Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ion Minulescu

Sinuciderea lui Don Juan

În noaptea-n care Ea nu m-a mai vrut
Am înțeles că sunt un om pierdut,
Și-n noaptea-aceea, chiar, m-am sinucis
Cu propria-mi legendă-n manuscris...

Dar când pe catafalc mi-au așezat
Cadavrul de amant încornorat
Și-am înțeles că faima mea de Don Juan
N-a fost decât un simplu titlu de roman,
M-am revoltat că marea nedreptate,
Ce mi se pregătea-n eternitate,
Mi-o consfințea chiar lașitatea mea
Că n-am ucis-o mai întâi pe... Ea...

Și-n timp ce zece popi mă prohodeau
Și-o sută de femei mă blestemau,
M-am răsucit în lada mea de lemn
Și-am înviat, ca și Cristos... solemn!...

Și-așa,-nsoțit de popi și de femei,
M-am îndreptat din nou spre casa Ei...
Dar când am dat cu ochii iar de Ea -
Femeia... tot pe mine m-aștepta!...

Și, cum era firesc, ne-am împăcat!...
Iar popii-n cor au binecuvântat
Miracolul, că - deși mort - eram tot viu,
Și-n locul meu intrase Moartea mea-n sicriu!...

poezie celebră de din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Citate similare

Călătorie

Am plecat mereu de-acasă,
M-am risipit peste tot molecule,
M-am pierdut din loc în loc sânge, globule...
Am o călătorie primejdioasă.

Am lăsat întâi părinții,
Am lăsat orașul copilăriei
Îndrumat de simțul datoriei...
Am început periplul suferinții.

Am trecut, trecut din școli în școli,
M-am înbăiat timid adolescent,
M-am amorezat, am fost student,
Am umplut rafturi cu scris de mii și mii de coli.

Am lăsat vise, am schimbat oraș, matur
M-am epuizat, poate m-am și-nsurat
C-am avut timp de-așa, m-am dedicat,
M-am replicat, printre copii am dat un tur.

Mi-am schimbat țară dintr-o aventură,
Chiar două, una doar așa de trambulină...
... Era un timp când nu se mai găsea benzină
Și-am plecat... Ah doamne, ce mai tevatură!...

Am ajuns ajuns și-am înotat oceanul prin văzduh,
M-am prosternat, m-am umilit -neimportant de-i pleonasm-
Am înțeles definitiv cum soarta-i un sarcasm...
Și-am creat mult, aproape mi-am dat duh.

M-am reîntors, chiar dacă n-o mai recunosc, la țară
Ce s-a omorât ea însăși fără niciun rost
În preajma unui rece timp de post...
Și iară n-am benzină și-o să plec, reîntorc... afară.

Și cât omai tot călătoresc, așa pierdut în van, 'ntr-o doară?!?...

poezie de (24 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Vasile

Am spus

Am spus mi-e dor când mi-a fost dor
Și-am spus te rog când am dorit,
Am spus nu vreau și-am vrut să mor,
Atunci când nu m-ai mai iubit.

Am spus știu când n-am știut
Și-atunci când n-am avut am dat,
Am plâns atunci când m-a durut
Și-am spus nu pot, dar am răbdat.

Am spus că am când n-am avut
Și nu ți-am spus cât te doream,
M-am întristat când te-am pierdut
Și-am spus sunt prost, fiindcă eram.

Am spus pot când n-am putut
Și că-i ușor când mi-a fost greu,
M-am supărat, dar mi-a trecut
Și-am fost întotdeauna eu.

Am spus mereu ce-aveam de spus
Și-am scris să știi te iubesc
Și-atuncea când voi fi apus
Și n-o să pot să mai vorbesc.

Doar un cuvânt ammai spun
La modul cel mai serios,
Mi-e drag de tine cea de-acum
Și tot ce-am spus e de prisos.

poezie de din Damen-Tango
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Drum crucial

Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit cu bunul Dumnezeu -
Eu coboram mâhnit din conștiința mea,
Iar El urca surâzător spre ea!…

Și ne-am oprit la jumătatea scării
Încrucișându-ne în clipa-ntâmpinării
Săgețile perechilor de ochi ca de-obicei -
Ah! ochii Lui cum seamănă cu ochii mei!

Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit din nou cu Dumnezeu -
El cobora solemn din conștiința mea,
Iar Eu urcam surâzător spre ea!…

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Romanța tinereții

Necunoscuta care se vindea
N-a vrut să-mi spună-n prima zi cine era,
Dar fiindcă ea aflase cine sunt -
Poetul poreclit "Fluieră-vânt" -
Și fiindcă ruga stăruitor
Să-i fiu și eu, din când în când, cumpărător,
Sinceritatea ei m-a-nduioșat
Și-n cadrul prețului fixat -
Un preț absurd,
Ridicul
Și meschin,
Cu care-aș fi băut un kilogram de vin -
M-am îmbătat de gura ei
Și-am adormit
Pe laurii idilelor lui Teocrit...

Dar vai!...
Necunoscuta se vindea
Nu numai mie, dar și altora!...
Și-azi un ciocoi,
Iar mâine un calic
O cumpărau la fel - mai pe nimic -
Căci ea - flămândă veșnic - se grăbea
Să-și vândă gura dulce ca la tarapana!...

Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun
-s gata să-i ofer un preț mai bun -
Dar cum îi luase mintea Dumnezeu,
Necunoscuta s-a spălat pe mâini cu prețul meu...
Și-atunci -
De teamă să n-o bat,
Sau s-o ucid
Și s-o ascund sub pat -
Deși-o iubeam, am renunțat la ea
Și n-am mai vrut să știu cine era!...

Dar într-o zi cu ploaie și cu vânt,
Necunoscuta care se vindea,
S-a dat la fund
Și-a dispărut...
Și nimeni n-a mai întrebat de ea
De când intrase, parcă, în pământ,
Cu numele-i mereu necunoscut...

Și totuși, Eu
Am întâlnit-o iar,
Dar nu ca altădată, pe trotuar,
La cafenea,
Sau în tramvai...
Am regăsit-o-n ziua de-ntâi de mai,
Ascunsă de un sfert de veac într-un sertar,
În care sta de veghe cuminte,
Și-aștepta
O zi să-mi mai aduc aminte și de ea!...

Dar ce păcat
regăsirea ei m-a-ndurerat...
Și-n loc s-o mai sărut -
Cum aș fi vrut -
Am început să plâng cu-adevărat!...

Necunoscuta care se vindea
De data asta, nu mai era Ea -
Era doar vechea ei forografie,
Pe care mi-o dăduse numai mie!...

Și-acum,
Cred c-ați ghicit cine era
Necunoscuta care se vindea...
Era chiar tinerețea mea!...

poezie celebră de din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"

În poarta curții unde m-am oprit
M-a-ntâmpinat un zarzăr înflorit -
Un zarzăr alb, ca părul meu încărunțit!...
Și-n pragul porții-n care am bătut
Un buldog negru m-a recunoscut
Și m-a lătrat ca un salut de "bun venit"...

În poarta casei tale-n care
M-ai găzduit întâmplător,
Când nu eram decât un călător
Bătut de vânt și mângâiat de soare,
M-am regăsit ca-n prima zi, când tu
Îmi repetai cuvântul: "Nu"... "Nu"... "Nu"!...
Și-ți ascundeai în palme ochii plini
De ură
Și ne-ncredere-n străini...

Dar când am vrut să plec -
Ca un zevzec -
Tu m-ai oprit
Cu graba unui gest nebănuit,
Și-n gura ta cuvântul "Nu" s-a transformat
În alt cuvânt,
Cuvântul "Da" -
Un "Da" sonor și-adevărat
Pe care-l auzeam așa
Întâia oară-n viața mea!...

Dar ce păcat că n-am putut
Să-l îngrijim așa cum am fi vrut!...
Căci într-o zi cu ploaie
Și cu vânt
Cuvântul "Da" se-mbolnăvi
Și-apoi, muri,
Cum moare-n gură-orice cuvânt
Când nu-l mai poți măcar șopti!...

Dar astăzi, după șapte ani,
Când morții-și schimbă locuința,
Eu, care mi-am păstrat credința
În zeii noștri subterani,
Mă-ndrept spre ei - cu voia ta -
Și-i rog frumos
Să-nvie pe defunctul "Da",
Cum a-nviat pe vremuri și... Cristos!...

poezie celebră de din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-am născut în Bărăgan

De pe câmpul cu verdeață,
de pe-întinsul Bărăgan,
de mult am plecat în viață.
Viața mi-a fost un roman.

Când am căzut m-am ridicat.
Nu m-am lăsat doborât.
Cât am putut m-am tot luptat.
Privirea n-am coborât.

Ce-am dorit, am împlinit.
Am familie, am casă.
Acuma sunt fericit.
Viața mea este frumoasă.

M-am născut în Bărăgan
și-n Bărăgan am rămas.
Am adunat grâul din lan
și poeziei am dat glas.

Cu ea am pășit în lume
și mi-a fost prieten bun.
Prin ea am avut ce spune
și am devenit tribun.

poezie de (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Nucu Morar

Prima mea iubire

Mai demult, când eram mugure crud adolescent
M-am îndrăgostit în vise de o zână înger păzitor
Care se furișa în camera mea mică de la etajul șase
Și-mi deschidea ferestrele ochilor peste timp și lume
Ne iubeam contopiți fără zgomot să nu-i trezim pe ceilalți
Care dormeau somn bântuiți de coșmaruri concrete
Cu timpul, am uitat, m-am întrupat în matur responsabil
Tânărul ce a uitat jurnalul fidel pentru costumul de om mare
Apoi m-am însurat firește cu munca mea grasă și urâtă
Dar bogată și gospodină prin treburile casei
Zână mea a plâns, a suferit, și a zburat pe fereastra camerei
Am făcut casă, masă, tot ce trebuie, om dintr-o bucată
Până mai anul trecut când nevasta mea slută m-a părăsit
Pentru unul mai tânăr și mai ieftin, om de viitor
Părăsit, umilit, ciobit, ciuntit, m-am revoltat
Am vrut sinucid ca un protest al existenței mele inutile
Când ce să vezi, zână mea din adolescență
A venit pe partea mea dreaptă ca un fluture căzut din cer
Și ne-am iubit și-am plâns și ne-am fericit
Mai stăm și azi împreună în cămăruța confort trei
Scriem cu răsuflarea și bolile noastre
Poeme neterminate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Eftimie Kabbout

Nu exist!

Azi m-am pierdut în clipa de apoi
Și m-am temut camai ies din ea
Am vrut doar să m-ascund de pasul tău
Ce-l așteptam mereu
deși nu mă dorea...

Am înțeles ce-am refuzat să cred
C-ai fost făcut doar să împarți durere
Nici de cuvânt nevoie nu aveai
Erau destule ce urlau
în a ta tăcere..

Și m-am ascuns de lumea ce nu știe
De ce curg lacrimi azi din versul meu...
Mi-e sufletul bucata de hârtie
Din care tu ai rupt
fâșii, mereu...

Nici chiar cerneala nu mai e aceeași
Iar mâna-mi nu mai scrie azi, nimic.
Otrava ta mi-a luat de tot puterea,
Când încercam de jos
ridic...

Darnu crezi eu voi fi pierdută
Doar am să plâng puțin și... am să plec.
Nu știu nici când... nici unde, dar voi face
O punte peste lacrimi,
și-am să trec...

Ce milă-mi este când mă uit la tine
Căci ochii tăi nimic chiar nu îmi spun...
Și n-ai să ai nicicând curaj destul
păstrezi așa
cum eu m-adun...

Ce liniște soarbe fără voie
Și tot aleargă prin albastru-mi trist
A fost ce-a fost, sau ce-o fi vrut să fie...
Oricum, ce mai contează?
Nu exist!

poezie de
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Când...

Am fost la ea și m-a respins,
M-am simțit jalnic și învins,
Și a plecat râzând de mine,
Și nici măcar nu m-a atins,
Eram un foc aproape stins,
Orice-ar fi fost nu a fost bine.

Acasă mort de supărare,
Și-n suflet c-o durere mare,
Pun capu-n pernă să adorm,
veni vremea de culcare,
Și-n vis iubita mea apare,
Și-i zic că o iubesc enorm.

Și-i lumea foarte fericită,
Lângă femeia mea iubită,
Și nu mai vreau a mă trezi,
M-așteapt-o zi neliniștită,
Și-un gust de viață otrăvită,
La noapte oare ce va fi?

Deși ai ochi și multe daruri,
Pe timp de zi le dai amaruri,
Și-i difcil și să iubești...
Mai pierzi o oră, două-n baruri,
Ieși trist și de-asta te întreb,
Tu când visezi și când trăiești?

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Cântecul unui om

Ce-am fost cândva azi nu mai sunt...
Dar ce sunt azi îmi pare rău
Că n-am putut să fiu mereu -
Același cântăreț cu chip de Sfânt...

Când am urât am fost iubit,
Când am iubit am fost urât...
Și-n viață n-am cântat decât
Romanța Celui răstignit...

Tot ce-am sperat rămas-a vis,
Și-am dobândit ce n-am visat...
Dar ce-am fost ieri am și uitat -
Un titlu de volum nescris...

Și-azi, dacă sunt un chip de Sfânt,
Așa m-a vrut, pesemne, Dumnezeu -
Să fiu tot altul... Și să-l cânt mereu
Pe cel ce-am fost cândva, dar nu mai sunt...

poezie celebră de din Viața literară, I, nr. 4 (22 ianuarie 1906)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Poezia poeziei

Am prins momentul și-am fugit din mine,
Mi se urâse de atâta ploaie,
Ploua catastrofal numai cu rime,
Tuna, și strofele veneau șuvoaie.

Am luat-o peste câmp. Cu nerăbdare
M-am îndreptat către copilărie,
Dar și în clasele elementare,
Am dat tot peste tine, poezie!

Am vrut să fug în lume cu băiatul
Pe care l-am iubit întâia oară...
De cum a biruit în el bărbatul
Și-am dat ultimul strigăt de fecioară,
În noaptea-aceea când ardea tot patul,
Șimțeam cum poezia -nfășoară.

Și-n nopțile de veghe, când copiii
Nu lăsau a pune geană-n geană,
Îmi aprindeai, precum fanaragiii,
Lumina versului nepământeană.

Chiar și în lumea falselor impresii
Date de-dumnezeii-nchipuirii,
Minciuna jalnicelor lor expresii
Nu s-a putut opune-n toate firii,
Căci poezia nu face concesii
Nici sub amenințarea prăbușirii.

Astăzi, în ploaia nopții abisale,
Când am fugit din mine nepermis,
Cuvintele, ca niște catedrale,
Au răsunat cu orgile în scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Talerul

Am cumpărat de la un negustor bătrân o cumpănă
și-am dezlegat-o de-al ei praf;
Am așezat-o’n raft, și taler am umplut
cu tot ce minții mele i-a rămas.
Și-am furișat în taler frumusețe
și pe furiș priveam cumpăna Ta;
Tu priveai zâmbind, dar cu tristețe,
și-am observat că se-nclina exact cum se-nclina a mea.
Dar dup’o vreme nu te-am mai văzut
și n-am mai luat aminte la cântar...
m-am depărtat încet spre nevăzut
și-am pus în taler gândul meu murdar.
În ce’lalt taler erau zvonuri parcă
venite de-undeva din trist trecut
Iar talerul plutea, de parcă,
Trecutul meu era pe drept avut.
Și-așa a fost...
Acuma stau să număr toți anii ce-au fugit ca gând furiș...
Am prețuit în cumpănă mult aur
pe care-am dat bani grei, sau mai puțini;
Și m-am crezut pe mine mai degrabă,
sau mai degrabă am crezut niște străini.
Când te puneam pe tine în balanță
talerul meu părea e mai greu
Tu iubeai zâmbind, de la distanță
și te-ntristai că mă-nșelam mereu.
În cumpăna ce o țineai Tu-n mână
Talerul meu era un pai în vânt.
Un praf ce nu clintește, nici n-amână
acul care măsoară prețul pe pământ.
Și m-ai chemat...
Și mi-ai făcut cadou talerul Tău...
Acuma parcă lucrurile-s altfel...
Acuma parcă totu-i NOU.

poezie de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Langston Hughes

Viața e frumoasă!

Am coborât la malul râului
Și m-am așezat lângă edec.
Am încercat să gândesc, dar n-am putut,
Așa c-am sărit cu gândul să -înec.

Dar am țâșnit la suprafaț㠖 și-am țipat!
Apoi, din nou am încercat să-mi vin de hac!
Dacă apa n-ar fi fost atât de rece
Poate aș fi reușit s-o fac.

Dar era Rece în acea apa! Era rece!

Mai târziu, m-am urcat pe turn
La douăzeci de etaje înălțime.
M-am gândit la copilul meu
Și-am crezut c-o să sar, s-a zis cu mine.

Am rămas acolo și am țipat!
A fost cât pe-aci, cât pe-aci să-mi vin de hac!
Dacă turnul n–ar fi fost atât de înalt
Poate aș fi reușit s-o fac.

Dar eram atât de Sus! Atât de Sus!

Acum, dacă tot sunt aici și în viață,
Presupun că a trăi este firesc.
Aș fi putut muri din dragoste –
Dar am fost născut ca să trăiesc,

Așa că-o să-mi mai auzi țipetele,
O să mă mai auzi spunând că-mi vin de hac.
Nu m-aș simți însă bine, draga mea,
Să te știu tristă fiindcă-am reușit s-o fac.

Viața-i frumoasă ca un vin spumos! Viața-i frumoasă!

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Dream Keeper: And Other Poems Paperback" de Langston Hughes este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.
Marilena Răghinaru

N-am învățat...

Am învățat s-adun nectar din floare,
Să-mi scald privirea-n ploile de mai,
S-alung tristeți în cruda nepăsare,
S-ascult zâmbind al păsărilor grai.

N-am vrut ca ura s-o cunosc vreodată,
De am greșit, în taină m-am rugat,
Am suferit de am fost vinovată
Și-am pătimit pentru al meu păcat.

Am cutezat, cu Dragostea de mână,
Plăcut prin viață să călătoresc,
nu regret, tăcută și bătrână,
Că n-am știut să simt sau să iubesc.

M-am dăruit pentru orice făptură
Pe care a creat-o Dumnezeu,
M-am închinat la Soare, la natură
Și nu m-am depărtat de drumul meu.

Nu mi-am zidit fățarnice castele,
Nu am crezut în false bogății.
Am cutezat, cu visurile mele,
Să zbor spre luminoase galaxii.

Am înțeles că sunt o muritoare,
Dar n-am știut mâhnirile să-nfrâng...
Degeaba m-am visat o luptătoare
Dacă n-am învățat... să nu mai plâng.

poezie de din Căutări pe tărâmul unui vis
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Dinescu

Eram foarte timid când eram mic. Abia cu vremea am devenit mai dezinhibat. Agresivitatea asta e și o formă de apărare. Odată, în clasa a patra, eram un băiat destul de delicat pe atunci, mama mi-a dat cămașă albă călca­tă, iar podelele clasei erau unse cu păcură. În pauză, cineva m-a împins și-am căzut. Când m-am uitat pe cămașă, eram negru. M-am întors furibund și l-am bătut măr pe primul care mi-a ieșit în cale. Când mi-am dat seama ce am făcut, m-am îngrozit: era bătăușul cla­sei.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Vino in rochia ta simpa de stamba" de Mircea Dinescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 14.99 lei.
Jacques Prevert

Pentru tine dragostea mea

M-am dus la târgul de păsări
Și-am cumpărat păsări
Pentru tine
Dragostea mea

M-am dus la târgul de flori
Și-am cumpărat flori
Pentru tine
Dragostea mea

M-am dus la târgul de fiare
Și-am cumpărat lanțuri, lanțuri grele
Pentru tine
Dragostea mea

Și apoi, m-am dus la târgul de sclavi
Și te-am căutat
Dar de tine n-am dat
Dragostea mea

poezie celebră de , traducere de Vlad Chirinciuc
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Ce suntem

Am promis voi vorbi
Cu Dumnezeu.
Multe întrebări musteau
În pieptul meu.

Și-n cuvânt și în lumină
M-am născut,
Străin eram, eram stingher,
În Cerul Sfânt.

M-am risipit ca un ecou
În flori de mirt,
M-am înălțat mereu mai sus,
Mai fericit.

Dar n-am aflat în drumul meu,
Oh, n-am aflat,
Adevăratul Dumnezeu
Ce-am căutat.

Lumini ardeau în Cerul Sfânt,
Mângâietor,
Iar eu, un înger pământean,
Plângeam de dor.

Și m-am întors, un pământean
Cu suflet gol...
Suntem pământ, suntem pământ
Neroditor!

În lumea noaastră lacrimi cad
În tina grea,
Chiar dacă-n suflet încă ard
Frânturi de stea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 109

Nu spune-n veci că nu am fost fidel,
Deși în lipsa ta m-am cam răcit,
Căci nu pot să te părăsesc defel
Ești sufletul ce-n piept stă cuibărit.
Aici mi-e casa și dac-am umblat
Prin alte părți, reîntorc acum
Tocmai la timp, căci eu nu m-am schimbat
Și nicidecum nu m-am pătat pe drum.
Tu să nu crezi dac-am fost robit
De slăbiciuni ce-ating orice flăcău
M-am întinat și-am fost complet orbit
Ca să renunț la tot binele tău;

Căci universul n-ar mai fi la fel
Dacă tu, roza mea, nu ești în el.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

Împlinire

Ca să fiu
O lumină în veacul pustiu,
M-am lăsat
Îmbrăcat
De putere, de raze, de har,
Am suit, zi de zi, pe Calvar
Și pe-o cruce de lemn noduros
Am murit cu Cristos.
Ca s-ajung
Sarea pământului, îndelung
M-am hrănit cu chemări, cu tării
Și-am sorbit din izvoarele vii,
Mi-am vândut
Vechiturile omului meu din trecut
Și-ntr-un zbor tot mai drept, tot mai sus
M-am unit cu Isus...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De câte ori...

De câte ori am încercat,
Atâtea șanse-am spulberat.
Încerc mereu, sunt disperat
Să-i amintesc ce a uitat.

N-a mai vrut și a plecat,
Într-un minut ea m-a lăsat.
Nimic frumos n-a mai durat
Și-am rămas îndurerat.

După ea să fug am ezitat,
N-am putut, am înghețat,
Oricat de mult m-aș fi luptat,
N-am putut, eram blocat.

"Ce să fac?" m-am întrebat,
Ce am vrut n-am realizat,
Am rămas neajutorat
Și de durere torturat.

De câte ori am încercat
Să ma ierte, m-am rugat,
Dar n-a vrut, nu m-a iertat,
Nici măcar nu i-a păsat.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook