mână eu întind spre tine
Te iau de jos, suflet frumos
Vei fi mereu în piept la mine
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre văi, poezii despre vorbire, poezii despre umor, poezii despre trandafiri sau poezii despre timp
Dureri ancestrale
Mă doare soarele,
mă doare pasărea din zbor,
simt durere în stânca din suflet
și-n apa de pe lacrima crizantemei,
mă doare lumina din ochiul bolnav
de imaginea ființei topite-n prozodii,
mi-a sosit ora când mă sinucid
pe muzica stelelor rămase aprinse,
revenirea mi-e suflet de mare albastră
desenată ancestral de infinituri,
mi-e orizontul întrerupt, mamă
și mă doare femeia cu trupul ei insațiabil,
mă doare clipa când fug din așternuturi,
mă doare absența binelui
dintr-o enclavă a răului fecund...
poezie de Ion Țoanță (24 septembrie 2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre trup și suflet, poezii despre stânci, poezii despre stele sau poezii despre păsări
Mâna care ține Soarele
- dedcație pentru C. D. -
Mâna care ține Soarele aproape
Și unește cerul, cu nisip și ape,
Poartă-n ea lumină, suflet și destin
Și ne duce gândul pe tărâm divin.
Fiece celulă lacrima și-o poartă,
Plânge cu iubire, plânge viața toată.
Vânt de dor de mamă urcă-n cer și plânge...
Brațu-i este armă și dureri și sânge.
I-a crescut durerea... smulge munți de gheață.
Crucea fiicei sale i se-arată-n față.
Timpul se oprește, nu mai este lume,
Își întinde brațul, lauri să adune
Și să pună-n suflet la copila dusă.
Însă printre îngeri ea îi e ascunsă.
Cu năpârci se luptă, cale să își facă,
Dar iubirea-i este ca un fel de groapă.
Dreptul său la viață-i "a se răzbuna".
Mamă care plânge pentru fiica sa!
Cerul e în doliu! Ce durere mare!
Un erou al păcii, somn de veci își doarme...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre viață sau poezii despre pace
Apusul
Copacii goi, copacii întunecați,
Stau aplecați într-un cerc desenat
Și ziua și noaptea au cântat
Un bocet, îngreunat.
Cerul, plânge și el,
Că soarele l-a supărat,
Lăsându-l singur, împovărat
Soartă nebună ce ești!
Joci cu sufletele blegi,
Povestindu-le povești,
Sugerându-le că-s regi!
Viață, viață, eu la tine mă refer
Luminează-mă, tu ce preferi?
Să alungi demonii albi!
Pentru a mă năpusti-n păcat?
Suflet, suflet nu te m-ai chinui,
Zboară, nu te m-ai gândi,
Totu-i trecător...
Vremea a sosit,
Ascultă, ascultă atent
Se aude goarnă
Tu pleci?
poezie de Gabriela Spătaru (6 aprilie 2017)
Adăugat de Gabriela Spătaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre supărare, poezii despre noapte, poezii despre muzică sau poezii despre monarhie
Chinuri
Mă doare dragostea de viață a păsării Phoenix
Ce-o port în suflet
Mă doare singurătatea
Care mă izoleză
Mă doare trupul
Frământat de chinuri interioare
Mă doare tristețea
Din ochii semenilor mei.
Vreau într-o mare furtunoasă
Ca să mă transform
Să mă arunc
Pe malurile cu nisip fierbinte
Și stâncile cu creste ascuțite
Și cu fiecare val care
Se va sparge din mine
Liniștea-n suflet să se așterne
Pentru o secundă.
poezie de Craita Serbanescu
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate sau poezii despre secunde
* * *
Dacă mă lovesc tăios oamenii, mă doare cu tine,
iar durutul e mai rotund...
iar daca aruncă cu pietre peste sufletul meu... mă doare, dar amestecata cu dorul de tine, durerea pălește...
orice aș face... tu mă compui atât de frumos..
o alcătuire de țărână și zbor...
de durere și surâs...
de la suflet la trup și de la trup la suflet
Și nimic nu-mi mai atinge
vreo rană...
Vesmant cald... cuib de suflet fiindu-mi...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre dor
Anthropos ergon
Frumos și pur, așa ca la-nceput,
Mă aflu pe un țărm necunoscut,
Un țărm rotit din zare până-n zare
Cu vânt amar, cu scoici, și-n depărtare
Cu argintate, tulburi estuare.
Mi-s zilele și casa de nisip;
Nici nu mai știu: sunt chip, sunt arhetip?
Când trupul meu se-apleacă peste unde,
Cel din adânc tresare și se-ascunde
Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde.
Căci între împrejuru-mi și suflet nu-i nimic:
Nu pot și nu încerc să le despic
Cerul de cer și soarele de soare,
Marea de mări, uitarea de uitare...
poezie de Eugen Dorcescu din Arhitectura visului (1982)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre Soare, poezii despre zile sau poezii despre nisip
Halal duduie
Aoleu ce comportare
De viperă asta are
Adesea ca din senin
Ea împroașcă cu venin
Și când râde și când plânge
Are răutatea în sânge
Și când plânge și când râde
Face numai faze hâde
Sare gardul sare calul
Cum n-a mai văzut Ardealul
Plecată total cu pluta
Iscă cearta și deruta
S-a lăsat dusă de val
Până s-a înecat la mal.
poezie de David Boia (19 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre șerpi, poezii despre răutate, poezii despre ceartă, poezii despre cai sau poezii despre Transilvania
Îți mulțumesc frumos
Un joc copilăresc nevinovat
In jur nu se mai râde e pustiu
Toate visele s-au destrămat
Cum si de la ce nu pot să stiu
N-am să te întorc din drum
Chiar dacă sufletul mă doare
Doar tu stii ce gândesti acum
Eu iti sădesc în inimă o floare
O pânza de păianjen ai țesut
M ai înfășurat in ea m-ai prins
Viața mi ai zăpăcit m-ai aburit
Rămâi acum cu bine simplu ins
Roua peste noapte a căzut
M-a eliberat din strâmtoare
Deodată firul fericirii s-a rupt
Chiar daca sufletul mă doare
Si apa de izvor curge la deal
Îsi urmează albia ei anevoios
Ai fugit grăbit te ai înecat la mal
Fii fericit! îți multumesc frumos
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre rouă, poezii despre păianjeni sau poezii despre promisiuni
Primăvara noastră
E primăvară în privirea noastră
Și în cais se simte pulsul vieții,
Iar soarele îmi bate în fereastră
Ecou-ncântător al dimineții.
E primăvară sus, în deal, la vie
Și, în păduri, izvorul se trezește
S-a săturat de ger și astenie
Și-, n murmur, simfonia-i înflorește.
E primăvară și la mine-n suflet,
În gândul meu port dorul pentru tine
Și simt vibrato calm în orice sunet
Purtat de vântul cald peste coline.
E primăvară, este mărțișorul,
Un câmp de flori îți dau în dar, iubire,
Iar colțul de pădure-i foișorul,
Unde urzim sclipiri de fericire.
E primăvară în grădina noastră,
Înmuguresc magnolii în simțire,
Ne zboară tot ce-i trist în zare-albastră
Și se zidește dragostea-n iubire.
E primăvară în îmbrățișare,
În tâmplă-au răsărit toți ghioceii,
Dar focul viu din inimă e-n floare
Și mulțumim din suflet la toți zeii!
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară sau poezii despre păduri
În orice om
În orice om, un suflet se găsește,
Dar cel mai des, acesta-i ignorat;
În orice om, o rază strălucește,
Dar unii văd doar cerul înnorat.
În orice om, o poartă se deschide
Către o lume plină de minuni;
În orice om, un vis se sinucide,
Trăgând un suflet singur spre genuni.
În orice om, iubirea vrea iubire,
Dar, ce primește-n schimb, e un calvar;
În orice om, prea multă amăgire
Se strânge din speranța lui "măcar".
În orice om persistă amintirea
Acelui sentiment nemărginit;
În orice om se face răstignirea
Unui profet, de alții, nedorit.
În orice om rămâne o durere,
Un dar, un chin sau poate un blestem;
În orice om, un suflet cere, cere
Să renunțăm la verbul "nu putem".
În orice om există frenezia
Unui amor nebun, nestăpânit,
Iar în poeți rămâne poezia
Când tot amorul lumii a murit.
poezie de Ionuț Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (17 iunie 2022)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre verb, poezii despre superlative, poezii despre schimbare, poezii despre prăpăstii sau poezii despre nori
Pătrund în suflet
zâmbete violete cu parfum
în leagăn născute
venită în taior roz
cu ochelari fumurii
șoptește pentru mine
te iubesc te iubesc te iubesc
un farmec de iubire
rămâne în zare
extaz și candoare
pentru poetul dansator
pe sârmă inventator de cuvinte
jongler de rime rostite
la fereastra lângă cer
totul pentru zâmbetul
cu parfum de tei
care mă doare mă doare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre tei, poezii despre roz, poezii despre ochelari, poezii despre naștere sau poezii despre inventatori
Vara visului ars
Sub cerul de sânge, îl doare
tăcerea, ca într-un mormânt,
a visului care s-a frânt
în vara ce plânge și moare.
Copacul, puternic odată,
credința-n iubire-a pierdut
și simte un rece sărut
al toamnei ce i se arată.
Distrus de o vară fierbinte,
cu frunzele arse-n pârjol
și-n el doar cu sete și gol,
așteaptă un semn să-i alinte
durerea din suflet, și speră
ca trecerea-n alt anotimp
să-l facă să uite, în timp,
de vara ce-a pus frontieră
și-a ars, într-un mod nepermis,
credința-n iubire și vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre moarte
Sufletul
Când cerul se lasă
Și blând cântă
Lumina pătrunde în inimi,
Coboară sufletul în fluture
Și zboară cu o săgeată aurie
Plătind aerul și viața
Cu un destin primit din cer.
Când nunta cerului cu sufletul
Se îndreaptă spre catedrală,
Se aprind stelele și Luna
Și se îmbrățișează cu Soarele
Dansând aerul mirii nevăzuți
Care unesc Soarele cu cerul
Luna, stelele cu Dumnezeu,
Nunta cerului și a sufletului
Cu eternitatea și Tronul Divin
Și ating drumul-Lumină
Al prințului suflet
Albastru, auriu și violet!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie sau poezii despre nuntă
Dincolo de zare
pășeam sub strașina cerului
degetele gânditoare peste lacrimile lumii
așezând cuvântul din humă
pe crucea de zări
fluierul suna trist la ceas de uitare
dansam peste pietre încinse
căutând pasul într-o îmbrățișare
în zori am pășit în biserici de suflet
ștergând dureri la intrare
plouase mult peste culmi de tăcere
pana aluneca peste raze sfâșiate
durerea creștea, tot creștea
în valurile orizontului
udând țărâna străbună
din lut ciopleam clepsidre de suflet
în eternul cânt peste ape
purtam în ochi doruri despletite
cu rădăcinile înfipte în humă
zidind altare din petale de zări
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre lut
Suflet singur
Știi că nu mai ai strălucire
pentru c-ai rămas fără iubire,
deși ai mințit și ai rănit
sufletul tău singur s-a vestejit.
Visul tău rătăcește-n noapte,
deși cauți clipe calde,
ochii tăi s-au înecat în sange
și viața ușor se stinge.
Totul e trist și înghețat
pentru că tu-n viață ai trădat
și peste tine uneori cad petale,
că se mai scutură cate-o floare.
Îngerii să te pedepsească,
nimeni să nu te iubească,
știu c-ai să strigi rugător
c-ai fost rănit în al tău amor.
În noapte gândul tău nu vrea s-adoarmă,
cred că plânge a ei dramă,
că ea seară de seară scrie
timpul bun n-o să mai vie.
Sufletul tău întristat mai caută,
să deschidă-o altă poartă,
rătăcind în taina nopții,
ușor să nu trezească morții.
Noaptea lumina se stinge,
dar s-aude ea cum plânge,
iubirea lui îi lipsește
și așa se stinge-o poveste.
poezie de Eugenia Calancea (9 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare
Prințul păcii
Fă-ți bucurie în suflet creștine,
În Betleem răsună câmpia.
Îngeri coboară din slavă la tine,
Să te anunțe că Cel care vine,
Este Mesia.
Du-ți încântarea la cote supreme,
Cerul devine unit cu Pământul.
Zi-i bun venit lui Isus în poeme,
Lasă-te smuls din atâtea probleme,
Vine Preasfântul.
Cum proorociră profeții- n vechime,
S-a coborât Prințul păcii-n Efrata.
Nu pot cuvintele-n ritm să exprime
Vestea primită în sunet, pe știme
Haide, fii gata!
Stai în prezența oștirii de slavă,
Iar peste zarea umbrită de ger,
Între nămeții din lumea bolnavă,
Fă-ți altă lume de vis, o dumbravă
smulsă din cer.
S-a îmbrăcat Universul de zare,
Pruncu-nfășat într-o iesle stă pus.
Pe bolta nopții
o stea călătoare,
Vrea să conducă o lume ce moare,
Către Isus.
Ca să-ți coboare în inimă zorii
- sărmanule suflet de iască -
Hai în cetate în rând cu păstorii,
Domnul în tine și-n toți muritorii,
Vrea să se nască.
poezie de Cornel Stelian Popa
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre zăpadă sau poezii despre ritm
O stea pin ceruri
O stea pin ceruri o văd că trece
Și eu un nume i-am pus din zbor,
Numele unei inime rece,
Fără fior.
Ea nevăzută acum se stinge,
Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit;
Numai un ochi singur umed o plânge
Căci o-a iubit.
Știți de ce stelei i-am dat un nume
Numele unui suflet răcit,
Ce-acuma palid, uitat de lume,
A-mbătrânit?
Pentru că ochiul ce lăcrimează
După-acea steauă care s-a stins
Este-al meu suflet ce meditează,
E-ochiul meu plâns.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Mihai Eminescu despre zbor, citate de Mihai Eminescu despre plâns, citate de Mihai Eminescu despre suflet sau citate de Mihai Eminescu despre iubire