Garfield: Houston! Avem o problemă! Odie, dă-te jos de pe găleată. Te dai jos de pe găleată, te rog? Bine, e timpul pentru un nou joc. Se numeşte "gheara mea pe fesele tale"! Vino! Întoarce-te! Voi folosi doar gheara stângă! Dacă aveam picioarele mai lungi te-aş fi prins până acum! Întoarce-te! O secundă doar. (Gâfâind.) Opreşte-te...

replică din filmul artistic Garfield
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Plecai, dar nu ştiai
că privirea mea te urmărea pe alei
şi gândul îţi striga:
Întoarce-te! Întoarce-te!

Tocmai mi-ai dat foc
şi până vii mă voi face scrum.
Voi arde singură în visele mele.
Întoarce-te! Întoarce-te!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Garfield: O, Frumoasa din Pădurea Adormită, trezirea. Gata, nu mă mai visa, pentru că acum sunt aici. Acum doar trezeşte-te. Ai de lucru. Nu eşti doar stăpână mea, eşti şi îngijitoarea mea. Acum fii...
Jon Arbuckle: Nu acum, Garfield. (Îl ia în braţe pe Garfield.)
Garfield (se îneacă): Ia–au-au-în regulă. Fără dulcegării. Uşurel. (Scapă.) Încerci să mă strângi în braţe, ha? Încerci să te sustragi de la atribuţiile tale? Ei bine, nu se va întâmpla asta! Nu merge cu mine. Vezi tu, eu fac tot ce trebuie să fac. O ghiluea rapidă! (Sare de pe TV şi îl loveşte pe Jon în stomac.) Neaţa!
Jon Atbuckle: Garfield!

replici din filmul artistic Garfield
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nermal: Garfield, Jon a adus un câine acasă.
Garfield: Ştiu, Nermal.
Nermal: De ce ar face aşa ceva?
Garfield: Dumnezeule, nu ştiu.
Nermal: Mie mi se pare ciudat să aduci un câine într-o casă unde deja e o pisică.
Garfield: S-o lăsăm baltă. Nu e mare lucru. Doar un gândac împrăştiat pe parbrizul vieţii mele.
Nermal: Un gândac?
Garfield: Un gândac prostănac, puturos şi tont de care mă voi ocupa cu entuziasm.
Jon Arbuckle (către Odie): Vino, băiete!
Garfield: După cum se vede, sunt încă favoritul lui Jon.
Nermal: Ne vedem mai târziu, Garfield! Noroc cu gândacul!

replici din filmul artistic Garfield
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nermal: Garfield, Jon îl ia pe Odie la întâlnirea cu Liz şi pe tine te lasă acasă.
Garfield: Ştiu, Nermal.
Nermal: Pleacă într-o aventură şi tu tot aici eşti.
Garfield: Şi ce vrei sa spui?
Nermal: Cred că te simţi aiurea, că Jon te lasă la urmă şi pe Odie îl scoate în oraş, e ca şi cum... nu mai eşti favoritul lui!
Garfield: Hei, ce-ai zice să ne jucăm de-a operaţia pe creier? Îmi aduci uneltele? Hmm... (Garfield vede maşina cum se îndepărtează de lângă casă.) E atât de trist. Jon a înnebunit de tot. Nu înţelege cât de important sunt pentru el.

replici din filmul artistic Garfield
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-te, în viitor... Mai stai!

Întoarce-te, Miss,
în viitor,
cât ţi-e permis!

Au, nu ţi-e dor
de versu-acela nefiresc
de alb,
de verbul tāu în dungā
şi tāios,
care îmi ajungea pânā la os?

Vreau pasul tāu la mine
sā ajungā,
iar sufletului meu,
ce-i însoţit cu vidul,
vreau ca sā-i dai metafore-ndeajuns,
sā vadā insipidul
cum erai tu, când liberā erai,
când versu-ţi alb,
în spaţiu-ţi fluturai,
cum erai tu, când nu mā cunoşteai...

Prefā-te, Miss, din nou
în Lorelai,
fii iarāşi floare rarā de bonsai...
iar mie, flutur beat, zălud, în comā,
din trupul tāu, sā-mi dai doar o aromā
şi o halucinaţie sā-mi dai,
pe-o floare parfumatā de susai...

Întoarce-te, în viitor...
Mai stai!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-te spre viaţă

Dacă va trebui să mor şi să te las o vreme-aici, trăieşte,
nu te lăsa răpus de suferinţă, nu ţine cu privire abătută
lungi priveghiuri, nu plânge lângă ţărâna mută.
De dragul meu, întoarce-te spre viaţă şi-i zâmbeşte.

Adună putere-n inimă şi încordează-ţi braţul tare
pentru-a ajuta pe alţii cu inimi mai slabe decât a ta.
Îndeplineşte tot ce-am năzuit să fac, dar n-am putut găta,
iar eu, voi fi pe-aproape, te voi alina – aşa, ca din întâmplare.

poezie de Mary Hall, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biletele de la loterie stăteau pe jos ca nişte scame

vino şi stai aici
pe acest fotoliu
simpatic

eu o să sting becul păgân
cu degetele
să nu îţi fie frig
o să pun apă în cadă
voi lăsa apa să curgă
tocmai din lună

am încercat
am încercat
am încercat
/te rog să nu începi să tremuri
pentru că momentul acesta care stă pe tine
într-un echilibru perfect
va cădea/

am încercat să nu mai fiu mereu
presupusul
să parieze cineva pe mine
în timp ce urcă scările

of mereu scările

/pisica nu îţi face nimic
doar trece prin cameră atingându-ne picioarele
are problemele ei cardiace
ascunse în întuneric
ea doar trece/

se poartă intermitenţa
îmi spui şi începi să pâlpâi
era şi momentul

poate ai să şi plângi singură

sau
poate eu nu am de ales
şi asta nu mă deranjează

până la urmă eu sunt propriu meu păcat

acum eşti în cadă
departe adică
eu mă rog să ieşi de acolo
de ce nu
sirenă

mă rog pentru tine
de fapt mă rog pentru bunul mers al universului

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, te rog....

vino, te rog, vino la ceas de seară,
e uşa larg deschisă, te chem a câta oară,
e camera pustie şi focul nu mai arde,
e timpul mort în casă doar ceasul iarăşi bate,
e frig, e cald în mine, mă ard văpăi de dor,
mă arde a ta privire, mă simt răvăşitor,
mă ard ca lumânarea şi mă topesc pe jos,
mă-nghite-ncet pământul cu dorul meu spumos

vino, te rog, când soarele răsare, când luna se ascunde,
când noaptea cea pustie fugită îi oriunde,
e ziua plictisită, aşa mă simt şi eu,
te-aştept tăcut în prag, îmi este tot mai greu,
e soarele pe sus, e soarele pe jos,
îţi caută şi el paşii din mersul drăgăstos,
îţi caută o lumină pe-o rază-n alb lăptos,
cu strălucirea arsă în tot ce-a fost frumos.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ai scăpat ieftin... Şi acum ce aştepţi?! Jos hainele şi întinde-te pe patul ăla pe care stai, ca să te pot consulta. Ce faci, n-ai auzit? Dezbracă-te, comandante! Ai cumva nevoie de ajutor?
Lucian: Ah, nu... N-am nevoie de ajutor şi nici de... spectatori. Adică, vreau să spun că...
Stela: Aha, am priceput! Fetelor, ce-i cu voi două aici? Afară! Imediat!
Lia: Bine, dar...
Stela: Nici un "dar"! L-aţi auzit doar: Fără spectatori! Ce vreţi mai mult de atât?
Lia: Eram doar îngrijorate...
Maria: E bolnav şi doream să ştim dacă va fi bine.
Stela: Pentru asta mă aflu eu aici, să am grijă de el şi să aflu dacă va fi bine. Dacă o să am nevoie de ajutorul vostru, vă chem, însă nu cred că va fi cazul. Acum vă rog să părăsiţi degrabă această încăpere, fără alte comentarii de prisos.
Lia: Bine.
Maria: Plecăm...
Alex: Să ies şi eu, Luci?
Lucian: Nu, bătrâne. Poţi rămâne, dacă vrei. Nu-i nici o problemă.
Alex: Sigur nu te deranjează prezenţa mea?
Lucian: Deloc, bătrâne. Fii liniştit. Aş fi spus dacă mă deranjai.
Stela: Unde rămăsesem? Ah, da... Acum ce mai aştepţi? Scoate-ţi mai repede uniforma aia, comandante!

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte

Opreşte!
A răcnit sufletul,
Opreşte să mă dau jos!
Sunt sătul de atâtea corvezi,
De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,
Eu am fost făcut să fiu liber!
- Nu pot să mă opresc,
I-am spus pământului,
(Pământul din mine),
Dă-te jos din mers,
Dacă-ţi dă mâna
Şi fă-o chiar acum,
Când eu o virez
Spre scârbă şi tină.
Dă-te jos în cer,
Prietene de-o viaţă,
Te iau când revin.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte

Opreşte!
A răcnit sufletul,
Opreşte să mă dau jos!
Sunt sătul de-atâtea corvezi,
De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,
Eu am fost făcut să fiu liber.
- Nu pot să mă opresc,
I-a răspuns pământul,
(Pământul din mine),
Dă-te jos din mers,
Dacă-ţi dă mâna
Şi fă-o chiar acum,
Când eu o să virez
Spre scârbă şi tină.
Dă-te jos în cer,
Prietene de-o viaţă,
Te iau când revin.

poezie de Opreşte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matematica minciunii şi adevărului: 1 grămadă de minciună + 1 picătură de adevăr = 1 grămadă de minciună; 1 grămadă de adevăr + 1 picătură de minciună = 1 grămadă de minciună. Este acelaşi lucru ca în relaţiile: 1 găleată de lături + 1 picătură de apă curată = 1 găleată de lături; 1 găleată de apă curată + 1 picătură de lături = 1 găleată de lături.

aforism de George Budoi din Adevărul şi minciuna (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte

Opreşte!
A răcnit sufletul,
Opreşte să mă dau jos!
Sunt sătul de-atâtea corvezi,
De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,
Eu am fost făcut să fiu liber.
- Nu pot să mă opresc,
I-a răspuns pământul,
(Pământul din mine)
Dă-te jos din mers,
Dacă-ţi dă mâna
Şi fă-o chiar acum,
Când eu o să virez
Spre scârbă şi tină.
Dă-te jos în cer,
Prietene de-o viaţă,
Te iau când revin.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-te mamă! ...

Întoarce-te mamă, sunt doar un copil,
Sărută-mi obrajii şi fruntea febril!
Mai spune-mi o dată poveşti cu-mpăraţi,
Cu pruncii lor veseli, ce-adorm răsfăţaţi.

Mai dă-mi înc-un zâmbet şi-o vorbă de-alint,
Chiar dacă şi-acestea adesea te mint.
Îţi jur că dorinţa mea are un rost,
Să simt pentru-o clipă ce-aş fi şi n-am fost.

Când plâng din nimica, tu lacrimi să-mi ştergi
Şi plină de grijă spre mine s-alergi.
Cu boala când lupt şi mă scald în sudori,
Fii zâna mea bună şi-alungă grei nori!

La orice femeie ce trece pe-alei
Privesc cu speranţă şi-n gând strig:- Mă vrei?!
Dar nu milă caut în ochii lor goi,
Ci-aduceri-aminte şi dorul de noi.

De mână mă poartă destinu-n străini,
Pe căi neumblate şi pline de spini.
Întoarce-te mamă, sunt doar un copil,
Sărută-mi obrajii şi fruntea febril!...

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Târziu târziu târziu, târzie este ora, târziu prea târziu, şi putred anul;
Duşmănos vântul, amară marea, cenuşiu cerul, cenuşiu cenuşiu cenuşiu.
O Thomas, întoarce-te, Arhiepiscope, întoarce-te în Franţa.
Întoarce-te. Îndată. Neauzit. Lasă-ne să pierim în linişte.

poezie de T.S. Eliot din Moarte în catedrală. Femeile din Canterbury dezvăluie temerile oamenilor de rând
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă goneşti?!

Mi-ai spus că vrei să fii morală
Şi ţi-am jurat că sunt moral
Dar m-ai văzut în pielea goală
Pe câmpuri, călărind un cal.

- Nu bate câmpii, m-ai rugat,
Îmbracă-te şi dă-te jos,
Eu sunt femeie cu bărbat,
Să mă răpeşti nu e frumos.

Mai bine vino la costum
Într-o maşină cu mulţi cai
Şi haide să pornim la drum
Pleacă, te rog! De ce mai stai?!

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino...

Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, să numărăm stelele până-n zori
Vino, să îţi arăt steaua mea
Vino, doar aşa, cred, ne vom vedea!

Vino, eu te aştept oricât ar trebui
Vino, nu-ţi fie frică, te voi păzi...
Vino, să vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar ştii ce mult te iubesc.

Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aştept să fim împreună,
Vino, şi dacă şi tu ai vrea...
Vino, să îmi arăţi steaua ta!

Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep să răsară
Vino, să zburăm printre ele...
Vino...
Să ne-mpletim cununi din flori şi din... stele

poezie de Mariana Simionescu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie 2

Ţi-am prins luna în lanţuri.
Pe dealul casei tale...
dorinţă de poveste nespusă
tăcerea ta, tăcerea ei.
Mă strigă... pe nume.
Vino,
doar o oră în miezul
dinăuntrul meu
fantomă a cuvintelor nespuse.
Viaţa este doar o secundă...

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar tu

Ca o pleoapă obosită se închidea
gândul tău. Ca un ochi de apă se
adumbrea, sub o geană de nor.
Printre lacrimi şi flori, zâmbetul tău

devenea doar tristeţe şi dor. Doar
tu erai îmbrăţişarea şi numai iubire
erai tu. Între mine şi Iisus deveneai
depărtarea, pe drumul iubirii şi pentru

iubire. De jos în sus, ploua cu durere.
De sus în jos, ploua cu lumină. Chiar
am reuşit să te văd doar pentru o
secundă. Doamne, cât erai de frumos!

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu, te înţeleg perfect

Cunosc durerea, am fugărit la rândul meu plăcerea.
Ştiu stresul, şi nici până azi nu i-am găsit înţelesul.
Am simţit pe pielea mea aşteptările celorlalţi, părinţilor, societăţii, strivindu-mi visele sub bocancul autorităţii.

Auto-impuse, căci eu nu ţin minte să le-o fi acordat,
Şi dacă tot suntem aici, permite-mi să mărturisesc, că nu cred în păcat.
Am sufletul spălat, curăţat de rugină,
Mă uit acum în jurul meu şi mă întreb, oare cât mai are haosul de gând să ţină?

Nu fii doar unul/una din duzină,
Priveşte dincolo de cortină
Şi vezi dacă chiar eşti, atât de limitat pe cât le place altora să crezi.
Te privezi, de tot ce e mai bun atunci când te maschiezi,
Întoarce-te la vremea în care obişnuiai să cânţi, să crezi în dragoste şi-apoi s-o desenezi.

Vreau ca tu să vezi, că eşti frumos/frumoasă peste măsură, o notă unică pe a vieţii partitură.
Să râdem împreună, de vremea în care ai crezut că viaţă chiar îţi este pe dos, fără rost, când căutai lumina soarelui în băltocile de pe jos.

Nu are sens s-o dai la-ntors, nu are sens să te ascunzi, nu de mine,
Căci te cunosc din vremuri de demult, oh da, te cunosc atât de bine.
Şi d'asta ştiu că nu mai ţine, să privezi lumea de tine,
Şi d'asta ştiu că vremea suferinţei a trecut, că a venit timpul să te ridici, acum ai alte lucruri de făcut.

Renunţă la scut, dezbracă-te la inima goală, fă-te de râs, doar aşa, că să testezi, dacă încă crezi c-o să mai doară.

Şi nu e prima oară, când te întorci la tine,
Nu e prima oară când simţi deschidere, iubire.
Ai mai trecut pe-aici, toate îţi sunt familiare.
Ţi le doreşti din nou, ti le doreşti atât de tare.

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!