Să-ți uit numele
Ană, Ană, cine-mi spuse
Că iubirea te răpuse?!
Peste noapte și natură
Regăsesc altă făptură,
Străină de-acum, șaradă
Imitând vechea baladă.
Ană, Ană, cine vrea
Să-mi ia de pe sufle, grea,
Piatra dragostei - Nirvană,
Cu frumoasa, dulcea Ană?
Mi-au zburat spre stânci vultanii,
Foșnesc pe imaș castanii.
... Și așa până-n târziu
Să uit numele-ți, de-l știu!
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre vulturi, poezii despre stânci, poezii despre noapte, poezii despre natură, poezii despre frumusețe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ană, Ană
Ană, Ană, țipăt dulce,
Curgi în mine ca un râu
Ce-ar vrea mâna să-mi usuce...
Cărămida-i pân' la brâu.
Ană mor și eu cu tine,
Mor în mine-s blestemat!
Cărămida-n gât îți vine
Zidul nu s-a surupat.
Ană, Ană cerul plânge,
Sufletul și pruncul meu,
Plânge zidul și te strânge
Surd rămâne Dumnezeu...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre râuri
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre mâini
- poezii despre moarte
- poezii despre copilărie
- poezii despre bebeluși
- poezii despre Dumnezeu
Iartă -mă, Ană (Ana din Balada Meșterului Manole)
Iartă-mă, Ană, că te-am zidit
Într-un zid care a fost de Dumnezeu părăsit,
Iartă-mă, Ană, că ți-am acoperit sânul nu cu sărutări,
Dar cu piatră albă de granit!
Iartă-mă, Ană, că te-am părăsit,
Ca pe un lucru de nimic
Într-un loc de diavol sfințit.
Iartă-mă, Ană, dacă mă poți ierta,
Că nu am zidit în zid și inima mea!
poezie de Vladimir Potlog (25 iulie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre iertare, poezii despre sărut, poezii despre meșteri, poezii despre inimă, poezii despre draci, poezii despre alb sau poezii despre Meșterul Manole
Sărbătorile foamei
Foame-a mea, tu, Ană, Ană,
Pe asin pornește-n goană!
De mai am poftă de ceva,
Pământ și pietre aș mânca.
Din, din! Ce bine-i să mănânci
Văzduh și fier, cărbuni și stânci!
Foame-a mea, te du și paște,
Iarba sunetelor, hai!
Cu veninu-i să te-mproaște
Volbura, pe plai!
Mâncați
Pietrele sparte de vreun nevoiaș,
Și lespezile din vreun vechi lăcaș,
Și bolovanii - de la Potop rămași -
Pâini așternute-n văile golașe!
Foame, e văzduhul negru parcă;
Azurul clopotar;
E pântecul care mă-ncearcă.
Pacostea, iar!
Pe pământ frunzele ies!
Mă duc la fructele răscoapte.
Din sânul brazdei am cules,
Lăptuci și albăstrele-nvoalte.
Foame-a mea, tu, Ană, Ană!
Pe asin pornește-n goană!
poezie celebră de Arthur Rimbaud din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mâncare
- poezii despre văi
- poezii despre sărbători
- poezii despre sunet
- poezii despre pâine
- poezii despre poftă
- poezii despre negru
- poezii despre frunze
Anei
(In memoriam - Ana Podaru)
Unde ai plecat, în stele, Ană?
Vreo lumină te-a călăuzit?
Care înger suie în icoană
Chipul tău de flori înzăpezit?
Cine ți-a șters fruntea de sudoare?
Părul cine ți l-a pieptănat
De miroase în văzduh a mare
Și a codru gata de iernat?
Fii o Duminică în Univers!
Să se-adune ca la nuntă-n strană
Cocori și cai, și fluturii din vers,
Și clopoțeii râsului tău, Ană!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre versuri, poezii despre stele, poezii despre râs, poezii despre păr, poezii despre păduri, poezii despre poezie sau poezii despre lumină
Verona îmi spune
Ieri,
Pe peronul acela prăfuit,
Dorind să fac dragoste cu tine,
Te-am strigat:
"Vronsky!
Într-o viață trecută,
Eu am fost Karenina ta."
Nimeni nu mai ințelege iubirea ca tine,
Nimeni nu știe, că frânele trenului
Nu sunt concepute înspre-a opri,
Ci doar spre-a ma lăsa a rămâne,
De neoprit,
Definitiv,
Întru tine.
Ană mă simt, dar nu pentru tine,
Ană mă simt precum te iubesc,
Ană mă simt, zidită-n ruine,
Cu pecete-n frunte de dumnezeiesc;
Iubirea-nțeleasă de noi, are gust de cianură, de osii de tren,
Verona îmi spune,
Ați ajuns la destinație
Îmi spune
O voce care nu știe ce zice,
Iubirea-nțeleasă de noi, este acea
Îmbinare de firi,
În numele, unicei, marii iubiri.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre gări sau poezii despre frânare
Meșterul Manole s-a angajat să ridice o nouă mănăstire. Dar de unde altă Ană?
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre meșteri, aforisme despre angajare sau aforisme despre Meșterul Manole
Ană
De-atât alean abia mai prididesc,
Ană te-aștept, vino degrabă,
Să-mi dai puteri ca să îți dăruiesc
Iubirea mea ca pe-o podoabă.
Pe tine n-am de gând să te zidesc
În nici un dom, în nici o turlă,
Dar un castel pe lună-ți construiesc
S-auzi cum clopotele urlă.
N-am să te-mbrac în cărămizi de foc
Să-ți ardă trupul, să te frângă,
Cu doruri te voi prinde de mijloc
Pe veci în mine să te strângă.
Dar voi clădi pe trupul tău un vis
Cu jar de vorbe și cuvi'nță,
Mă voi jertfi de dragoste ucis
Fără regret sau suferință.
Mai vreau să ști că-n noi am să creez
Altar de vis în năzuință,
Milenii-n șir am să aniversez
Jertfa iubirii în credință.
poezie de Ștefan Doroftei Doimneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jertfă, poezii despre visare, poezii despre suferință, poezii despre gânduri, poezii despre foc, poezii despre dor, poezii despre castele sau poezii despre cadouri
Ană... de basm
In memoriam Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite, Reine de Roumanie.
E atât de mult predestinat, în țara ce mi-o am icoană,
S-am veșnic modestia blândă întruchipată-ntr-un supliciu
Mereu femeie, toată amor lângă un bărbat etern capriciu,
Să-i fie floare... nu mlădie. Mândria demnă de-a fi Ană!
E iar legenda, ce-o credeam că-i doar trecut, nestinsă rană,
De-un meșter, tot un dregător de sfinte, dârz, curat, viteaz...
Un' din popor, pe atunci Manole, un truditor fără răgaz
Să tot clădească, în van, helas... de n-ar fi fost zidul de-o Ană!
Acum sunt parcă eu erou, un figurant fără prihană
Tot așteptând din multe basme să-mi fac din visul meu Regat...
Cu o Domniță de-altădată ce n-a avut în veci Palat,
Tot dăruindu-și picuri viața la crez, viteji... O jună Ană!
Atât de nobilă în sămânță, în fel de-a fi, de piatră stană
Să-i dea, o zi, la al său soț, tot ce-a pierdut, furat de seameni;
Tronul de drept, smuls de parșivi, ce sunt și-acum, clonaj de "oameni"...
La al său nestins iubit Mihai... țara pierdută. Sfântă Ană!
Aproape un secol, plin de zbucium, n-a fost 'ndeajuns s-aibă Coroană
Din țara ce și-a adoptat cu suflet, minte și speranța
Că haru-i demn de-ai fi alături, la al său Rege... dar balanța
Și-a lăsat tasul, cuib Reginei, în somn de veci... de zbor de Ană!
Mă întreb de-i etalon durerii și cât de multă e-n prigoană,
Cât-a rămas în trup inert și câtă a luat cu ea să îndure
Și așa să ușureze în juru-i tot ce-a rămas, să lase pure
Zile de-urmași, blajin cast Rege... Regina noastră, dragă Ană!
S-a sfâșiat în două vremea, ce plânge picur, o broboană
Ce demnul răbdător, vlăstar, odată un Rege puști, o pierde
Pe-obraz, brăzdat de-atât amar, acum doar gându' o să-l dezmierde...
Într-un sfârșit și el de secol... Mihai, ce-avea Regină Ană!
Poate-s și eu vlăstar de-un dac și de-o cucernică romană...
La fel Regatu' îmi e român, Mihai... și sânge gal, o Ană!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 august 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre zbor, poezii despre timp, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre țări sau poezii despre zile
În fiecare creație de geniu este zidită cel puțin o Ană a lui Manole.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre genialitate
Spovedanie
Zii mai tare, lele Ană!
Rar... și-n câteva cuvinte.
Ce spunea Mircea lu' Geoană
Despre domnul... președinte?
epigramă de Valeria Moroșan (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre spovedanie, epigrame despre președinte sau epigrame despre cuvinte
Te-a ales, pe tine, Ană!
Căutând printre creștine o soție devotată,
Cu-o zeiță comparată, Ană, te-a ales pe tine
Pururi să îi fii mireasă. Și-ntr-o zi de veselie
Ai dat Cerului simbrie poposind în a Lui casă.
Nu ți-ai încălcat cuvântul de a-i fi etern supusă,
Cu o dragoste nespusă, respectat-ai legământul.
Ți-a fost rege, ți-a fost mire, stăpân pe al tău destin,
Doi iubiți într-un cămin, cerând drept la fericire.
Îmbătat de-a ta prezență, ți-a șoptit că-i ești icoană,
În inimă suverană... L-ascultai cu inocență...
Ai crezut că niciodată răul nu te va atinge,
Sufletul că nu-ți va frânge cu dorința vinovată.
Dar un vis de preamărire nici în somn nu i-a dat pace,
Gândul vrând să i-l îmbrace cu dorința de zidire.
Pentru a-și urma destinul și a construi cetatea,
A simțit că puritatea își va mistui suspinul.
Ană, iar vei fi aleasă! Chiar de-n pântec pruncu-ți plânge,
Lacrimi vei scălda în sânge, vorba nu-ți va fi-nțeleasă!
De ce n-ai crezut furtuna ce-a trimis-o Dumnezeu
Tot înaintând mereu, alergând precum nebuna?
Dacă poți, azi schimbă drumul făcând calea înapoi,
Crede ploaia ce-n șuvoi spune că te-așteaptă scrumul!
Iar de vrei ca mănăstirea patima să ți-o primească,
Ajută-l să o clădească, dar nu-ți accepta zidirea!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre vinovăție, poezii despre sânge, poezii despre soție, poezii despre somn sau poezii despre schimbare
Sub crucile de tuș
dacă ai fi avut puțină răbdare
ți-aș fi spus
nu încerca să dezlegi tainele vântului
pe acolo
au zburat toate iluziile omenirii
s-au spart suflete în cascade
și s-au deschis curcubeie în lumini
înghițind focul vieții
dacă ai fi avut puțină răbdare
ți-aș fi spus să mai stai
și că te iubesc
dar așa, Ană,
între noi
se nasc
acum
ploile
cu flori
de miozot
iar eu te plâng
sub crucile de tuș
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre ploaie sau poezii despre naștere
D-nei Any Drăgoianu, autoarea volumului de versuri "Corabia albastră"
P-o navă construită fin
De-o Ană cu surâs divin,
Aș vrea și eu, la vârsta mea
Să pot, să mă îmbarc în ea.
epigramă de Laurian Ionică din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe epigrame despre vârstă, epigrame despre versuri, citate de Laurian Ionică despre versuri, epigrame despre poezie, citate de Laurian Ionică despre poezie, epigrame despre marină, epigrame despre albastru sau epigrame despre Any Drăgoianu
Cronică rimată la vol. "Dumnezeu este singurul meu prieten" Ana Dragoianu
La cronică, eu nu ascund,
Cum truda mi-e 'mpărțită-n două,
Căci versul este mai profund
Și autoarea-mi pare nouă.
Cu "y"-grecul din coadă șters
Sub care publica vedeta
Și-n poezii cu noul vers
Eu n-am recunoscut poeta.
Deasupra ochiului ce plânge
Făcând din lacrimi cugetare
O cronică nu îmi ajunge
Să scriu de Ana autoare.
Cu iambii presărați în sole
Eu scrisul i-l percep mai greu:
Ori este Ana lui Manole
Ori prietena lui Dumnezeu?
Și în această ipostază
Eu care-o mai pândeam, cu seamă,
Să-i spun că dragostea mi-i trează
De cel de sus îmi este... teamă!
Cum sunt un simplu muritor
Oricât de macho aș fi eu
Și cât, de Ana, mi-ar fi dor...
Eu nu mă pun cu Dumnezeu!
În poezia ei, "Păcat"
La Ană relele rămân,
Ea-i șarpele înveninat
Ce ține merele... la sân.
Târându-se să-i muște mărul,
Ea-l ispitește pe Adam,
De vrea să știe adevărul
La jocul ăsta mă băgam!
Ea ar mai vrea să fie lutul
De-un meșter harnic frământat
Eu care îmi cunosc trecutul
Cred că și-aici m-aș fi băgat!
Și-aș fi rămas ca să petrec,
În noaptea dulce și frumoasă,
Cântând spre a putea să plec...
Că "Ană, zorile se varsă"!
poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre șerpi sau poezii despre ochi
* * *
Mă numără ploaia și azi de petale,
Albastrul de ceață îmi tremură-n ochi,
Zâmbesc pe sub umbre lichide-n șiroaie,
Mi-e palid surâsul ca prins de deochi.
Dansam pe conturul secundei trecând,
Iluzia vieții în ritm se ascundea,
Când iarăși, vârtejul de gânduri m-a prins.
Petalele-n mine-ncepură a cădea.
Nu știu cum să fac, din uitare să scriu,
Ce nu-mi pot visării în față să-i spun.
Și număr tăcând și zâmbind și dansând.
O Ană, în zidu-mi durerii mă pun.
poezie de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre uitare, poezii despre secunde, poezii despre ritm sau poezii despre prezent
Femeie, poți!
Femeie, tu poți tot, perfectă plăsmuire,
Doar c-un surâs trezești spre nemurire,
Doar cu o lacrimă înalți o mănăstire
Și visele-ntrupezi doar cu iubire...
Femeie-zee, naști izvor de zile
Și asfințitului tu arcuiești sprânceană,
De vrei, cu un sărut, ștergi pata lui Ahile
Și stânca muți din loc, cu umărul de Ană...
... un suflet împietrit, o minte rătăcită
Revarsă astăzi fricile pe noi...?
Femeie, încălzește-i inima răcită
Și ogoiește-i pofta de război...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre sprâncene sau poezii despre război
Spune-mi, iubito, unde-ți e popasul?
Spune-mi, iubito, unde-ti e popasul?
În cuib zănatec, în amurg de ceară?
Unde-ți așezi piciorul să nu piară
Urma fierbinte ce-mi ucide ceasul?
Cum ai învins râvnirile de fiară
Ce-a despicat pădurile cu pasul,
Ca să-mi aplec genunchii, să-mi fac masul
La umbra coapsei tale de fecioară?
Lasă-ți coroana-n iarba sângerie,
Bea din potirul brumelor nectar
Și din căuș de patimi apă vie,
Arde-ți veșmântul pe năvalnic jar,
Să te zidesc curată-n temelie,
Aceeași Ană, pe un nou altar.
poezie de Adrian Munteanu din Tăcerea clipei (Sonete 1) (30 iulie 2004)
Adăugat de Adrian Munteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adrian Munteanu
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre roșu, poezii despre picioare, poezii despre ceas, poezii despre brumă sau poezii despre apă
Înșirând cuvinte goale
(sonet epigonic)
pustiu de tine crește-n arbori sferici,
au poamele-ntr-o liniște năucă,
zidind ruine, Ană, dor m-apucă
să ies din burți de pește în biserici.
vopsit în bezne-i drum să mă seducă,
dimensiuni de patru-n vise serici,
te recunosc a depărtare clerici
clădită în peretele de ducă.
în plai picior spre raiul gurii merge
s-ajungă duhul tot la jar enorm
de unde pasărea de stins se șterge.
iar chipul încă-n ape îmi adorm
și-auzul la izvoare-aștern pe cerge,
beție-n susur, preț aeriform...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Apollo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seducție, poezii despre rai, poezii despre păsări, poezii despre pești sau poezii despre gură
Ambiguu
tăceri pe gura ta ca de fântână
sub șoapta de mister tumefiată,
pe sânge ni se scrie clipa toată
sub coajă miez având la îndemână...
din adevăr în veșniciei zloată
se mistuie de veci la săptămână
cât a clădit dumnezeiasca mână
și-n șapte-a odihnit, sub stea bogată...
în mănăstirea visului zidită
femeie, Ană ce pereți te strâng,
în mine porți o liniște vădită...
că viciul de iubire e nătâng
intrând în vremuri taina ce-i ieșită
din îngeri care în sicrie plâng
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Pekinezul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre săptămâni sau poezii despre odihnă
Te zidesc
printre lacrimi și cărămizi
rugăciune în templul eu-lui
mă supun dorinței de înalt
privesc cu genunchii întorși
lumina din ochii tăi
și-mi rup bucăți din inimă
le așez în cele patru zări
închinare lacrimii tale
izvor tămăduitor
îți privesc uimirea
te acopăr cu vise
și tu mi te supui cărămidă
în mâinile mele aspre
de căutare
de nesfârșit
te amestec cu nemărginirea
cerul mă fulgeră
pământul mă roagă să-i fiu rădăcină
și eu zbor
spre adâncul dureri din mine
spre înaltul iubirii din tine
între cer și pământ
tu fântănă
eu o sete de neoprit
tu
o Ană
eu
un dor
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!