Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Briony Tallis: N-am făcut niciodată acel drum la Balham. Așadar am inventat, mi-am imaginat scena în care eu le mărturisesc totul. Și, în realitate, nici nu ar fi fost posibil să se întâmple așa... pentru că Robbie Turner a murit de septicemie la Bray Dunes pe întâi iunie 1940, ultima zi a retragerii trupelor... și n-am avut niciodată ocazia să îndrept lucrurile cu sora mea Cecilia... pentru că a murit pe 15 octombrie 1940, fiind surprinsă de atacul cu bombă de la stația de metrou Balham care a distrus conductele de apă și de gaze. Așa încât nici sora mea și nici Robbie nu au putut fi niciodată împreună așa cum și-au dorit... și cum ar fi meritat. Lucru pentru care... am simțit mereu că sunt vinovată. Dar ce fel de sentiment de speranță sau de împlinire ar mai fi avut cititorul aflând acest final? Astfel că, în roman, am vrut să le dăruiesc atât lui Robbie, cât și Ceciliei ceea ce au pierdut în timpul vieții lor. Mi-ar plăcea să cred că nu este o dovadă de slăbiciune... sau un mod de a scăpa de vină... ci un ultim act de generozitate. Le-am redat fericirea.

replică din filmul artistic Ispășire, scenariu de , după Ian McEwan
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cecilia (când Robbie sparge o vază): Prostule! Tu îți dai seama că este cel mai valoros obiect pe care îl avem?
Robbie: Nu mai este acum.

replici din filmul artistic Ispășire, scenariu de , după Ian McEwan
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Blondo, trebuie înțelegi un singur lucru, ca totul să fie clar! Anume, ceea ce s-a petrecut atunci, cu Ly, a fost o neînțelegere și atât, o neînțelegere pentru care, în mare parte și Lia este vinovată, iar ea știe foarte bine acest lucru, dar să nu încercăm căutăm acum țapul ispășitor. Iar dacă te referi la ceea ce am făcut eu după aceea, timp de o săptămână întreagă, recunosc, a fost o mare greșeală, pe care mi-o asum în totalitate, dar pe care n-o voi repeta niciodată, atâta timp cât voi mai trăi! Pentru , indiferent de câte sau ce motive aș avea, oricât de bine întemeiate ar fi, nu voi permite niciodată să decad în asemenea hal, încât să devin un alcoolist incurabil, dependent de alcool! Nu voi lăsa să mi se întâmple așa ceva! Pentru problemele nu se pot rezolva niciodată înecându-le în asemenea licori. Deci, poți fi sigură atunci a fost pentru prima și ultima oară în viața mea când am făcut un asemenea abuz! Începând din acel moment, nu mă voi mai atinge tot restul vieții de țigări și băutură, decât, foarte rar, la ocazii speciale, cum ar fi de revelion, Crăciun, cel mult un pahar de șampanie. Asta da, îmi pot permite, nu-i nimic rău. Și câte o cafeluță pe zi, dimineața. În rest, sub nici o formă n-ai mă vezi cu băutură în mână! Și nici cu țigări, la care am renunțat deja, definitiv; oricum, nu eram un fumător convins! Mă prosteam doar, din când în când, încercând să-mi dau, chipurile, importanță. Dar am voință și știu pot! De aceea voi reuși ceea ce mi-am propus. În primul rând, pentru mine însumi, pentru că e în interesul meu personal. Și nu vreau mă dezamăgesc, nici pe mine, nici pe alții. Altfel, ce-aș deveni? Nici nu vreau să-mi închipui! Dar, repet, sunt destul de isteț pentru a nu lăsa să mi se întâmple așa ceva, deci, n-am să cad în patima alcoolului. Cu alte cuvinte, sunt conștient de faptele mele. Și am de gând mă păstrez în continuare astfel. Ai înțeles, da?!
Maria: Da, Luci, desigur. Și mă bucur aud asta de la tine.
Lucian: Bine. Atunci, cred că vă puteți întoarce liniștiți în oraș. Eu nu intenționez fac nimic prostesc. În nici un caz!
Maria: Deci, ne gonești... Cred că ar fi mai bine rămânem totuși cu tine, cel puțin o vreme, nu ca te verificăm sau să te oprim de le cine știe ce. Recunoaște e totuși mai plăcut decât fii singur.
Lucian: Ai dreptate. Rămâneți. N-am nimic împotrivă.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Joey: Pacey, am vrut să-l văd pe Dawson în seara asta nu pentru că pentru patru luni a fost iubitul meu, ci pentru că mi-a fost prieten aproape toată viața. Și ca prieten, l-am rănit foarte mult și nu m-am simțit mai puțin vinovată în aceste trei luni. Așa că da, am fost preocupată, m-a făcut să-mi pierd șirul gândurilor, dar inima mea? E de nestrămutat. Trei luni în care am cutreierat mări și oceane nu au reușit să o zdruncine și nici nu o să las nesiguranța ta facă asta. Inima mea nu a plecat niciodată de pe barcă. Nu te-a părăsit niciodată. Și din câte observ nici nu o să se întâmple asta prea curând.

replică din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Nu! Nu sunt deloc modest, dar nici nu mă prefac; de obicei, sunt sincer, foarte sincer. Și doar atât. E adevărat, nu-mi place fiu lăudat, dar nici criticat. În general, nu-mi place să se vorbească despre mine, să se comenteze pe seama mea, dar nu pot evita să se întâmple astfel. Și de fapt, sunt așa cum sunt și n-am ce face, pentru că ăsta sunt eu, iar dacă celorlalți nu le place, treaba lor, cu atât mai rău pentru ei, pentru că nu intenționez mă schimb, rămân așa cum sunt: Un Don Juan faimos sau nu, un matematician celebru sau nu, preferatul domnului director sau nu... Asta e! Ăsta sunt eu: Lucian Enka. Și atât!

replici din romanul Proxima de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Briony Tallis: Doctorul meu mi-a spus sufăr de ceea ce se numește demență vasculară; ceea este de fapt o continuă serie de scurte atacuri cerebrale. Funcțiile creierului cedează treptat. Uiți cuvinte, îți pierzi memoria: ceea ce pentru scriitor reprezintă cam totul. De aceea am reușit scriu în sfârșit această carte și acesta este și motivul pentru care va fi și ultimul meu roman. Într-un mod bizar ar fi la fel de corect fie considerat primul. Am scris câteva pagini pe vremea când eram la spitalul St. Thomas în timpul războiului. Pur și simplu nu am găsit niciodată ocazia să îl termin.

replici din filmul artistic Ispășire, scenariu de , după Ian McEwan
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am numărat fericirea

N-am numărat niciodată pașii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Și nu știu dacă vor fi fost suficienți!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremației, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar știu , pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!

N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înțelepțire!
Dar știu precis , niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseții nu le voi fi ținut seama...
Poate le-am spus de prea puține ori!
Dar știu , pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!

N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...
Unele nu vor fi fost reușite, din cauza propriei dureri!
Dar știu , pe cele mai convingătoare, nu le-am dăruit, încă!
Nici drumurile pe care le voi fi străbătut
De dragul Dreptății și Binelui, nu le voi fi memorat...
Poate voi fi mers prea repede, ori prea încet!
Dar pe ultimul, musai alerg, ca ajung la timp!

N-am numărat niciodată răsăriturile, diminețile, amiezile
Din călătoria mea pe Pământ...
Sigur, am irosit mult mai multe decât am putut agonisi!
Dar vreau ca, apusul mă găsească în tumultul trudei!
Nici de numărul zilelor în care am îngenunchiat
Pentru a mulțumi Fericirii, nu m-am învrednicit...
Poate Spațiul și Timpul nu-mi vor fi fost îndeajuns!
Dar în fiece noapte slăvesc cerul, dăruit de Tatăl Însuși!

poezie de (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
detalii despre carteOctavian Paler

Lucrurile pe care le-am dorit eu, profesore, nu le-am putut obține niciodată cerându-le sau luptându-mă pentru ele. Cum poți lupți pentru tandrețe? Sau pentru duioșie? Cel mult poți să le aștepți. Așa că eu sunt învățată aștept. Cred asta fac de când mă știu. Aștept.

în Viața pe un peron
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Viața pe un peron" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.95- 16.99 lei.
Cornelia Georgescu

Diana: Traian, te rog... Nu-l mai favoriza atât. Nu-i face nici lui bine. Ești directorul, știu ai putere nelimitată în acest Institut, dar... Lasă-l în pace! Se descurcă foarte bine și singur; e capabil. Nu are nevoie de intervențiile tale.
Traian: Intervenții?! De ce mă acuzi, Diana? Cred e de ajuns! Să n-o luăm de la capăt! Nu-ncepe și tu ca Luci, că n-are rost! Trebuie înțelegeți că n-am intervenit cu nimic în favoarea lui. I-am dat doar mașina și telefonul, atâta tot! În plus, o săptămână, cât a lipsit de acasă, apartamentul meu... Dar de intervenit în favoarea lui, n-am intervenit deloc! De ce crezi că n-am făcut parte din Comisia pentru Zboruri Spațiale? Ar fi trebuit, în mod normal, fiu președintele acestei Comisii. Dar nu s-a putut. Pentru că se știe e preferatul meu și l-aș fi putut favoriza; așa însă... N-a fost decizia mea! De ce crezi că sunt atât de mândru de el?! Acum sper ți-e destul de clar că n-am avut nici un amestec în numirea lui, nici ca membru al echipajului și nici în faptul că a fost desemnat în funcția de comandant al misiunii, deci, sper să nu mai aud astfel de acuzații niciodată. Și gata! Crezi ce vrei. La urma urmei, nici măcar nu mă interesează ce crezi, doar să numai acuzi pe mine de chestiile astea. Nici tu, nici el!
Diana: Bine, deci nu l-ai favorizat. Și înțeleg ești mândru de el, dar încearcă te abții; nu mai tot afirma acest amănunt peste tot, în public; e periculos!
Traian: Diana, încetează cu cererile de acest gen! Nu mai poți te joci cu mine cum vrei tu. Nu te mai las mă manipulezi, nu vreau -ți mai fac mereu pe plac, nu vreau mă las mereu influențat de tine! Îmi ajunge! M-am săturat! Speram ai te întorci vreodată la mine, dar acum am înțeles te-am pierdut definitiv, că nu vei renunța nicicând la blondul tău, așa că... Lasă-mă-n pace!
Diana: Să te las în pace?! Bine, cum vrei.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carte

Personal, mi-am pus întrebarea dacă plec sau nu în Germania cel puțin de două ori: în liceu, când foarte mulți dintre colegii mei și-au pus această întrebare, când și-au dorit să plece. Atunci răspunsul meu a fost că nu, nu vreau plec. Pur și simplu, nu am văzut niciun motiv pentru care să plec. A doua oară mi-am pus întrebarea după Revoluție, când majoritatea sașilor au și plecat, nu doar și-au dorit. Chiar au plecat. N-am vrut nici atunci plec. Decizia mea a fost de fiecare dată, rămân aici, chiar dacă părinții și sora mea plecaseră.

în Pas cu pas (2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pas cu pas" de Klaus Iohannis este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -14.45- 8.99 lei.
Cornelia Georgescu

Traian: Diana, exagerezi! Nu urmăresc nimic: Nici -l îndepărtez de tine, nici răzbunare, nici altceva de genul acesta! Nu sunt răzbunător din fire, chiar dacă tu consideri aș avea motive. Să vedem: Aș avea?!
Diana: Probabil destule, dar greșești procedând astfel!
Traian: De ajuns cu acuzațiile la adresa mea! De ce nu vrei pricepi că nu sunt responsabil de numirea fiului tău ca membru al acestui echipaj? Nu eu am decis ca el participe la această misiune! De altfel, dacă ar fi dorit, ar fi putut refuza; a avut această posibilitate, nu l-a obligat nimeni accepte oferta.
Diana: Cine știe cu ce vorbe iscusite l-ai vrăjit?
Traian: Așa crezi? Că l-am vrăjit?! Știi, culmea ironiei, aș fi putut încerca, dar n-am procedat astfel; n-ar fi fost corect. Recunosc însă , fiind desemnat de către Comisia pentru Zboruri Spațiale a Institutului să le aduc celor trei tineri la cunoștință decizia luată în urma a multe și lungi dezbateri legate de această misiune, am încercat fiu cât mai convingător posibil, -i determin accepte, să le insuflu încredere în propriile lor puteri, să le trezesc interesul pentru o asemenea aventură. Crezi că am greșit procedând astfel? Tot ce se poate, scumpă Diana!
Diana: Nu doar cred, ci chiar sunt sigură! Și știu de ce ai procedat așa: Doar ca te răzbuni pentru ceea ce ți-am făcut în trecut... N-ai uitat...
Traian: Să uit?! Cum crezi aș putea uita?! Mă gândesc zi de zi la tot ce s-a petrecut și încerc mă amăgesc că n-ar fi totul pierdut, deși știu sigur că nu mai e posibil să recuperez ceva, e prea târziu pentru a salva ceva, dar ți-am spus că nu sunt deloc răzbunător, chiar dacă-ți vine greu să-mi dai crezare.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Aș vrea te cred, dar... Mi-e teamă să nu fie doar un capriciu de-al tău, unul trecător...
Lucian: Poftim?! Lia, ți-am mai spus că pentru mine, tu nu ești deloc doar un capriciu trecător... În plus, ce fel de capriciu trecător ar putea fi, după mai mult de opt ani?! Te rog, sunt cel puțin opt ani...
Lia: Ba da, ar putea fi. Poate din cauză că eu am fost singura care te-am respins mereu, te-am refuzat, nu ți-am acceptat prietenia... Presupun că nu erai obișnuit fii refuzat. Îți plăcea să obții totul, așa cum îți doreai tu. Încă îți place acest lucru.
Lucian: Nu, nu-i din cauza asta! E adevărat că-mi displăcea fiu mereu refuzat, însă nu ăsta-i motivul pentru care m-am îndrăgostit de tine.
Lia: Sau poate crezi astfel, doar pentru că tu ești comandantul și ți se cuvine tot ce-ți dorești.
Lucian: Grozav! E ultimul lucru pe carefi dorit să-l aud în acest moment, de la tine sau de la oricine altcineva! În plus, n-are absolut nici o legătură. Când te-am cunoscut pe tine, nu eram nici un fel de comandant, al nimănui și nici nu aveam habar voi fi vreodată. Că poate îmi doream acest lucru, e cu totul altceva...

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Osho

De fapt, oamenii iubesc vărsarea de sânge, dar nu au curajul să o spună pe față. Într-unul dintre romanele existențialiste este povestit un incident care este aproape adevărat. Un om este adus în fața justiției pentru că ucisese un străin care stătea pe o plajă. Nu-l văzuse niciodată înainte pe acel străin. Nu l-a ucis pentru banii săi. Nu știa nici măcar cum arată, fiindcă l-a ucis de la spate, cu un cuțit mare. Ei nu se mai întâlniseră, deci nu era o chestiune de dușmănie. Nu erau nici măcar familiari; nu-și văzuseră fețele unul altuia. Magistratul nu-și dădea seama ce se petrecuse, așa că l-a întrebat pe ucigaș: "De ce ai făcut-o?" El a răspuns: "Când l-am înjughiat, a țâșnit o fântână de sânge din spatele său. A fost unul din cele mai frumoase clipe pe care l-am trăit vreodată. Știu prețul va fi moartea mea, dar sunt gata -l plătesc. A meritat. Mi-am dus întreaga viață în plictiseală, fără nici o incitare, fără nici o aventură. În final, am decis fac ceva. Iar acest fapt m-a făcut vestit în lume. Poza mea este în toate ziarele. Sunt cât se poate de fericit că am făcut asta." Nu era nevoie de nici o dovadă. Omul nu nega, dimpotrivă, își glorifica crima. Justiția însă are propria sa rutin㠖 trebuia fie chemați martori; numai cuvântul său nu era acceptat. Poate mințea, poate că nu-l ucisese pe acel străin. Nu-l văzuse nimeni – nu exista nici măcar un singur martor ocular – așa că a trebuit fie prezentate dovezile de circumstanță adunate de poliție.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Colors of Your Life: A Meditative and Transformative Coloring Book Paperback" de Osho este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -53.99- 32.99 lei.
Dostoievski

Simți până și tu ai ajuns chiar în ultimul hal, asta este mizerabil, dar altfel nici nu are cum să fie, deja nu mai ai nicio ieșire și că niciodată nu o să mai ajungi un altfel de om, că și dacă ai mai fi avut încă timp și credință pentru a fi altceva, atunci probabil, nu ai fi dorit nici chiar tu te schimbi, iar dacă ai fi dorit, oricum nu ai fi făcut nimic, pentru că în realitate, poate că nici nu știi în ce să te transformi.

în Însemnări din subterană, I
Adăugat de GustavaeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Le Joueur" de Dostoievski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -59.72- 32.99 lei.
Cornelia Georgescu

To Kuny: Off, dragul meu... Deci, asta era! I-ai găsit îmbrățișați. Și ce-i cu asta?
Nick: Poftim?! Cum adică, tată?!
To Kuny: Dragul meu, nu trebuie interpretezi greșit ceea ce vezi. Există o multitudine de motive pentru care două persoane se pot îmbrățișa. O îmbrățișare nevinovată nu înseamnă nimic rău. Ei sunt de mult timp colegi, prieteni chiar, destul de apropiați și își pot permite asemenea manifestări din când în când, dar atâta tot. Deci, chiar ar putea fi doar o neînțelegere.
Nick: Dar, tată...
To Kuny: Ascultă ce-ți spun, băiatul meu! Ar fi trebuit -i lași -ți explice, să le dai șansa să-și justifice comportamentul, nu să te grăbești tragi tu concluziile. S-ar putea te înșeli în privința lor.
Nick: Dar, nu era nevoie de explicații. Totul era destul de evident.
To Kuny: Nu, dragul meu! Nimic nu era chiar atât de evident cum ți s-a părut ție în acel moment. Ar trebui ai mai multă încredere în minunata ta soțioară. Eu cred că te iubește cu adevărat, mult de tot, deci, în nici un caz nu ar vrea -ți facă așa ceva! Iar în privința comandantului, nu știu de ce, dar îmi inspiră foarte multă încredere. Nici el nu ți-ar vrea răul, ție sau colegei lui. În plus, el e îndrăgostit până peste cap de sora ta, deci, în nici un caz nu s-ar uita la scumpa ta soție.
Nick: De sora mea?!
To Kuny: Da, bineînțeles. Aaa, nu de Ly, se înțelege, ci de Lia. Și ea e sora ta.
Nick: Ea e, însă el nu știe.
To Kuny: S-ar putea să nu știe acest lucru, însă asta nu-l împiedică fie îndrăgostit de ea. Și nu are ochi pentru altcineva, decât pentru ea, deci, nici pentru iubita ta cea blondă. Așa că n-ai motive te comporți astfel, te simți jignit de atitudinea lui.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Octavian Paler

Lucrurile pe care le-am dorit eu, nu le-am putut obține niciodată cerându-le sau luptându-mă pentru ele. Cum poți lupți pentru tandrețe? Sau pentru duioșie? Cel mult poți să le aștepți.

citat celebru din
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Cornelia Georgescu

Maria: Ah, Luci... Aș fi vrut să te fi întâlnit pe tine mai demult, înaintea lui Remy, cu mult înainte de a fi plecat în această misiune.
Lucian: De ce? Crezi că lucrurile ar fi evoluat altfel pentru noi?
Maria: Hmm... N-aș fi avut nici o șansă cu tine, nu-i așa? Niciodată?!
Lucian: Nu știu... Cred că nu; presupun... Adică, sigur nu, dacă aș fi cunoscut-o deja pe ea înainte de a te fi întâlnit pe tine. Ea mi-a cucerit inima și cred că același lucru s-ar fi întâmplat oricum, era inevitabil. Poate ... Dacă n-aș fi întâlnit-o niciodată, nu știu ce s-ar fi întâmplat, poate ai fi avut totuși vreo șansă, n-ar fi fost exclus... Tu sau altcineva...
Maria: Dar ai întâlnit-o! Și cred că mai devreme sau mai târziu, tot ai fi întâlnit-o, așa că tot ai fi căzut în capcana ei.
Lucian: Hmm... Așa e; cred. Off...
Maria: De ce oftezi?
Lucian: Păi, nu știu... Nu pot să mi-o scot din minte, deloc, oricât aș vrea, oricât aș încerca... De parcă ea mi-ar controla întreaga ființă; nu-mi pot lua gândul de la ea. Dar, ce fac?! Bat câmpii... De ce mă lași vorbesc prostii, blondo? Spun numai tâmpenii!
Maria: Nu, Luci. Spuneai doar cât de mult o iubești. Pentru că o iubești; nu-i așa?
Lucian: Mai mult decât s-ar putea exprima vreodată în cuvinte, blondo.
Maria: Dar ei nu i-ai spus încă.
Lucian: Nu; încă n-am reușit găsesc momentul potrivit.
Maria: Dar, Luci, spuneai ...
Lucian: Știu! Și am să-i spun. În curând. Nu știu când, dar am să-i spun. Altfel simt înnebunesc! Nu mai suport! E deja pea mult. Atâția ani...
Maria: Bine. Treaba ta. N-am să mă amestec, dacă nu vrei.
Lucian: E cel mai bun lucru pe care-l poți face, să nu te amesteci...

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: La naiba! Dom' director...
Lia: Ce-i cu dânsul?
Lucian: Dânsul trebuia fie comandantul acelei misiuni, a navei dumnealui, "Vulturul".
Lia: Și?!
Lucian: Și... Asta mă pune serios pe gânduri. Prea multe coincidențe deodată! Pe de o parte, "Vulturul" – proiectul dumnealui de diplomă, misiunea spre Proxima, a cărei comandant trebuia fie... Pe de altă parte, "Pacifis" – proiectul meu de diplomă, aceeași misiune spre Proxima, eu –comandantul... Și atunci?! Oare chiar n-a intervenit dânsul cu nimic pe lângă Comisie, aranjeze astfel încât eu să fiu numit în funcția de comandant, doar pentru că eram preferatul dânsului? Chiar a făcut asta?!
Lia: Luci, iar începi?! Nu te mai chinui! Credeam ai depășit faza asta. Sunt convinsă că n-a fost așa. Îmi pare rău pentru ce ți-am spus anul trecut. Mi-am cerut scuze, de mai multe ori chiar...
Lucian: Nu, Lia... Nici tu n-ai priceput nimic... Nu-i din cauza a ceea ce ai spus tu! Întotdeauna am avut această bănuială și n-am reușit încă scap de ea; e prezentă în mintea mea. Pe naiba! Dacă dânsul chiar a făcut asta, n-am să-l iert niciodată!
Lia: Luci, calmează-te, te rog! Nu vorbi astfel! Nu era nimic rău în faptul domnul director te considera favoritul dânsului. De-a lungul acestor ani, am avut ocazia să te cunosc destul de bine și pot spune -l înțeleg perfect! Și n-ar fi nimic rău nici dacă dânsul ar fi încercat intervină în vreun fel în favoarea ta. Dar nu cred că a făcut acest lucru, pentru că tu n-ai nevoie de favoruri din partea nimănui, nici măcar din partea dânsului...

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea

De m-ar întreba nesfârșitul
Unde mi-am lăsat inima
I-aș răspunde așa:
N-am cunoscut-o nicicând,
N-a fost niciodată a mea.

Sunt un om blestemat
Pentru c-am căutat
În tăceri pace,
În mângâieri ace,
În femei pacoste,
În poezii nemurirea,
În așteptări schingiuirea.

Drept așa cum e El:
Ne'nțeles.
Fiindcă din toate-am ales
Fericirea!

poezie de
Adăugat de Dănuț CepoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugene Ionesco

Eu n-am putut niciodată să înțeleg diferența care se face între comic și tragic. Comicul fiind intuiția absurdului, îmi pare mai desperant decât tragicul. Comicul nu oferă nici o ieșire. Spun desperant dar, în realitate, el este dincolo sau dincoace de desperare sau de speranță.

în Note și contra-note
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Teatru III: Victimele datoriei. Amedeu. Tabloul" de Eugene Ionesco este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.00- 37.05 lei.
Cornelia Georgescu

Nick: Deci... Să înțeleg că am greșit în privința voastră?
Maria: Bineînțeles, dragul meu! Ai greșit închipuindu-ți că ar putea fi ceva între noi. N-ar trebui fii gelos! Tu nu știi ce-i gelozia! Mai ales că nici n-ai motive! Eu te iubesc nespus! Nu ți-aș vrea răul. Și evident, nu te-aș înșela niciodată! În plus, nu crezi dacă l-aș fi vrut pe Luci pentru mine, n-aș fi renunțat de la bun început la el, aș fi avut destul timp de partea mea. Șase ani, cât am călătorit până a ajunge aici... Cine știe?! Am fi putut deja fi căsătoriți și atunci sigur n-aș fi putut deveni soția ta, nici măcar prietena ta.
Nick: Așa-i. E adevărat.
Maria: Dar, ți-am mai spus... Deși îmi plăcea de el, nu s-ar fi putut să nu-mi placă, am renunțat la el încă de atunci, de la bun început, pentru că mi-am da seama el e îndrăgostit nebuneșe de Lia și nu voi reuși i-o scot din minte așa de ușor. Iar dacă atunci am renunțat la el, în favoarea Liei, ce rost ar avea încerc acum -l cuceresc? Oricum, tot degeaba m-aș fi străduit, n-aș fi avut nici o șansă; inima lui îi aparține tot surorii tale, în întregime. Ai fi putut observa și tu asta la el, dacă ai fi fost mai atent. Iar eu n-aș putea vă fac așa ceva. Nici ție, nici Liei, mai ales ea e sora ta. Și nici chiar lui Luci. Nici unul nu meritați una ca asta. Deci, n-aș putea. Sincer, n-aș putea! Oricum, am încetat -l iubesc cu mult timp în urmă, m-am resemnat. Acum el îmi e doar coleg și prieten, un foarte bun prieten, drag mie, apropiat; și comandantul nostru. Nici n-aș vrea să-mi închipui că mi-ar putea fi altceva! Iar acum te iubesc pe tine, nu pe el; doar pe tine! Enorm! Te iubesc, Nick.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!