Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Azi vreau să-ți scriu, iubito...

Azi vreau să-ți scriu, iubito, un preafrumos poem,
Cu umbre de tristețe, iluzii și blestem,
Căci tot mai hâd e veacul, meschin și furios –
Și-aș vrea să-mi sting tristețea – gândindu-te frumos.

Știu c-ar putea să-ți sune banal și prea lumesc
Aceste vorbe simple: "Frumoaso, te iubesc!" –
Dar prea puțin, în lumea aceasta, de granit,
Se-aud vorbiri de suflet, de dor și de iubit,

Și știu că sunt poetul ce pare că-i căzut
Din vremuri prăfuite, din vremuri de demult,
Un aiurit ce cântă, cu viers cam desuet,
Iubirea pentru tine, în tainic alfabet

Și zâmbete în juru-i stârnind, cu înțeles,
Sau râsete-nfundate, venind din gând pervers...
Dar vine vremea-n care, doar gândul diafan,
Va scoate omenirea din hăuri la liman.

Tu mă privești, iubito, cu ochii strălucind
Și simți în piept o caldă mirare, tresăltând...
Știu, cam ciudat și palid îți par, adeseori
Și cam prea des lunatic, pierdut cu capu-n nori;

Dar vreau să știi că-aceasta înseamnă să iubești
Și, singură, iubirea, din cele omenești
Ne scoate din tristețe, durere și gând rău
Și, sigur, ea ne face, vecini cu Dumnezeu.

... Am vrut să-ți scriu, iubito, un preafrumos poem,
Cu umbre de tristețe, iluzii și blestem
Dar, parcă, stins mi-e glasul, prea trist și răgușit
În lumea asta sumbră și dur㠖 de granit...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 7 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Citate similare

Peisaj de iarnă

Ascultă-, iubito: în gerul de afară
Văd vrăbii zgribulite, ce stau – gata moară
Și oameni în paltoane, grozav înfofoliți –
Dar, parcă, mai degrabă, de gânduri gârboviți.

Stau chiciurile grele pe pomi – ca în povești
Și despre sărăcie se-aud prea multe vești...
În aste vremuri tulburi, iubirile îngheață
Dar, dacă mai exist㠖 ele ne țin în viață.

Tu ce mai faci, iubito, căci eu te-am cam uitat...
Fiindcă ținutu-n care trăiești e îndepărtat
Și, parcă, gerul aspru ți-a cam intrat în piept –
Dar eu, plin de răbdare, să te dezgheți aștept.

Și poate atuncea, când noua primăvară,
Sosi-va - a-mea răbdare nu va voi moară;
Dar cum nimic nu-i sigur în vremi pline de ger –
Eu nu știu cum va fi – dar îndrăznesc sper

Că gerul iernii aspre, în sufletu-mi cernit,
Nu va intra... căci, totuși, simt prea obosit.
De va intra, iubito, eu știu că va rămâne –
Dar toate astea-s gânduri, ce trec de azi pe mâine.

... Cum îți spuneam, iubito, vrăbii - gata moară,
Stau triste și-nghețate în gerul de afară...
Că nu-i o vrăbioar㠖 al tău suflet mai sper -
Și că nu va pătrunde în al meu suflet ger...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Prea târziu

Puștoaică dragă, cu părul tău lung
Doar cu privirea pot să-ți ajung
Anii tăi tineri, făr-de-păcat –
În mine iluzii absurde se zbat.

Iluzii absurde cum -ntre noi
Bâzâie dragostea ca și un roi
De-albine de aur, dulce-nțepând,
Despre iubire și ură-ngânând.

Sentimental – știu sigur că nu-s –
Anii de aur mi s-au cam dus
Și sufletul meu e tot mai sărac –
Și-s tot mai cinic și tot mai posac.

Căci deși trupul mi-e încă bun –
Sufletul meu e doar moș nebun
Vreau să te-ating dar simt -s impur
Și rău mă mai doare privirea-ți de azur.

Puștoaică dragă, cu gura de foc
Sunt plin de tristețe și de nenoroc
Tu poți, eu nu pot deloc să-ți ofer
Dragostea-aceea ce duce la Cer.

Puștoaică dragă, cu părul tău lung
Doar cu privirea pot să-ți ajung
Anii tăi tineri – căci, vai! Anii mei
Trecut-au aiurea, făr-de-temei.

Puștoaică dragă, cu părul bălai,
Cu ochii de azur, ce duc către Rai
Știu din privirea-ți că ne iubim -
Dar eu-s pe calea spre țintirim.

Știu că iubirea nu-i un păcat
Dar sufletul tău – în tandrețe bogat
Și sufletul meu – moșneagul nebun
Sunt ca și acul în carul cu fân.

Puștoaică dragă, cu suflet candid
Atâtea iluzii în mine ucid...
La marginea zării croncăne-un corb –
Iubirea e oarb㠖 eu nu sunt orb.

... Puștoaică dragă, cu părul tău lung
Doar cu regrete pot să te ajung
Aproape, departe – sunt, par anii mei
Ce-n fugă zburat-au făr-de-temei.

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 11 comentarii până acum.
Participă la discuție!

În fața neputinței

Lacom îmi este gândul, nu mai zic de poftă...
Dar, din păcate, tu nici măcar n-ai habar
Că-n inimă și suflet eu ți-am făcut altar,
Unde mereu rog, să mi te am în faptă!

Râvnesc ca un nebun la tot ceea ce-nsemni,
Dar, din păcate, teama ține la distanță...
De câte ori n-am vrut să îți spun totu'-n față,
Să fac se grăbească acele rugăciuni...

Dar parcă-i un blestem, nu pot nu tem
Că ai putea să-mi spui: "Ascultă, dragul meu,
Iubesc pe-altcineva, îmi pare rău, dar eu
Nu aș putea să-ți fiu mai mult decât poem!"

Nenorocită teamă, parcă n-ar fi de-ajuns
Că, pe nepusă masă, în suflet mi-ai pătruns...
Acum, mai port și grija cumplitului răspuns,
Pe care mintea mea nu-l poate ține ascuns.

Și nu e de mirare, căci ar fi mult mai rău
Să se întâmple astfel, pleci din visul meu,
știu că tu și eu, tot ce-am sperat mereu,
Nu este cu putință. Singur mi-aș fi călău.

E visul prea frumos, pentru-a risca -l pierd.
Sunt ani de când în el speranțe investesc...
Atâția ani de când din el mă tot hrănesc.
Ceea ce simt e demn de cântul unui bard!

Păcat nu e nimeni, care să mă-nțeleagă...
Să-mi înțeleagă lupta și cât de grea e ea,
Ce-nseamnă să iubești fără poți avea
În fața neputinței nici cea mai mică vlagă.

Acesta-s eu, iubito... Nu joc de-a iubirea.
Și tocmai de aceea n-aș vrea s-o risipesc:
Pentru că știu ce am în dar să-ți dăruiesc!
N-aș vrea să-mi irosesc, zadarnic nemurirea.

poezie de din Începuturi (11 martie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de noi...

Ca niciodată azi mi-e dor de tine,
Și-atât de mult aș vrea să îți vorbesc,
Iar zâmbetu-ți candid -l țin pentru mine,
Ca-n zilele ce vor veni... pot trăiesc.
Ca niciodată azi am vrut să-ți scriu,
Dar cuvintele în neant au dispărut,
Chinul inimii am crezut pot -l descriu,
Dar e prea dureros, iar tocul mi-e mut.
Ca niciodată azi am vrut să-ți șoptesc
Vorbe dulci, râd cu lacrimi de fericire,
Chiar și ochii frumoși voiam să ți privesc,
simți că am nevoie de tine, de-a ta iubire.
Ca niciodată azi mi-am dorit să te-mbrățișez,
te ating, să-mi poți simți inima cum bate,
Dar nu ești lângă mine, iar eu dezintegrez,
Nici gândul nu te ajunge, ești mult prea departe.
Ca niciodată azi inima-mi tristă mi-a plâns,
Lacrimi de argint pe obraz curgând puhoi,
Chiar și sufletul de tristețe mi-a fost învins
Și mi-e atât de dor de tine, mi-e dor de noi...

poezie de (22 ianuarie 2015)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Să vreau...

vreau să-ți fiu ce nu ți-am fost
Din prea puținul vieții rost,
Să-ți dau din tot ce nu-i al meu
Aici, acum, oricând, mereu.

vreau să-ți fiu un tainic dor
Atât cât sunt și-atât cât mor,
vreau să-ți dau crezare iar
Din ce mai sunt și ce nu par.

vreau să-ți spun ce nu ți-am spus,
Regrete de-au venit s-au dus,
vreau să-ți dau din ce nu am
Măcar puțin din ce puteam.

vreau să-ți cer ce n-am iubit
Din ce-am trăit și n-am trăit,
vreau să-ți fiu și nu aș vrea
Din tot ce-a fost și ar părea.

poezie de din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și, știi, iubito...

Și, știi, iubito, nu am timp de lume –
Și, parcă, nici de tine nu mai am...
Căci plictiseala vrea să mă sugrume,
Și simt cum nepăsarea-mi bate-n geam.

Te uită, a trecut și primăvara –
S-a dus și floarea pură de castan...
Mă lasă rece - cu căldura-i, vara –
Căci, tot mai rece-i lumea, an de an.

E secetă, câmpiile sunt arse –
O secetă cumplită simt în piept...
Natura-mi joacă - și ne joacă farse –
Aștept ceva – dar nu știu ce aștept:

Să plângă cerul lacrimi răcoroase,
Sau, poate, într-un vis să te revăd...
Ori să-ți aud șoptirile duioase –
Când ploaia-ar face, în oraș, prăpăd.

Când strada s-ar zbici, sub ochi de soare,
Și teii ar îmbăta - cu floarea lor
Iar totul, împrejur, ar fi splendoare –
vrea, din nou, să mă topesc de dor.

Dar nu mai am putere, nici voință
te iubesc, cum te iubeam, cândva...
Când, ars de-aleanuri, respiram dorinț㠖
Eu – nu sunt eu – tu ești altcineva.

... Și, nu mai am, iubito, timp de lume,
Nu mai prind rod a-inimii livezi...
Dar îmi doresc ceva – și știu ce-anume –
Ceva în care nu cred și nu crezi...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Daniel Vișan-Dimitriu

Gândul pierdut

Sunt gândul ce vine spre tine când dormi,
pe urma luminii ascunsă în noapte,
din vastul neant, pe-armăsarii informi
ce-aleargă, bezmetic, pe calea de lapte.

M-atrage puternic seninul ce-l ai,
șuvița ce-atârnă și vorba ta dulce
pe buzele roșii, lumina ce-o dai
când stelele-jad se ascund, se culce.

Eu nu te-am văzut, dar te simt și te știu
din vremuri străvechi, dintr-o viață-mpreună
pe care-am uitat-o, și-aș vrea iar fiu,
din nou, cel ce-a vrut, cald, "iubito" să-ți spună.

M-apropii de tine, spre-un nou început,
aș vrea ca și tu să mă poți recunoaște,
te caut de mult, eram "Gândul pierdut",
îți intru în vis, iar iubirea renaște.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dida Drăgan

Iubirea vine de la Dumnezeu și se întoarce tot la Dumnezeu. În rest, când vreau să zbor, apuc și scriu. Nu știu dacă scriu bine, dar, în general, textele mi le scriu singură. Nu știu dacă sunt poezii, dar puțin fior poetic, acolo, tot au! Îmi place și fac asta cu toată ființa mea. De fapt, în momentul în care nu voi mai putea face asta, înseamnă că voi muri.

citat din
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfârșit

Iubirii noastre i-ai pus gard
Tu, cea cu chip ca de păpușă...
În timp ce-n flacără eu ard –
La tine-n suflet e cenușă.

Din tot ce simt eu pentru tine
Nimic, nimic nu te-a mișcat
Mai mult mi-e rău decât mi-e bine –
Și de tristețe mă simt beat.

Ai fost un vis frumos, pesemne –
Un vis ce eu l-am întețit...
De cicatrici și rele semne
Mi-e sufletul prea mult ciuntit.

Cântarul dragostei spre tine
Arar – prea rar s-a înclinat,
Ce-ai însemnat tu pentru mine –
Cam niciodată n-a contat.

Eu ți-am pus sufletul în palm㠖
Tu cu cruzime l-ai strivit
Mi-e inima numai sudalmă
Și ceva-n mine a murit.

Rămâi, urări numai de bine
Nu, n-am de gând ca să-ți rostesc...
Vei fi cu cine te simți bine –
Eu nu mai pot să te iubesc...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 10 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Final

... Și dorul de tine, nu mă mai doare –
Chiar dacă-n suflet port doar ninsoare
Și-n inimă sloiuri de vânătă gheaț㠖
Dar merge-nainte banala mea viață.

Știu: profețesc doar iluzii și vise –
De-oricine dorite – de nimeni atinse.
Iubirea e țelul spre care țintim
Dar cel mai adesea în ură sfârșim.

Cad stele din ceruri, comete se sting,
Tristeți și depresii într-una ning.
Urzit-am iluzii, fără vreun rost
Începuse bine – s-a sfârșit prost.

Când unul iubește și altul mimează
Iubirea... în suflet nimic nu vibrează.
Și asta se simte din vorbe, din fapte
Și false sunt, astăzi, suavele-ți șoapte.

... Și dorul de tine, nu mă mai doare –
Ninsoare-i pe tâmple – în suflet ninsoare;
În ochi port tristețe și-o umedă ceață
Și inima-i toată o vânătă gheață...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

* * *

iubito, nu mai adormi pe telefon
doar știi că n-o să sune
știi prea bine
nici un tril nu va mai sparge orizont
în zările plecatului din mine

iubito, nu mai picura pe canapea
cu vise și iluzii zbucumate
căci lumea unde sunt
nu-i numai lumea mea
și-s interzise-n ea
iubiri telefonate....

poezie de (3 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din dragoste...

Din dragoste...
... cu drag eu ți-aș vorbi
Să-ți spun ce tu nu cred ști,
Sau știi și nu dorești spui
Pierdut în ochii tăi căprui...
Din dragoste cu stimă-ți scriu
C-aș vrea un crucifix să-ți fiu,
Și să mă porți la piep mereu
Să simt...
... am atins un apogeu...
Din dragoste...
... cu dragoste suflec
În urma ta...
... ce pașnic ți-o adulmec,
Și-am să te las hotărăști
De mă iubești sau urăști...
Din dragoste cu-alint îți spun
Că sufletul mi-e cam nebun,
Să-l țin în frâu nu știu cât pot,
Căci te iubește mult de tot!...

poezie de (24 noiembrie 2017)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Pacey (la interfon): Audrey, eu sunt. Nu știu dacă auzi, dar dacă da, te rog nu te urci în avion, te rog. Sau știi ce, dacă te urci în avion, e în ordine pentru că o să mă faci conduc și să traversez țara asta și să stau în fața vilei părinților tăi în Beverley Hills până când o să-mi vorbești. Pentru trebuie să-ți spun îmi pare tare rău pentru tot și pentru că nu am fost sincer cu tine întru totul și îmi pare rău pentru înclinația mea pentru femeile mai în vârstă. Doar a fost un an foarte ciudat pentru mine deoarece în timp ce voi toți plecați la colegiu, eu chinuiam să mă mențin pe linia de plutire. Și crede-, nimeni nu îți dă hărți pentru drumurile mai puțin umblate. Trebuie mergi înainte și să pornești la drum. Dar în cele din urmă singurul lucru pe care o să-l iau cu mine, singurul lucru pe care o să mi-l amintesc din acest an ești tu. Ești o persoană uimitoare, Audrey. Și ai apărut atunci când credeam nu o să mai iubesc niciodată și mi-ai animat viața. Știu că noi doi nu ne cunoaștem prea bine, dar, deși sunt sigur că aș putea trăi fără tine, totuși nu sunt sigur că vreau asta. Așa că asta e.

replică din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor și doare

Neștiutoare sunt, nu știu ce e iubirea
Atâta dor ascund, și să te am aș vrea,
îți sărut buzele, și să te alint
Cât dor ascund în mine, și cât te vreau de mult.

Și te chem în șoaptă, îți mai pătrund-n gând
A ta iubire vreau, în cântec să o ascult,
Mă cheamă de-auzi ale mele șoapte
Am să-ți hoinăresc prin vise, în fiecare noapte.

Cât dor ascund în mine, și cât îți vreau iubirea
Obstacole o mie, în calea noastră sunt,
Arată-mi când poți tu ce este fericirea
știu dacă din cer un înger a coborât

Privim spre zări albastre, cu dor ne căutăm
Și ce este iubire la soartă așteptăm,
Cuvintele sunt puține, iubirea să-mi exprim
Dar dragostea e blestem din lacrimă si chin.

autor. Georgescu Elena

poezie de
Adăugat de Georgescu ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prozaică

Există o tristețe și-un fel de nebunie...
De unde-mi vin în minte oare cine știe?
Să fie amarul lumii – ce strâns înfășoară,
Să fie doar viața-mi, pustie și amară?

Privesc în jur la semeni: ce veseli toți îmi par!
Deși, le simt tristețea și știu că râd amar.
Suntem zdrobiți de vremuri, minciună și nevoi
Și prea multă durere purtăm, adesea-n noi...

Unii visează-n tain㠖 alții chiar fac averi
Dar cei mai mulți sunt singuri – catâri plini de poveri
Cu susu-n jos e lumea și, parcă, fără rost –
Și banul te ridică, oricât ai fi de prost.

O! Cine-a spus minciuna banul nu contează,
Când până și copiii tot la bănuți visează?!
Ce-i drept, prea mult-avere, ades nenorocește –
Dar, parcă, sărăcia vreodată fericește?

Păcat e că virtutea stă, astăzi, doar în ban
Deși, ades, acela ce-l are-i un mârlan.
Lipsit de orice scrupul, de sus pe toți privind –
În timp ce-n juru-i gloata câștig-un ban trudind.

Prea multă nedreptate e sub albastrul cer –
De ce e nedreptate – de veacuri-i un mister...
Toți filozofii lumii au căutat răspunsul
Și toți calicii zilei își dau cu presupusul.

Dar, poate-n lumea aceea, de care toți se tem
Scăpa-vom de-ntrebare, scăpa-vom de blestem...
Și vom afla acolo de ce e plâns prea mult –
În lumea asta rece – dar plină de tumult...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Savin

Scriu, iubito, scriu

e o vreme cam ciudată!...
stranie, consistentă, deplasată
și pe zgomotul efemerului lunecând înapoi,
mereu pe variații de apus...
chiar am devenit un spectator ideal
sumbrului concert prin instincte trecut.

gânduri de rasă la ferești tot urc
și când nu mai am ce face,
îmbrâncesc în mine
și izgonesc veghea emoției
spre o verde excitare.

scriu iubito, scriu!
de prezență prins pierdut.
suflarea mi-e dată în dans încet
parcă așa mi l-ai simțit și tu,
dans ce-n hora păcatelor la rându-i cuprins.

de aici până-n vitrina ochiului tău
mi-e teamă m-oi expira fără voie
traversându-ți dantela surâsului tău,
ce l-ai reactivat,
prea deodată și prea neîmblânzit.

eu răsturnat în gând la vedere
și aflându- într-un vernisaj de uitare,
caut neagra lumină menită să-mi aprindă
mâna debarasată de timp
cu care scriu iubito, scriu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu, Doamna mea frumoasă...

Tu, Doamna mea frumoasă și veșnic fetișcană
Și-n inima-mi fierbinte, mereu, deschisă rană,
Oare-mi mai simți dorința, neostoitul dor
Și mai simți, câteodată, un neînțeles fior?

E gândul meu, ce-nfrânge prea-ndepărtate zări –
Și–n stare să te afle chiar peste mări și țări,
Sub cerul plin de stele sau de măreț azur,
Tu întruchipezi iubirea – în sensul cel mai pur.

Căci, derbedeul care, îți scrie rânduri vagi,
Flămând este de gura ta cu miros de fragi,
De trupul tău-vioară, căruia fin arcuș,
vrea să-i fiu pe-al vieții, bolovănos urcuș.

Azi, vreau să las în urmă trecutul meu neclar
Și să-ți zidesc palate din gânduri de cleștar
Sau măcar o căsuță, dar nu din piatră rece –
Ci doar din dor de tine, care nicicum nu trece.

Ce vorbe-ți scriu, de parcă, în veacul decadent
S-ar zice că sunt tânăr, mereu adolescent! -
Dar nu sunt decât, numai, un biet îndrăgostit,
Ce vrea să lase-n urmă trecutul său smintit.

Și din căderi prea dese, aproape de neant,
Să salte, să-și ridice, privirea spre înalt
Și aprins să te iubească, duios și-nverșunat –
Iubirea-i măreție – nu-i, nicidecum, păcat.

Din viața mea, preaplină de falsuri și de ceață,
Tu-mi ești o-nrourată, curată dimineață,
Cu care îmi spăl ochii, mereu aprinși de dor,
Când simt că-i prea fierbinte, de alean, privirea lor.

... Tu, Doamna mea frumoasă, tu veșnic fetișcan㠖
Pe care-o port în suflet, deschis-arzândă rană,
Mi-e dor de ochii-ți tandri, de scânteierea lor –
De gura ta mi-e sete – s-o sorb ca pe-un izvor...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Iubito - nesfârșit blestem

Iubito, nesfârșit blestem,
Îmi ești coșmar și zare-albastră...
Când vreau să te alung – te chem,
Împins de-o zodie nefastă.

Ba rănești până la sânge –
Ba zbori cu mine-n absolut...
Când sufletu-mi rănile-și linge –
O luăm din nou, de la-nceput.

Poți fi liman și zână bun㠖
Poți fi scorpia din povești...
Ba ești, de dragoste, nebună -
Ba nici nu știi de mă iubești.

Eu te alint, cu dulci cuvinte,
Și te iubesc, adânc, duios...
Apoi, ca un ieșit din minte,
Te blestem – când sunt furios.

E-o comedie nesărată
Acest tumult, trăit în doi,
Sau dragoste nemăsurată
Ce ne zdrobește pe-amândoi?

Cum mă privești – fără sfială,
În timp ce trupul ți-l frământ!
Iubita mea, dulce petală,
Îmi ești și cer – și-mi ești mormânt.

Când pătimaș îți sorb nectarul,
Din finul buzelor-ți contur,
Uitând mânia și calvarul –
Iubire veșnică îți jur.

Apoi, reîncepe nebunia –
Ești năzuroas㠖 sunt hain...
Amarnic ne vărsăm furia –
Asta-i iubire, sau e chin?

Înveninați de neagră ură,
Un nod ni se așează-n gât...
Cuvinte reci ne ies pe gur㠖
Îmi ești urât㠖 îți sunt urât.

Dar, nu știu cum – mereu se-ntâmplă,
Fără vrem, fără știm,
Ne trezim tâmplă lângă tâmplă
Deodată... iarăși ne iubim.

Mă arde această nebunie,
Să nu te pierd, mereu tem...
Îmi ești când iad, când bucurie –
Iubito – nesfârșit blestem...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

vrea să-ți scriu, dar ce să-ți scriu?
La tine-n gând, e prea târziu,
La mine-n suflet, prea de noapte
Și-atâta vreme ne desparte...

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Iubito

Iubito!... nu pot a dormi,
Mi-e gândul într-una la tine,
vrea să te-nvăț... a iubi,
Topindu-te-n vise carmine.

Iubito!... iubirea ți-e soartă,
Adâncul deschide-ți să curg
Și-aruncă păcatele-n poartă
Din goana calului murg

Iubito!... sunt încă în tine,
Mă storci de putere... și dor,
Balansu-i mișcarea ce vine
În susur nebun... de izvor.

Iubito!... dă-mi ochii și gura,
Dă-mi trupul... plăcerile toate
Și stinge-mi în taină arsura,
Știu bine vrei... și se poate.

Iubito!... nu pot a dormi,
Trezit-ai bărbatul din mine,
vrea să mă-nveți... a iubi,
Când intru serafic în tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!