Ruga unui păgân

Ah! flăcările nu-ţi opri;
În inimă să-mi laşi căldură,
O, voluptate! o, tortură!
Diva! supplicem exaudi!

Zeiţă-n aer răspândită,
Văpaia-ţi din pământ mă cheamă!
Înalţă-mi vlaga umilită,
Ce-ţi dă un cântec de aramă.

Fii, voluptate, doamnă-n noi!
Şi masca de sirenă pune,
De carne sau de catifea;

Ori varsă-mi adormire grea
În vinuri mistice, străbune.
O, voluptate, zvelt strigoi!

sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unui păgân

Nu-ţi domoli văpăile roşcate,
Ci sufletul mi-l încălzeşte, divă,
Călău de inimi, dulce voluptate!
Eu te implor acum, fii milostivă!

Zeiţă ce-n văzduh eşti răspândită
Şi foc ce arde-n noi, de bună seamă,
Ascultă a mea inimă mâhnită
Ce îţi dedică-un cântec de aramă.

O, voluptate, fii a mea crăiasă!
Ia-ţi chip de zănă cu o mască-aleasă
Făcută din velur, carne şi piele,

Sau varsă-mi somnul tău cu ore grele
În vinul mistic şi lipsit de formă,
O, voluptate, sprintenă fantomă!

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

voluptate

Voluptate

Amor pe săturate cu figuri necenzurate.

monostih de Mihai Haivas din Haşmişuri umoristice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, oamenii ajung conducători prin setea lor de dominaţie, prin dorinţa de a dispune de semenii lor, nu prin chemare. Există o voluptate a puterii politice, foarte răspândită mai ales la acei ce trăiesc numai pe plan social şi care, aşa cum sunt dăruiţi, izbândesc foarte adesea. Din această voluptate se nasc întotdeauna formele întoarse ale conducerii, aşa cum sunt demagogia şi tirania.

Ernest Bernea în Îndemn la simplitate
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa erotică a bărbatului începe cu o excitaţie lipsită de voluptate şi sfârşeşte cu o voluptate lipsită de excitaţie.

citat din Milan Kundera
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai răspândită boală

Savanţii au stabilit în unanimitate
Că la om cea mai răspândită boală
E viaţa pe care o trăim cu voluptate
Şi se transmite doar pe cale sexuală.

epigramă de Paul Constantin (22 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul păcat pe care nu îl admiteau Olimpienii era acela de a nu vrea să greşeşti niciodată, pentru că o asemenea pretenţie divulgă o mare trufie, de a vrea să fii mai bun decât zeii care păcătuiau cu voluptate ori de câte ori aveau ocazia.

Octavian Paler în Calomnii mitologice (2007)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturiseşte-mi, draga mea, vrei să ne iubim pe luptate sau pe voluptate?

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru ochi albaştri

Se frânge cerul de atâta vină,
Că a pierdut albastrul într-o vineri;
Cad stelele în maldăr pe-o sulfină,
Miresele rămas-au fără gineri.
S-a rătăcit iubirea-n griul serii,
Cad macii seceraţi de întuneric,
S-a-nscăunat în umbrele tăcerii
Ecoul violetului isteric.
Refren:
Şi te aştept din început de lume
Ca pe-un Adam fără identitate;
Eu am să te botez cu un alt nume
În care să pătrund cu voluptate.
....................................................
Şi am să fur albastrul din oceane
(Pe aripi de-albatros îl voi trimite),
Să nască universuri simultane
Şi ochii mei ca două stalactite.
Să mă privesc de sus, ca în oglindă,
În palma ta să-mi odihnesc amarul
Şi lacrima ce-n mine se perindă
Ca semn ce trâmbiţează iar zadarul.
Refren:
Şi te aştept din început de lume
Ca pe-un Adam fără identitate;
Eu am să te botez cu un alt nume
În care să pătrund cu voluptate.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn frumuseţii

Vii din înalte ceruri sau ieşi din adâncime,
O, Frumuseţe? Reaua şi buna ta privire
Împrăştie de-a valma şi fericiri şi crime,
De aceea tu cu vinul te potriveşti la fire.

În ochii tăi stau zorii cu serile-mpreună;
Sărutul tău e-o vrajă şi-o amforă ţi-i gura;
Şi când reverşi miresme de-amurguri cu furtună
Se face laş eroul, vitează stârpitura.

Răsari din hăul negru? Cobori din lumi stelare?
Destinul ca un câine de poala ta se ţine;
Şi bucurii şi chinuri tu semeni la-ntâmplare;
Stăpână eşti şi nimeni nu e stăpân pe tine;

Calci peste morţi de care îţi râzi cu mult dispreţ;
Ai juvaieruri multe şi Groaza dintre toate
Nu-i cel mai slut, şi-Omorul e un breloc de preţ
Pe pântecul tău săltând cu voluptate.

Orbitul flutur zboară spre tine, lumânare,
Slăvindu-te drept torţă când a început să ardă.
Acel ce-şi strânge lacom iubita-n braţe pare
Un muribund ce-n taină mormântul şi-l dezmiardă.

Că vii din iad sau luneci din cer, ce-mi pasă mie,
O, Frumuseţe! Monstru naiv şi fioros!
Când ochii tăi, surâsul, piciorul tău mă-mbie
Spre-un infinit de-a pururi drag şi misterios?

Sirenă rea sau înger, drăcească sau divină,
Ce-mi pasă când tu - zână cu ochi de catifea,
Mireasmă, ritm, lucire, o! singura-mi regină! -
Faci lumea nu prea slută şi clipa nu prea grea?

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa de măsură caricaturizeză orice voluptate.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Având copii, nu deveni ostentativ mamă. Întâlneşti la unele femei cu progenitură o voluptate şi o lipsă de pudoare neplăcute. Chiar cu copii, să fii pururi copilăroasă.

citat celebru din George Călinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai love tu? - $$$

Cu trupul zvelt, sticlă de lampă,
bărbaţii te credeau mortală,
cu chip naiv, ca de vestală,
treptat, ai devenit o vampă,
şi poţi fi chiar diva fatală.
***
Din ochi vicleni de coţofană
arunci săgeţi otrăvitoare,
şi farmece mistuitoare,
de parc-ai fi o amazoană,
obişnuită doar călare!
***
Imberbi naivi, sfioşi din fire,
abia ajunşi la pubertate,
în strâmta ta intimitate,
credeau c-au rupt-o-n fericire,
şi tu-i storceai cu voluptate.
***
Dar ai trezit din nou la viaţă
virgini tomnatici, şi sihaştri,
vrăjiţi de ochii tăi albaştri,
convinşi că dragostea se-nvaţă..
Şi te-ascultau citind în aştri.
***
Mulţi te-au blamat, ca pe o târfă,
dar stând şi judecând la rece,
ai doar o viaţă, şi se trece,
iar eu, n-ascult la orice bârfă...
La practică, ai nota zece!

poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cinic este un om care găseşte voluptate în amărăciune.

aforism de George Budoi din Dicţionarul cinicului (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A interzice moartea prin lege: ce voluptate ar fi în sinucidere!

aforism de Sandro Montalto din Aforismul în Italia. Antologia Premiului “Torino in Sintesi” (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna există o anumită voluptate a aşteptării.

citat din Roger Martin du Gard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice voluptate a spiritului, orice stare de bună dispoziţie vine din aceea că există oameni prin comparaţie cu care câştigăm mult respect faţă de noi înşine.

Thomas Hobbes în De Cive, capitolul 1
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celui care vorbeşte cu voluptate despre boli imaginare

Când constat acest nărav,
Brusc devin suspicios:
Insul este chiar bolnav,
Ori nu-i tocmai sănătos?

epigramă de Hortensiu Aldea din Palatul de Justiţie (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne scuipăm unii pe alţii cu tot mai multă voluptate.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce n-aflăm în împlinirea...

De ce n-aflăm în împlinirea dorinţelor din astă lume,
Acea sublimă fericire ce înainte-i am visat,
De ce în cruda voluptate, de ce într-un strălucit nume
N-afli nimic ­ nimic din ceea ce-n astă lume-ai căutat.

Bacanta-ţi dă corpul de neauă, ochirea desperată, clară.
Ce pătrunzând nervii din tine, de voluptate tremuri tu;
Sărutul ei poate fi dulce, cu toate-asta, gura-i e-amară,
Nu-i dulce gura ce la mie nainte-ţi li se prea dădu!

Şi gloria te chinuieşte ­ e un supliciu ce apasă,
Mărirea e apăsătoare, insomnia e plata ta;
Şi vinu-n loc să lumineze a ta privire-ntunecoasă
Mai mult te face să vezi răul, micimile din lumea ta.

Nu împlinirea cea aievea a celor ce doreşti în lume,
Numai dorinţa după ceva e tot ce-i dulce pe pământ;
Dorinţa, iubirea de fală, ambiţia după un nume,
Îmbletul după mărire: te fac numai mai fericit.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinurile şi fiola

Albe, roşii, rozalii,
Galben pai sau aurii,
Ce le bem cu voluptate,
Înverzesc fiola ‒ toate.

epigramă de George Budoi din Elogii vinului şi viei (7 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!