Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Era o zi dulceagă...

Era o zi dulceagă
De lehamite de om;
Nici un nour pe cerul
Parisului incolor.

Îmi iscam o disperare
Îi simțea nevoia trupul;
Amărăciunea cărnii
Mi se-aduna în gură.

Aș fi vrut să mă-nvârt
După-o cernită biserică
Pentr-a fi sigur
Că nu mergeam nicăieri.

Dar cântam cu glas jumate
Un soi de cânt fără cuvinte
Vast și-asemeni unor vele
Parcă de pe mare.

poezie de din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dragoste culoare a Parisului

Dragoste culoare a Parisului
O flacără vag fericită
Răsare-n susul străzii;

O lumină publică
Dăruită-azurului-nalt;

Oricum un foc auriu la geana
De cețuri a visului;
O flacără destul de fericită.

Dragoste culoare a Parisului.

poezie clasică de din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Era un leu

cu dinții de lapte care se uita
la cerul dubios de senin
într-o dimineață de octombrie
tremura ca o frunză moartă
simțea săgeți în adâncul sufletului
nici banca centrală nu-l mai putea
întări sau -i dea aripi. cu dinții lui
ar mușca mâinile care-l hrăneau
cu lapte cum scrie la cartea lor
fără carne artificială simțea
nevoia de a sfâșia ceva viu
și-a făcut culcuș în fiecare bancă
dar nu reușea crească

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Am vrut

am vrut să-ți spun
cât de mult te iubesc
dar din gură în loc de cuvinte
îmi zburau porumbei.

am vrut să întind mâna
spre tine te ating
dar proasta înfrunzise
ca o salcie pletoasă.

am vrut să-ți privesc chipul
arcuit ca un curcubeu
dar într-un ochi îmi crescuse un nor
iar în celălalt venise noaptea.

poezie de
Adăugat de ariadnaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Dragostea de familie vine din... familie. Noi am făcut întotdeauna Paștele și Crăciunul în familie. Respectam tradițiile, mergeam la biserică - deși tatălui meu îi era cam frică, doar eram în plin comunism -, iar de Crăciun, cântam colinde creștine.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ratăciri

fi vrut să te ating
dar trupul îți este umbră
de spini,
fi vrut să te-ajung
dar poteca e îngropată
în uitarea pământului.

fi vrut să-ți vorbesc
din singurătăți
dar nici nu mă mai aud
când
te strig,

fi vrut să te urmez
dar nu te mai văd
în pustiire.

fi vrut să te uit
în ochii lui Dumnezeu
dar mințile îmi rătăcesc
încă,
pe drumuri bătătorite
de oameni nebuni.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prezent

Prea îmi era gând inima,
Prea timp picioarele
Și prea durere trupul
Și visam
Cu prea mare viteză
Idei îndoite egal
Mirosind prea verde
A glas de nor.

Aș fi vrut
Să-mi ridic statuie
Dar prea înaltă
Mi-ar fi fost atunci
Treapta
Și prea împietrită
Amintirea;

Sunt prea eu,
Prea acum,
Prea concretă.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lucrurile care ni se întâmplă, cu unele excepții, nu reprezintă nimic în sine. Ele sunt indiferente, nici bune, nici rele. Totul depinde de felul cum le privim.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Anna Grig

Ha-ha-ha

mâinile...
și
... picioarele

fără ele nicăieri
nu e nimic de făcut

! dar iată cerul
/el
este așa de mare
este așa de mare
și
ciudat/
nici el
nu are nici picioare
nici mâini

: ha-ha-ha

cer
ciudat
fără picioare

ha-ha-ha:

/eu am chiar
cap
și gât
și umeri
! și drumul conturat!

poezie de , traducere de Florica Bican
Adăugat de Adela IonescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

O particularitate a Aliciei H. era aceea că ea nu-și extrăgea energia din hrană. Îmi amintesc foarte bine că am invitat-o odată la masă: abia s-a atins de mâncare, ca terorizată. Șovăia la fiecare îmbucătură și sunt sigur că-mi făcea o favoare încercând înghită câteva bucățele de pește sau niște legume (nu cred să fi cerut vreodată carne). De fapt, îmi făcea mai multe favoruri: întâi, se afla acolo, cu mine; și încă, trecând prin acea teribilă umilință care era la ea mâncatul. Era limpede că simțea pentru mine un soi de milă pesemne, dacă făcea toate astea. Iar eu îmi spuneam tot timpul: Doamne, nu se poate!

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.
Alin Ghiorghieș

Tovarășului

Mergeam pe cuie!
Copil dintr-un ciocan și-o seceră
cântam bătăi de treierat...
Mergeam pe cuiele tocite
de
lăcătuși, sudori, fierari
și pentru tălpi crescute în gutui
din viermi
se ofereau cizmari!
Mergeam pe cuie
ca pe catalige
mergeam în fața clasei
un salut!
Tovarășului ce ne-a crescut cu grijă
din inimă un cui -i dăruim
bătut!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * * (Fără cuvinte mă simt fără cuvinte)

Fără cuvinte mă simt fără cuvinte
Copil fii și ele-ți vin
Copil am fost
Copil aș fi
Dar n-am cuvinte
Deci nu sunt

Cu cât crin vorba
Ma mangaia și ma-mbata cu fragranța-i
Candva puteam simt
Nările-mi mi le lăsam inundate în petale
Între iarbă și frunze

Intre pietre și stele mâna mea tremură
Nu pot dau pietrelor glas
Nici stelelor cântec
Surzenia mea strigă dar nimeni n-o aude

poezie de (noiembrie 2005)
Adăugat de Mihaela CătanăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Dan nu era un bucătar de elită, dar nevoia îl învățase să se descurce binișor. Amelia, nici ea nu se simțea atrasă de domeniul culinar, dar își ajuta tatăl la bucătărie, destul de des. Așa procedau de obicei, deci, evident, tot astfel vor face și-n acest moment.

în Destine împletite
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
tinerețe
Tinerețea este timpul pe care îl avem în fața noastră.

definiție clasică de
Adăugat de Pricop AlexandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lehamite

Mi-e o lehamite de viață,
Zace un hoit la orizont,
Pe foaie scrie vârful bont,
Orice se târguie pe piață

Mi-e o lehamite de viață
Neaua acoperă noroiul
Arogant 1 disprețuie 2-ul
Peste tristețe încă o creanță

Mi-e o lehamite de viață
Femeile toate m-au părăsit
Conjug apatic pe "a fi iubit"
Îmi măsluiesc Ursitele-n balanța

Mi-e o lehamite de viață,
evada spre Nord, departe,
Iluzia-mi de chinte sparte
Așteapt-un popă. Ceață, ceață...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Învățături cu voce fără glas

Tot ce-am tăcut la timpul meu se frânge,
Tăcerea n-are nume și nici vârstă...
Inima e cea care le strânge,
Iar trupul e cel care le gustă.

Roade-nveșmântate în pământ murdar,
Cerul mi le-a dat să mă hrănească...
Și a curs un timp pân' am ajuns la dar
Și-am înțeles apoi că el o să mă crească.

Am fost o vină dintr-un neam nebun
Și ispășit-am vremuri infernale...
Dar dintr-un rău, Bine-am știut s-adun
Scriindu- prin ale vieți jurnale.

Tăcerea mea e moartă când n-au rămas cuvinte
Și trupul îmi vorbește când vocea n-are glas...
Fost-am peste viață de nunți și de morminte
Și-am ajuns în ceasul care-a mai rămas.

Alerg spre sentimente și ele doboară...
Sunt eu inveterată, sau ele prea haine,
Mă lasă fără haine și-apoi îmi râd și zboară...
Și-am înțeles atunci, că nu-s decât decât ruine.

Chemat îmi aducă o apă rece, grea
Duhul meu se-ntoarse rănit de omenesc...
Și iar înțelesesem că n-am fost decât rea,
Tocmai pe el uitasem hrănesc.

Durerea naște vină, dar vina este Viață
Numai așa te-apropii de Adevăr...
Ucide-ți mândria trufașă și semeață
Și vei gusta din al Vieții măr.

poezie de din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Cornelia Georgescu

Și nu era doar Lucian, ci și ceilalți, Lia simțind parcă din partea fiecăruia câte o privire tăioasă, câte un cuvânt plin de reproș, deși nerostit de nimeni. Se simțea mică, neînsemnată... Ce făcuse? O mare tâmpenie, datorită căreia, iată, de o parte se afla ea, elementul negativ, personajul rău, doar cu mama ei, iar de cealaltă el – victima – înconjurat de colegi, de director, de profesorul Manea; și toți îl încurajau cu fel și fel de vorbe; erau de partea lui, evident, țineau cu el... Parcă ar fi vrut și ea fie tot de partea lui, dar nu putea; reclamația o țintuia în partea opusă.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Era atât de cald încât și soarele simțea nevoia să stea la umbră.

aforism de (august 2013)
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Jules Verne

Toată partea insulei care se vedea spre vest era pustie, ca și marea pe care o puteau cerceta de la nord-vest spre sud și care forma un vast arc de cerc, întrerupt numai spre nord-est de înălțimile capului San-Juan. La poalele turnului se afla golful Elgor, al cărui mal era însuflețit de forfota marinarilor de pe Santa-Fe. Nici o pânză, nici o dâră de fum nu se vedea în larg. Nimic, decât imensitatea oceanului.

în Farul de la capătul lumii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Around the World in 80 Days & Five Weeks in a Balloon" de Jules Verne este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 6.99 lei.

Ocazia pentru care voiam fac drumul era foarte rară și cu atât mai frumoasă; dar parcă palpitația întârzierii îi dădea o încă și mai mare importanță. Parcă și semafoarele, cufundate într-un somn agitat, îmi resimțeau emoțiile, pentru că tresăreau, din când în când, parcă speriate. Căsuțele de la marginea orașului erau învelite într-un întuneric odihnitor, ca niște paturi de dormitor. Curbele străzilor își dezveleau genunchii de femeie, netezi și catifelați, ca într-un vis din care ar fi vrut să evadeze. Încă era noapte. Aerul de afară era proaspăt, pentru că lumea îl respira numai pe cel din case.

în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.
Cornelia Georgescu

Nu reușise deci nici până acum -i câștige prietenia, pentru că ea se menținea pe poziție, respingându-l mereu, ori de câte ori avea ocazia, adică atunci când el îi propunea acest lucru, invocând de fiecare dată același motiv banal potrivit căruia, chipurile, nu-l suportă, dar ceea ce-l determina să nu renunțe era faptul că zărea parcă în limpezimea ochilor ei albaștri ceva, ce nu era deloc nici ură, nici răutate; parcă simțeade fapt ea nu dorea cu adevărat -l respingă... Dansa cu ea, iar inima ei bătea într-un ritm nebunesc, a lui la fel... De aceea el nu putu sesiza acest amănunt minor, dar foarte important. Și dacă ar fi știut...

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook