Tărâm de vis

Sub razele lunii,
Pe malul mării
În tainele iubirii,
În mijlocul fericirii.

Iubirea a-nceput
Cu primul tău sărut
Cu prima ta îmbrăţişare,
C-un zâmbet ca un soare!

Valurile se izbesc de ţărm,
În crâncena furtună...
Noi suntem împreună;
Doi visători... plini de dor.

O aripă de înger ne-a îmbrăţişat
Pentru-o clipă, eterna-nsufleţire,
Am simţit pasiune, nu iubire.
Cum a venit aşa-a plecat.

Iar noi ne avântăm în larg,
Purtaţi de valuri ce se sparg!
La orizont;încet, departe,
Ochii noştri se îmbată de culori în noapte.

poezie de Anamaria Fofiu
Adăugat de Anamaria Fofiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile mării

Din valurile mării şi răsărit de soare
Ai apărut iubire, iubirea mea cea mare
Tu ai venit tiptil şi-n suflet mi-ai intrat
Acum eu te iubesc şi te iubesc curat

Şi razele de soare cunună ne-au făcut
Sunt tare fericite că noi ne-am cunoscut
Şi imi doresc iubire să nu ne desprţim
Acea cunună mare în doi s-o împletim

Să mergem înainte, pe drumul fericirii
Aşa cum am pornit în numele iubirii
Şi nimeni şi nimic să nu se-mpotrivească
Şi flori multicolore în cale să ne crească

poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul iubirii

femeie, îngerul iubirii
te scalzi în bolţi cereşti
şi roua zorilor îţi mângâie în zori obrajii
mă ard cuvintele tale
şi ţip în noapte dorul meu
te caut printre lacrimi şi suspine
şi te găsesc în lacrima din noi
te voi învăţa femeie într-o noapte
sărutul
ce odată într-o gară ne-a unit pe noi
sunt rug aprins în zorii zilei noi
în ochii tăi se oglindeşte marea
păşesc pe drumul dintre doi
doi tineri visători şi goi ce au visat odată
azi mângâi lacrima ce curge şi plânge
o alint cu un sărut
caut un suflet, să îţi dăruiesc o mare
dau de pământ cu legi, cu toate, cu păcate
lasă poarta iar deschisă
să pătrund la noapte în gând
să sărut un trup, o floare
femeie, demon, înger, pe pământ

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naufragiu

Ai naufragiat la poarta sufletului meu,
Lovindu-mă de-ale iubirii valuri...
Pe puntea dragostei eterne
Păream pe veci înlănţuiţi,
Două iubiri trecute peste vreme.

Iar pe pontonul sufletului tău
Rămân un pasager imaginar
Şi alergând spre al iubirii ţărm,
Purtaţi în valurile fericirii,
Părea prea sinceră briza iubirii.

Pe un ocean imens plutea iubirea,
Vaporul vieţii zăcea scufundat,
Acel Titanic blestemat...
Iubirea noastră azi a naufragiat.

poezie de Livia Mătuşa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărmul

atingi uşor
a mea chemare
cu un sărut
acuns în valurile mării
în lacrima primului cuvânt ce a răsărit în noi
eram un ţărm uscat de mare
eram o pagină smulsă de vânt
în albastru înfinit al unui gând
femeie, sunt aripă frântă
îţi caut versul pe ţărmuri de zare
te chem să te cuprind
să-ţi spun în astă noapte
o şoaptă de iubire
să te dezmierd cu o vorbă de alint
între noi e trăire, visare
iubita mea, născută într-o zare
pe corzi line de vioară
în adierea dorului şi lacrima gândului
e marea învolburată
şi vântul lacrima o poartă
de zbor nebun, de zbucium trecător
pe ţărm aşteaptă un om
timpuri curg, se scurg
e stâncă, e dor
valuri se sparg şi stânca ascultă-ascultă
femeie, dă-mi aripi să zbor spre infinit
să-ţi mângâi trupul cu chemări
să te dezvelesc încet-încet de întrebări
să te învesc cu roua zorilor în zori
să te iubesc aşa cum ştiu
cu patimă şi dor
pe ţărm de mare
tu eşti trăire şi visare
iubita mea născută dintr-un stop de mare
de ce mi-e dor de tine
tu dulcea mea femeie
parfum suav de orhidee
te-ai desfăcut în noapte
când stropi de ploaie se scurgeau pe trup
şi te-am chemat în gândurile pure
să-mii fii regină
în pasul pur în doi spre nemurire
sunt arcă ce taina lumii o poartă
să risipesc cu un sărut
distanţa ce ne poartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire Transatlantică

motto:

"În iubire se simte mai mult decât e nevoie, se suferă mai mult decât se cugetă, se visează mai mult decât se trăieşte."
(Octavian Paler)

Pe malul Mării Negre într-o seară
doi tineri se plimbau cu pas încet,
ea-n alb ca o mireasă prima oară
iar el de negru în mână c-un buchet.

- Îţi jur iubito dragoste eternă!
E marea-aceasta martor ideal,
că te-oi iubi până la moarte
şi mai departe până la final.

- Nu te jura, căci suntem încă tineri -
răspunse juna - c-un surâs stingher.
Şi mai e drum până la moarte,
iar viaţa noastră-i toată un mister.

Mai am un pic de facultate
şi dacă dă Domnul, într-o zi
voi merge în America, departe
să-mi împlinesc visul - de mi-o fi!

Trecură multe nopţi şi zile
de când eroii noştri nu s-au mai văzut
el aşteptând scrisori de la o fată
iar ea departe c-un dor necunoscut.

De-atunci se sparseră de coaste
mai multe valuri decât umbre,
în tot cuprinsul din visare
pe mări, şi-oceanele lugubre.

Pe-o plajă de la Atlantic într-o seară
doi tineri se plimbau cu pas încet,
ea-n alb ca o mireasă prima oară
iar el de negru în mână c-un buchet.

- O John, ce vis avu-i aseară
mă prefăceam în nimfă peste nori
o stafie mă chema-ntre valuri
în marea asta plină de culori.

Te rog s-aştepţi încă o noapte
şi vei avea ce ţi-ai dorit,
în seara asta mintea mea nu poate
iar gândul meu e-un chin nemărginit.

Şi mai trecu o noapte lungă peste ape
în şoaptele oceanului pribeag
spre dimineaţă au găsit pe plajă
o barcă goală fără de catarg.

Iar lângă ea îmbrăţişaţi cu alge
şi mângâiaţi de briza cea din zori
doi tineri se ţineau de mână
înconjuraţi de apă şi de flori.

Povestea lor este-o poveste tristă
dar de iubire nu se vindecă defel;
ea ne arată că dragostea există
şi-a lor iubire încă mai rezistă,

Erau: Casandra şi cu Daniel!

poezie de Dănuţ Cepoi din Versuri din volumul "Picături de memorie" 2019, 2020, Editura Armonii Culturale, Adjud
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile iubirii

Am plutit pe marea fericirii
Şi mă miram cum de plutesc,
Sub cerul magic al iubirii
Pe care iată, astăzi o trăiesc.

Ne pierdeam în valuri mari
Distanţele erau aşa de mici,
Pluteam aşa de solitari
Doar noi, două bărci mici.

Zburam apoi în spaţii ireale
În dimineţi cu soare plin,
Ne atingeam braţele goale
Fără să ştim că noi plutim.

Nu ne ascundeam de lume
Care de noi era departe,
Aveam atâtea a ne spune
Pe a iubirii valuri înspumate.

poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i loc...

Un orb destin ne-a frânt câte-o aripă,
Dar tu m-ai prins în braţe, cu ultime puteri;
Eu am uitat durerea pentru-o clipă,
Mi-ai alungat cu ochii, toţi norii efeneri!

Noi împreună, avem două aripi;
Suficiente pentr-un singur zbor,
Departe de urgie şi de patimi,
Un pescăruş, pe mare, călător.

Pe pământ nu-i loc de iubirea noastră?
În cerul blând e spaţiu infinit;
Vom învinge nemărginirea-albastră,
Şi-om deveni doar unul, la zenit!

De suntem condamnaţi la despărţire,
Un zbor ne va salva de nenoroc,
Noi nu putem trăi fără iubire,
Ne vom iubi în cer, aici nu-i loc!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea

printre flori, în splendide culori
doi fluturi albi
împerecheaţi într-un sărut
acut, discret şi inocent
printre sălcii şi salcâmi
două păsări împreună
departe, undeva, cândva
soarele îmbrăţişează marea
într-o tainică chemare
în surâsul zorilor şi ţipătul norilor
pe ţărm aşteaptă o femeie
contopită cu cântecul mării
val după val, se pierd în larg, în zbor ireal
tu unde eşti femeie
floare de lotus închis
să te dezbrac de gânduri, de taine, de păcate
să dau de pământ cu toate
nu-mi pasă...
am atins într-o noapte gândul cu buzele
sărutând timpul strecurat între noi
cuvântul tău era o mângâiere lină
tu unde eşti, eu azi nu sunt decât un gând
o mare ne desparte
mi-e dor să plecăm, să fugim spre infinitul iubirii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeri

atingi uşor a mea chemare
cu un sărut acuns în valurile mării
în lacrima primului cuvânt născut între noi
eram un ţărm uscat de mare
o pagină smulsă de vânt
în albastru înfinit al unui gând
femeie, sunt aripă frântă
caut versul pe ţărmuri de zare
te chem să te cuprind
să-ţi spun în astă noapte
o şoaptă duioasă de iubire
să te dezmierd cu o vorbă de alint
între noi e trăire, visare
iubita mea, născută într-o zare
pe corzi line de vioară
în adierea dorului şi lacrima gândului
e marea învolburată
şi vântul lacrima o poartă
de zbor nebun, de zbucium acum
pe ţărm aşteaptă un om
timpuri curg, se scurg
e stâncă, e dor
valuri se sparg şi stânca ascultă-ascultă
femeie, dă-mi aripi să zbor spre infinit
să-ţi mângâi trupul cu chemări
să te dezvelesc uşor de întrebări
să te învesc cu roua norilor în zori
să te iubesc aşa cum ştiu
cu patimă şi dor
pe ţărm de mare
tu eşti trăire şi visare
iubita mea născută dintr-un stop de mare
de ce mi-e dor de tine
tu dulcea mea femeie
parfum suav de orhidee
te-ai desfăcut în noapte
când stropi de ploaie se scurgeau pe trup
şi te-am chemat în gândurile pure
să-mii fii regină
în pas divin spre nemurire
sunt arcă ce taina lumii o poartă
să risipesc cu un sărut
distanţa ce ne poartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Eşti un fulg din zarea cea curată,
Eşti o linişte a nopţii minunată,

Eşti un vis al nemuririi ce-l atrag,
Eşti un înger al iubirii, înger drag.

Eşti zâmbetul în larg ce se destramă,
Un gând în permanenţă ce mă cheamă.

Eşti o aripă de soare şi de vânt,
Eşti o lacrimă în floare pe pământ.

Eşti zâmbetul ce cade pe-a mea faţă,
Eşti boabele de rouă în prag de dimineaţă.

Eşti un zâmbet, eşti o aripă de vis,
Eşti un cântec, un dor de necuprins.

Eăti o lacrimă din ochii mei vioi,
Eşti un dor ce plânge pentru noi,

Eşti o viaţă-nfloritoare ce-o ador,
Eşti o pasăre ce o răpesc din zbor...

.........

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul iubirii

ce ştii tu femeie
astăzi plouă în lume
este toamnă în mine
noi am fost odată înveşmântaţi în sfinţi

noi înseamnă doi
nu vorbi, ascultă
valurile mării, vaietul durerii
glasul tău din noi

rătăciţi prin parc
ne plimbăm aiurea
mă strigai de mâine
frunza iar cădea

risipiţi în lume
pe cărări ce dor
cad frunze în lume
noi plângeam în doi

mai venea o ploaie
cad stele şiroaie
eu cântam balade
la fereastra ta

deschideam o clipă
cu trupul, cu gândul
aşteptam o toamnă, toamna nu venea
căutam femeia, regăseam o mare

te iubeam odată
pe covorul gol
dezbrăcam iubirea
risipind un foc

te deschizi în noapte
când vei fi a mea
tu erai iubita
eu eram un dor

mă vroiai de mire
eu, tragicul rapsod
erai existenţa
unui veac nărod

erai floarea mea
stea lucind în ea
mă înalţ la tine
a te săruta

mă întorc la tine
şi în astă noapte
te dezbraci de toate
a mă întreba

erai iar iubita
rătăcită-n braţe
şi-ai tăcut suavă
a ultim suspin

sărutam femeia
şi ploua mereu
te iubeam în noapte
printre valuri, şoapte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În armonia iubirii

Noaptea a trecut ş-acum soarele ne calcă-n prag,
aş vrea să fii lângă mine să mă mângâi cu drag,
dar degetele tale au plecat la lucru şi eu mângâi un pluş,
mă ridic cu gândul la tine şi de-abia aştept să vii ca un spiriduş,
să mă cuprinzi în braţe, iar eu să te cuprind cu dor,
şi-ncet în armonia iubirii suntem purtaţi de-amor.
Uşor mă-ntinzi, să-mi poţi vedea ochii şi a mea privire,
îmi mângâi părul şi ochii mi-i săruţi cu iubire,
iar gândurile şi emoţiile cresc în iubirea ce am,
închid apoi ochii şi te simt încet,
iar lacrimile mele se scurg uşor pe-al meu piept,
iar tu lacrimile-mi săruţi cuprins de al meu dor,
dar lasă-mă o clipă încă, să pot şi eu să te ador,
că vreau a mea privire ochii tăi să-i pătrundă,
căci te-am strigat profund atunci când m-am trezit,
aveam lacrimi în ochi şi doar pluşul m-a auzit,
dar tu acum cu dragoste-n suflet ai venit,
te strâng în braţe şi speranţa iubirii noastre a revenit.

poezie de Eugenia Calancea (13 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe malul unui gând

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii femeie
sau poate o să vii în zori de zi
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iţi aduc un strop de vis în paradis
nu, nu-ţi cer nimic
din şoapte line, cristaline
ţes o scăriţă către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, dorurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea, visul tău
şoaptă fierbinte de amor
am rupt un ciob din lună
să scriu pe sânii tăi poveşti de dor
îmi este aprig dor
de a ta îmbrăţişare
de sărutări, ce ard, ce dor
offf, Doamne, ce fior nebun, sublim
şi totuşi trecător
tu unde eşti acum
mi's paşii grei
drumul este lung
cum să ajung
cum să te cuprind
să rup tăcerile din mine
cu furia primului sărut
de ce nu vii, de ce nu vii, iubire, într-o zi
amurgurile sunt azi pustii şi lacrimi curg
mi-e dor de noaptea noastră
în taina sfântă a iubirii împărtăşită
de întâiul ţipăt dăruit iubirii
cum te frângeai duios
sub sărutări, sub mângâieri
să dormi, să dormi în cuibul meu
tu pasăre măiastră
să acopăr buzele fierbinţi
cu sărutări ce ard, ce dor
să te învelesc încet
cu gândul, cu şoapte de amor
am picurat pe ţărm pulberi de stele
să vii, să vii în noapte
păşind uşor prin ele
să plecăm împreună în zbor
din lacrimi de iubire
pictez un râu într-o privire...
nu ai băgat de seamă
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieţii şi prin lunci
nu te-am găsit atunci şi nici în veci
deşi te căutam mereu pe tainice poteci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Sinaia

Ne biciuie răcoarea dimineţii,
Iar muntele-şi ascunde capu-n nori,
Păşim alături pe cărarea vieţii,
Doi tineri şi destoinici călători.

Deasupra noastră brazii se apleacă,
Măreţi străjeri cu cetinile verzi,
Te iau de mână, tu tresari oleacă
Şi mă priveşti, dar parcă nu mă vezi.

O vrajă de iubire se-nfiripă,
Vorbim încet, cu glasul tremurat,
Natura toată încremeneşte-o clipă,
La mânăstire clopotele bat.

Castelul e pustiu şi dormitează,
N-a mai primit monarhi de-atâţia ani,
Dar când intrăm, pe loc se-nviorează,
Văzând în noi doi mândri suverani.

Şi plini de dor ne avântăm pe creste
Călcând uşor pe plapuma de nea,
Să facem din iubire o poveste,
Eu să fiu prinţ, iar tu prinţesa mea.

Când nori pufoşi, îngrămădiţi în cete,
Se duc spre un hotar necunoscut,
Vrei să-mi vorbeşti, dar eu îţi pun pecete,
Pe buze moi cu primul meu sărut.

poezie de Octavian Cocoş (27 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părinţii noştri

Părinţii noştri, ce-s odoare sfinte,
Ai grijă, Doamne, dă-le sănătate,
Duioasă-a noastră aducere aminte
Şi-o inimă ce doar iubire bate.

Când ei trăiesc, suntem şi mai puternici
Şi împreună încet îmbătrânim,
Cu orice zi parcă devin cucernici,
Că drumul se-ngustează şi noi ştim.

De s-ar putea tot tineri să rămână,
Asemenea, de s-ar putea şi noi,
Dar timpul cel puternic nu ne-amână
Şi nu ne dă o clipă înapoi.

Sfioasa vorbă ne înduioşează,
Ce pare-a fi misterios balsam,
În inimă ni se strecoară-o rază,
Gingaşe flori parcă-nfloresc pe ram.

Puternic dor e-a lor îmbrăţişare,
Sărutul lor e linişte şi pace,
Un legâmânt care s-a rupt din Soare,
O vrajă care nimeni n-o desface.

Tu, Doamne, dă-le ani şi sănătate,
În suflete le lasă fericirea,
Pe noi nu ne lăsa-n singurătate,
Să duci cât mai departe despărţirea.

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cobor la malul mării

Dimineaţa cobor la malul mării
unde, după un anumit orar, valurile
se rostogolesc spre ţărm sau spre larg.
Spun, oh, sunt atât de nefericită,
ce trebuie –
ce-ar trebui să fac? Iar marea-mi răspunde
cu glasul ei fermecător:
Iartă-mă, am mulţime de treburi de făcut.

poezie de Mary Oliver din O mie de dimineţi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna iubirii

E prea târziu pentru noi doi
Cad frunzele iubirii,
Şi noi suntem la fel de goi
Ca pomii cenuşii...

E toamnă rece între noi
Adie vântul despărţirii,
Şi-n ochii noştrii sunt doar ploi
Ce ne aduc pustii...

Şi-am vrea s-aducem înapoi
Uitată clipă a fericirii,
Dar din trecut se nasc strigoi
Ce se opun iubirii...

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legământul iubirii

îngerii nu plâng niciodată, iubito
păşind pe rug
ei doar surâd
surâsul învierii într-un gând
stau pe un ţărm
aştept, aştept să vii
să vii, să vii femeie, într-o zi
am adunat în suflet
vise mii, de tainic dor
ador parfumul unui trup din alte galaxii
e trupul tău în altarul iubirii
aş vrea să îţi pun cunună
din flori culese ieri în paradis
de noi, doi nebuni îndrăgostiţi
tresar în buze frământate de amor
de muşcătura unei mici sălbăticiuni
pierdută, rătăcită în iubire
cum m-am pierdut şi eu acum în tine
parfumul tău mă cheamă iar şi iar
ca într-un carusel ameţitor
mă ceartă, mă îmbie
să vin mereu la tine
arunc de pereţi cu despărţirea
nu e a mea
a mea eşti tu, femeia primului meu dor
dorinţa noastră e iubire
la fiecare ceas, te chem
sărut prelung buzele fine
un joc duios, nebun
a două suflete înveşmântate în iubire
m-ai întrebat odată
de ce doare iubirea
iubirea e balsam, nu e durere
nu este chin, e vis divin
a trupurilor ce ard, se frâng, într-un suspin sublim
cu dorinţe rătăcite în nebuloase mângâieri
mă leg pe veci de tine
cu un sărut
mi-e dor să fiu cu tine
tu, înger în lumină
surâsul e primul pas spre fericire
al doilea pas
îl vom face în doi
într-un tangou ameţitor
ce va urma
voi scrie iubito, într-o zi, pe trpul tău
cu pana înmuiată în amor
povestea unui bard ce a iubit odată, o fată minunată

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul sărut

În ziua întâlnirii noastre
Părea că timpul se oprise
Şi pentru-o clipă am crezut
Că vii din lumea mea de vise.
Zâmbet născut din aşteptări,
O mângâiere, început...
Şi ochii mei cătând privirea
Visau la primul tău sărut.
E tristă viaţa fără tine...
Şi totul e doar aşteptare,
Trăiesc zâmbind printre suspine.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul tău

Sărutul tău pe tâmpla-mi caldă
Aşterne surâzând uimirea,
Şi face din noi doi doar unul
Ce-şi cântă-n taină fericirea.

Aleg să mă răsfeţi cu gândul
Că numai noi suntem sub soare,
Doar noi cunoaştem adevărul
Şi a iubirii abandonare.

Respir adânc al tău sărut
Mi-e sufletul plin de culoare,
Uit timpul, dar nicicând nu uit
Să dau iubirii chip de floare.

De roză dulce şi suavă
Frumoasă ca şi gândul meu,
O strâng în braţe - ea oftează,
Şi aştept cu dor sărutul tău.

poezie de Dana Bărzoiu (16 iunie 2012)
Adăugat de Dana Bărzoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!