Tu ştii cum sună plânsul atunci când nu-l ascultă decât lucrurile din casă, pereţii?

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Da, plouă cum n-am mai văzut
Şi grele talăngi adormite,
Cum sună sub şuri învechite!
Cum sună în sufletu-mi mut!
Oh, plânsul şi când plouă!
Şi ce enervare pe gând!
Ce zi primitivă de tină!
O bolnavă fată vecină
Răcneşte la ploaie, râzând..
Oh, plânsul şi când plouă!
Da, plouăşi sună umil
Că tot ce-i iubire şi ură
Cu-o muzică tristă, de gură,
Pe-aproape s-aude-un copil.
Oh, plânsul şi când plouă!
Ce basme şi le spun!
Ce lume-aşa goală de vise!
Şi cum să nu plângi în abise,
Da, cum să nu mori şi nebun?
Oh, plânsul şi când plouă!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

... E mai bine... Sunt atât de fericită, A... Am să-ţi spun ceva. Un secret... Ştii, nu te mai iubesc. Ba te iubesc, dar ştii cum?... ca pe oricine şi ca pe toată lumea. A... Nu te mai iubesc, ştii? Mi se părea că suntem prieteni acum şi că poate să-mi spuie multe, orice, ca şi când nu ar fi vorba de noi, cei dinainte.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O coincidenţă, privită din afară, nu e decât "curioasă"; trăită, e năucitoare, te îngheaţă.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand ai început să trăieşti prin dragostea unui om, atunci când dispare, ţi se pare că a lăsat în jurul tău moartea.

Cella Serghi în Această dulce povară, tinereţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din zâmbetul ei vesel, zglobiu, nu mai rămânea decât o fărâmă, foarte tristă.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici nu ştii ce greu e să redai culorile, vibraţia aerului, sunetul unei clipe.

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai copiii au dificultăţi mai mari decât ei.

Cella Serghi în Mirona
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii ei căpătau atunci o culoare întunecată, de nepătruns, ca o apă foarte adâncă.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au fcut cercetări toată noaptea. Uşile fuseseră găsite vraişte. Totuşi din casă nu lipsea nimic. Răvăşite erau batistele şi sufletul unui copil. Dar asta n-a băgat nimeni de seamă...

Cella Serghi în Mirona
Adăugat de Diana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem, hotărât, mai prejos decât hazardul şi nu destul de tari pentru a fi demni.

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai era pentru mine decât un personaj de operetă, convenţional, ridicol, din fauna din care pornisem şi eu şi de care mă simţeam ruptă definitiv.

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să înţelegi că tăcerile dintre noi sunt mai nesănătoase decât toate prostiile pe care ni le-am putem spune.

Cella Serghi în Această dulce povară, tinereţea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El strângea căldura soarelui; eu o culegeam din zâmbetul lui.

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să ştii că n-ai fost pentru mine o aventură, femeia unei nopţi. Ai fost împlinirea unui vis foarte vechi, iubirea mea cea mare!

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştia că nu mai poţi să prinzi nimic din tot ce a fost.

Cella Serghi în Genţiane (1970)
Adăugat de Georgiana Posmagiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea moare şi ea. Încet, pe nesimţite, perfid. Chiar dacă are clipe când îşi revine, când se agaţă de viaţă.

Cella Serghi în Această dulce povară, tinereţea
Adăugat de Dana Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu-i acasă, îmi pregătesc toată confesiunea, cu amănunte, curajos. Dar când îl văd, mi se înnoadă cuvintele în gât. Încerc să-l obişnuiesc cu adevărul pe îndelete, aşa cum i se dădea lui Mitridate câte puţină otravă pe zi, ca sa devină imun.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă simt ca şi când din greşeală aş fi fost înmormântată într-o criptă străină, în care ceilalţi se ştiu unii pe alţii, fiindcă în viaţă s-au înrudit, au amintiri comune, numai eu sunt singură, stingheră, fără niciun rost printre ei. Dar cum ai ajuns aici, Mirona?

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu va şti omul ăsta cât rău mi-a făcut. Am rămas cu un dor... cum să-ţi explic?... neliniştea mea...

Cella Serghi în Pânza de păianjen (1937)
Adăugat de dinu lia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce împletire de drumuri nebănuite! Cine ne-a purtat paşii? Cine s-a jucat cu noi, cum te joci cu pionii la şah? O coincidenţă, privită din afară, nu e decât "curioasă"; trăită, e năucitoare, te îngheaţă. Ce păianjen nevăzut a ţesut pânza asta, de care mă simt prinsă, de care nu mă pot dezlipi, orice aş face?

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!