Fata popii cea modernă

Pe-un părinte cu potcap,
Îl vezi mereu plângându-şi jalea
Că-şi face fata lui de cap
Şi, mai ales,... de alte alea.

epigramă de Ion Diviza din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare", Premiul 1 (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata popii cea... studentă

Pe un părinte cu potcap
Îl vezi plângându-se cuiva
Că fiica-şi face-ades de cap,
Dar mai ales de... altceva.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fata cu cazma
în pufoaică galbenă
face trotuarul

senryu de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai mereu un suflet mare

Când unii vor lua minciuna
Ca martor în grea strâmtorare
Părinte, spune adevărul,
Căci adevăru-i sfânt şi mare.
Când vezi pe om căzând în viaţă:
Căderi şi grea alunecare,
Nu fi nepăsător, salvează-l,
Să ai mereu un suflet mare.
Când te-or goni duşmani de moarte
Şi îţi vor face zilele-amare,
Părinte, iartă-i şi te-ndură,
Căci îndurarea-i lucru mare.
Să fii curat până la moarte
Cu suflet, trup şi-n cugetare
Aşa au fost biruitorii,
A birui e lucru mare.

poezie de Eugenia Calancea (20 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiunea unei neveste

Viaţa mea-i de azi pe mâine;
Soţul, fire cam tembelă,
Mă tratează ca pe-un câine:
Vrea să-i fiu mereu fidelă!...

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit ales, ce-n jalea lumeştei noastre văi...

Spirit ales, ce-n jalea lumeştei noastre văi,
Dirigui trupul care adăposteşte-acum
Un ne-nfricat, eroic şi prea-nţelept senior;
Ajuns să porţi tu schiptrul onoarei sclipitor

Cu care-ndrumi azi Roma şi rătăciţii săi,
Şi iar o-ntorni spre slava străvechiului ei drum -
Ţie-ţi vorbesc, căci nu văd într-altă parte-o rază
De-acinstei şi virtuţii, pierite-n lumea toată,

Nici aflu om ce face rău şi se ruşinează...
Ce-anume-aşteaptă nu ştiu, nici ce cu sârg doreşte
Italia, ce parcă durerea nu-şi simţeşte,

Ea, trândavă, bătrână şi înceată.
Dormi-va-n veci? şi nimeni nu-şi simţeşte,
Ah, mi-ş înfige mâna în chica ei, s-o doară!

sonet de Petrarca din Sonete, Către Cola di Rienzo (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua pisicii

Azi n-o mai cerţi, de ziua ei,
Că-şi bagă nasu-n toate alea,
Ci doar încerci ce, de mult vrei:
S-o-nveţi să nu-ţi mai taie calea!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine eşti tu?

Te simt în urma mea şi-acum
Te-ntreb mereu: cine eşti tu?
Dar nu-mi răspunzi, eşti prea tăcut.
Cine eşti tu?

Poate-ai rămas blocat în lume
Şi-acum mă vezi ca pe-un părinte
Cine esti tu, de-mi strici destinul?
Spune, ce eşti?

Doar în biserici scap de tine
M-astepţi când ies pe sfânta poartă
Cine eşti tu de nu vrei crucea
Zi-mi, cine eşti?

De te-a trimis cel din adâncuri
Să mă conduci în faţa Lui
Cine e El să-mi poruncească?
Cine eşti tu?

poezie de Alin Ojog (21 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

Trecut-au anii cu a lor viaţă
Au rămas din ei doar amintiri
Care ne apar mereu în faţă
Cu realizări sau neîmpliniri.

De ce eşti viaţă călătoare?
Şi fugi grăbită-n depărtări
Nu vezi că lumea-i schimbătoare?
De ce alergi spre alte zări?

Mai stai, ia bine seama
Vezi ce se petrece pe pământ
Să ştii că cinstea este arma
A omului sărac şi obidit.

Harpagon strânge mai departe
Aur, argint şi d-ăia verzi
Mereu îşi face vile şi palate
Şi în petreceri întruna ai să-l vezi.

De face gafe şi chemat la judecată
Intră prin faţă, iese pe uşa din dos
Că de! Aşa se aplică legea câteodată
Nu lui, doar omului de jos.
Iar şpaga este vechea meserie
Cu euro – dolari în buzunare
Şi ţine cât o veşnicie
Nu are margini sau hotare.

Banditul, chic, bine îmbrăcat
Poartă cu el şi un diplomat
Cumpără martori sau vreun certificat,
Nouă ne spune că... nu-i păcat.

Se lamentează că i se face rău
Că are nevoie de injecţii, de pastile,
De internări şi operaţii tot mereu.
Dar săracul moare cu zile.

Uite aşa se deschid uşile
Şi pe loc dispar cătuşele.
El devine omul cel mai bun
Iar tu sărac, rămâi cu cinstea-n drum.

poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demonstraţie

Doarme într-o noapte-o oră,
Că-şi trăieşte fata viaţa
Şi ne-arată că-i majoră,
Proba forte e... mustaţa.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui părinte care îi face lecţiile fiului său

În librărie, bietul tată
Cere cartea într-o doară;
N-aveţi cumva editată
O algebră mai... uşoară?

epigramă de Petre Gigea-Gorun din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolovanii şi bastoanele îţi pot sparge capul, dar fi mai ales atent la nenorocitele alea de cuvinte.

citat din Chuck Palahniuk
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre alte răspunsuri...

Frumoasă e viaţa, se poartă cu gheare,
Te zgârâie-n creştet până-n picioare,
Prin treptele ei ţi-a ales opintiri,
Lucrându-ţi din ele un sertar de-amintiri...

Un sertar ajungând să fie umplut,
Şi-atunci fără veste suflarea de lut,
Goneşte din tine cu niscaiva ghionturi
Spre alte materii, spre alte-orizonturi...

Un dor ne e totul, un dor tăinuit,
Desprins dintro turlă pe-un gând neştirbit,
O turlă a lumii, a desperării...
Bizară e viaţa cu darul uitării...

poezie de Vasile Zamolxeanu (9 noiembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nestematele poetului

Vezi Sever? Stella poartă pe degetele toate
Smaralde, diamante,, opale şi agate,
O perlă minunată pe-un deget, mai ales,
Din versurile sale pe-acestea le-a cules.

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfatul preventiv al unui părinte: "Fata mamii, nu lua amorul prea uşor, ca să nu ajungi grea?!"

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hercule nu-şi făcea griji că-şi lasă copiii orfani, căci ştia că nu există orfani pe lume, şi că toţi oamenii au pretutindeni un părinte care are grijă de ei şi care nu-i părăseşte niciodată.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii dintre noi călătoresc mereu pentru a descoperi alte state, alte vieţi, alte suflete.

citat clasic din Anais Nin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset fantasmagoric...

când adormi la pământ şi-ntuneric se lasă
în materia ta cenuşie
se aşează încet peste spaţiu o plasă
ce-l desparte tiptil de vecie

neuronii de noduri de stil, gordiene
şi planete de stele albastre
feţi -frumoşi de frumoase elene
câmpi cu maci de lalele din glastre

munţi de mări şi pustiu de oază
ploi de albe şi trste zăpezi
şi curajul, curajul de groază
când respiri şi nu vrei să mă vezi

şi tăcerea adâncă din plasă
se tranforma treptat în infern
cu fantome plângându-şi la masă
melodii din auzul intern

tu deschizi ochii feţelor tale
să mă simţi, să mă vezi, să mă vrei
cum o floare -şi deschide petale
întru toate temerile ei

dar plecat mai departe de fire
şi de dulci şi subtile poveşti
eu colind alte lumi în neştire
şi te las la pământ. Precum eşti....

poezie de Iurie Osoianu (29 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedeta

Pe-un muritor ce s-a-ntrecut cu cana,
Cum vezi destui pe-al patriei meleag,
În mersul lui în formă de zig-zag
Nu e uşor să-l zugrăveşti cu pana...

Şi parcă pus cu sine pe arţag,
Că nu vedeam cui adresa dojana,
Gesticula de zor cum baba Stana
Adesea îl certa pe-al ei moşneag...

Şi pendulând pe stradă dezlânat
Chiar peste-avizul: PROASPĂT BETONAT!
Plonjă cu mâinile-n cimentul crud...

Şi râs-au trecătorii toţi, de-avalma,
Că-şi imprimase omul nostru palma
Cum fac vedetele... la Hollywood!

poezie de Iulian Bostan din Dulce-amar (2008)
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu ne face iluzii, în cele mai multe cazuri fata babei ajunge divă, iar fata moşului la munca de jos.

aforism de David Boia (21 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cer de mucava

Te-am rătăcit cumva prin alte braţe,
Prin alte gânduri m-ai pierdut cumva.
Destinul toarce-n caier triste aţe
Noi împărţim un cer de mucava...
Tu ai ales cărările uşoare,
M-am procopsit cu un blestem pe cap;
În umbra plopilor este răcoare
Când zilele din ramuri se desfac...
Am câştigat de partea mea durerea.
Tu ţi-ai jucat plăcerile pe-un zar
Şi încă n-am ghicit a cui fu vrerea
De între noi iubirile dispar...
Înfiorate-oglinzile ne mint
Sau poate ochii noştri-s bântuiţi,
Cerşim cărării stropul de alint
Dar la nonsens rămânem osândiţi.
Te-am rătăcit cumva prin alte gânduri,
Prin alte emisfere m-ai pierdut,
Din tot ce-a fost mai sunt câteva rânduri
Şi cerul ce priveşte abătut.

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!