Toamna iubirii
Îmi amintesc de tine
Un fior dulce-amar în vremea de dinaintea morții
Sub soarele cu raze de gheață al sorții
Fulger de dincolo de zid ce străbate neantul din mine
Ai fost demult, ai fost acum, ai fost aievea, ai fost tot timpul
Fluturele albastru care zboară deasupra eternului alb
Porți stele pe aripi
Și-n ochii tăi, vrăjmașul albului
Unde or fi acum lumile din privirea ta
S-a așezat colbul de stele pe aripile tale
Zborul e greu și albastrul se albește
Te țin ascunsă dincolo de zăbrelele ochilor
Am uitat cotlonul și nu mai găsesc cheia
poezie de Florin Constantin (noiembrie 2009)
Adăugat de Florin Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre zbor
- poezii despre ochi
- poezii despre aripi
- poezii despre albastru
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ochii tăi
Ochii tăi sunt pajiștea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.
Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.
Flori de albăstrele porți în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.
Sunt țărmul ce ritmic îți poartă
Iubirea și dorul prin propria soartă.
Aș vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.
Să intru des în zborul inimii tale
Să-ți aduc etern tornade de petale.
Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre îngeri, poezii despre dor, poezii despre visare, poezii despre tornade sau poezii despre ritm
Amintirile nu se sinucid
piatra, privită prin semne, îmi spune
pietruită-n drumul vieții, ea-mi cere
pașii să-i număr dinspre început
tâmpla-mi cuprinde durerea
amintirea ochilor tăi plânge
acolo păstrată de timp
nimic nu este ostenit, nici măcar
când eu nu mai exist, dincolo
de-o poartă
văd colțul străzii dărâmat
o urmă de ceață trecea ultima dată
când te-am mai zărit
încăperea se certa cu umbre de colț
cu raze de soare când ochii tăi i-am privit
cornul lunii a fost din început doar iubire
unul acolo unde tu răsăreai
aplecat deasupra lumii soarele mă doare
amintirile scrise pe frunze de toamnă
se întorc de unde au venit
aștept acum pe-o piatră din vârf de munte
din noapte să apari cu-n nou răsărit
poezie de Viorel Muha (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre amintiri, poezii despre Soare, poezii despre început, poezii despre viață, poezii despre plâns sau poezii despre numere
ODIHNĂ...
Lasă-mă să-mi odihnesc privirea
În ochii tăi atât de minunați
Și care ne-au adus iubirea
De care amândoi am fost frustrați.
Mâinile cu tremurul încet
Se caută-ntre ele
Atingându-se discret
Ale tale cu ale mele
Da, îmi amintesc sărutul
Cu ale tale buze dulci
Acesta a fost începutul
Ți-amintești? Atunci
Îmbrățișarea caldă, fermecată
Cu neastâmpăr tineresc
Cu fior avid de fată
Vreau ca mereu să TE IUBESC.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre odihnă, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut sau poezii despre mâini
JOACA CU TIMPUL
Mă joc cu timpul!
În fiecare dimineață,
Deschizându-mi pleoapele cu greu,
Îmi trebuie un lung moment
Ca să îmi vin în fire
Și să îmi dau seama
Unde și în ce timp sunt eu.
Mă joc cu el,
Se joacă cu mine,
Ieri a fost mai volubil,
Astăzi, de angoase-i plin,
Dar știu că nimic din ce-a fost
Nu mai pot retrăi,
Așa că încerc să găsesc
Punctul de unde din nou
S-o pornesc.
El, timpul, este frivol,
Cât ai clipi pleacă în zbor
Și mă trezesc gârbovită
Și cu sufletul gol.
Joaca cu timpul,
O iluzie, cu dorințe avide
De nemărginire,
A fost ieri, a fost azi,
Dar, fi-va și mâine?
poezie de Luci Țunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre prezent, poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre dorințe sau poezii despre dimineață
Au fost cândva
Au fost cândva zile de mai,
Au fost cândva zile de vis,
Când lângă mine erai
Și trăiam ca-n paradis.
Multe-au fost, azi nu mai sunt.
Au fost luate de vânt.
S-a dus vremea când erai
Pentru mine colț de rai.
Din când în când îmi amintesc,
Aș vrea din nou ca să trăiesc
O zi fumoasă de mai,
Tu alături, să-mi fii rai.
poezie de Dumitru Delcă (20 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre zile, poezii despre vânt sau poezii despre religie
Dincolo de metafizică
e marea și dincolo de mare
e moldova
și dincolo de moldova
e voronețul
cu albastrul ochilor mei
nu e chiar așa de greu
de înțeles (?!) moldova
coboară după ce și-a colorat apa
cu voronețul cel albastru
cel metafizic
șoimul zboară în volte
dincolo de mare dincolo de râu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre metafizică, poezii despre râuri, poezii despre culori, poezii despre apă sau poezii despre Moldova
Greșeli, schimbări și ajutor
Fac asta din dorință,
O fac din neputință,
Căci sunt o simplă ființă
Ce simte suferință.
Fac asta cu folos,
O fac cât mai frumos,
Dar simt că merg în jos,
Și-o fac mai dureros.
Încerc s-o fac mai bine,
Gândindu-mă la tine,
Dar lacrimi cad puține
Și frica nu mai vine.
Și aud că vrei să-mi ceri
Să încerc din răsputeri,
Să renunț la zeci poveri,
Să n-am parte de dureri.
Dar n-am vrut să fie-așa,
N-am vrut să uit de ea,
Iar atunci când ea pleca,
N-am vrut a mă schimba.
Cu gându-n stele m-am trezit,
Asta nu-i ce mi-am dorit,
Am uitat tot ce-am iubit,
Am uitat tot ce-am simțit.
Am greșit, am realizat,
M-ai ajutat, nu mi-a păsat,
Dar când pe ușă ai plecat
Nimic frumos n-a mai durat.
Și-acum când știu unde greșesc,
Acum când știu ce îmi doresc,
Încerc din nou să-mi amintesc,
Încerc mereu să te găsesc.
Am uitat tot ce-a durut,
Nu mai am ce am avut,
Și-ncep să simt ca la-nceput,
Dar prea târziu, te-am pierdut.
Am fost mereu un gânditor,
Am fost mereu un visător,
Am fost mereu un luptător,
Dar acum cer ajutor.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre schimbare, poezii despre durere, poezii despre ajutor sau poezii despre suferință
Îmi amintesc
îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
și pavăza furtunilor de-afară.
îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
și-mi luminai odaia de cu seară.
îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ți fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.
tăcerea ta e-al morții avanpost,
pe care nici speranța nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre uitare, poezii despre tăcere sau poezii despre seară
Din Cuvântul Tău
Doamne, știu că dincolo de toate
Dincolo de ceruri și pământ
Dincolo de tot ce nu se poate
Ești acolo, Doamne, în Cuvânt.
Dincolo de ce-aș putea eu crede
Dincolo de ce-aș putea eu ști
Dincolo de tot ce nu se vede
Ești doar Cuvântul și a fi.
Din Cuvânt ni s-a născut iubirea
Din iubire s-a născut Isus
Prin Isus s-a săvârșit zidirea
Și prin el la Tine ne-ai adus.
Astfel ai creat o-ntreagă lume
Din Cuvântul Tău de la-nceput
N-a fost chip și nici n-a fost un nume
Dar L-ai pus în noi când ne-ai născut.
Doamne, știu că dincolo de toate
Dincolo de ceruri și de hău
Dincolo de tot ce nu se poate
Este un Cuvânt, Cuvântul Tău...
poezie de Adriana Cristea (27 decembrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre prăpăstii, poezii despre naștere, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre Crăciun
Poem sincerității
Nu pot să te uit!
în inima mea doar vânt
și tu esti departe
Poate că plouă sau ninge în calendar, șoaptele tale sunt vii, nu sunt moarte
la noapte în tren va ciopli călătorul în mâinile tale
un zid prin care zborul dragostei mele își va ciopli un copil
copilul de aur, visând la stele în căutarea ochilor tăi
nu pot să te uit!
ai crescut în trupul meu ca un copac, cu aripi de flăcări
și cât ai fi de departe, blestemul iubirii mă naște în altă piatră
găsesc cuvintele și ți le șoptesc la noapte
în inima mea luna ochilor tăi va sclipi copilul din mine, se va închina în mâinile tale alb-azurii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre trenuri, poezii despre sinceritate sau poezii despre poezie
Așa a fost să fie
Împotrivă ne-au fost sorții,
Deloc n-am fost favorizați,
Și am ieșit din "grupa morții"
Bătuți și chiar cu banii luați.
epigramă de Paul Constantin (18 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre moarte sau epigrame despre bani
De ce te porți urât acum cu mine?
Din ziuan care mam născut
Eu team iubit și o știi bine,
Absolut tot la tine mia plăcut,
De ce te porți acum urât cu mine?
Copil fiind am mai greșit câteodată,
Însă nicicând mai mult de se cuvine,
Răul eu nu ți lam dorit vreodată,
De ce te porți acum urât cu mine?
Țiam dat tot ceam avut mereu,
Team îngrijit cum am știut mai bine,
Și ca so fac, am tras din greu,
De ce te porți acum urât cu mine?
Team dus la sport pe stadioane,
Team dus snoți în mari piscine,
Team dus la munte, la cabane,
De ce te porți acum urât cu mine?
Tu ai băut cât pentru cinci persoane,
Team dus chiar la femei străine,
Team dus la doctor de ai avut frisoane,
De ce te porți acum urât cu mine?
Team dus în multe țări din lume,
La cinema, la teatru, chiar la balerine,
Team îmbrăcat în splendide costume,
De ce te porți acum urât cu mine?
Te miști acum cu greu și fără vlagă,
Văd că refuzi să mai asculți de mine,
Deja eu te compar cu o mârțoagă,
De ce te porți acum urât cu mine?
Tu trup nevolnic care mai trădat,
Pierzânduți verva, dinți și chiar părul,
Ținândumă mai mult culcat pe pat,
Va trebui să afli de la mine adevărul:
Vreau să fii sigur că dacă vei continua,
O să tengrop și am să renunț la tine,
Am să apuc să merg pe calea mea,
Că prea te porți acum urât cu mine.
poezie de Paul Constantin (7 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre trădare
- poezii despre teatru
- poezii despre sport
- poezii despre păr
- poezii despre munți
- poezii despre medicină
- poezii despre medici
Moartea Mădălinei
Pe crucea de piatră au fost încrustate,
cuvinte cu care tu pleci din cetate.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfrunzesc gorunii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfloresc salcâmii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai zboară nici lăstunii.
Pentru tine, Mădălina,
a venit sfârșitul lumii.
Pentru tine, Mădălina,
florile n-au înflorit.
Pentru tine, Mădălina,
timpul în loc s-a oprit.
Pentru tine, Mădălina,
soarele în zori s-a stins.
Pentu tine, Mădălina,
doar lumânări s-au aprins.
Pentru tine, Mădălina,
cerul senin s-a deschis.
Pentru tine, Mădălina,
viața a fost doar un vis.
Fără tine, Mădălina,
cetatea e mult mai tristă.
Flori ca tine, Mădălina,
pe pământ nu mai există.
Noaptea, cerul își aprinde candelambrul plin cu stele,
"Fata cu părul de foc" strălucește printre ele.
poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre tristețe, poezii despre stejari sau poezii despre sfârșitul lumii
Mărgelele șirag
Dublul mărgelelor șirag
M-a făcut să-mi placi atât,
Căci am uitat de al tău drag
Că viața are un sfârșit.
A mai fost o întâmplare
Cu un sărut nevinovat,
Aducând în suflet alinare
Ca un fior de neuitat.
Niciodată rău nu-ți pară
A fost ce-a fost atunci,
Sau mai veni-vor zile iară
Cu alte vremuri dulci.
Nu știu ce o să vină?
Îmi amintesc ce a fost,
Tu vei rămâne tot divină
În al vieții mele rost.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre sfârșit sau poezii despre nevinovăție
Ai fost
Ai fost deliciul săptămânii,
Al nebuniilor târzii
Când buzele sărută sânii,
Ispititori și-atât de vii.
Ai fost așa, ca iarba verde
Plină de rouă și argint,
În care bucuros aș pierde
Păcatele, ca un alint.
Ai fost un fluture albastru,
Povestea fără de final
A inocentului... sihastru,
Spuma ereticului val.
Ai fost, un dram de pasiune,
Parfum demonic, violet,
Speranță sau deșertăciune,
Muza... eternului poet.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre săptămâni, poezii despre sâni, poezii despre rouă sau poezii despre inocență
Ai fost
Ai fost deliciul săptămânii,
Al nebuniilor târzii
Când buzele, sărută sânii
Ispititori și-atât de vii.
Ai fost așa, ca iarba verde
Plină de rouă și argint,
În care bucuros aș pierde
Păcatele, ca un alint.
Ai fost un fluture albastru,
Povestea fără de final
A inocentului... sihastru,
Spuma ereticului val.
Ai fost, un dram de pasiune,
Parfum demonic, violet,
Speranță sau deșertăciune,
Muza... eternului poet.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri și regrete
Ai spus de multe ori " Îmi pare rău!",
Dar eu nu pot să uit sărutul tău,
Te-ai murdărit cu gândul trădării
Și tot încerci să mă dai uitării.
Ochii tăi verzi ascund trădarea,
Dar n-ai să-ți găsești niciodată alinarea,
Inima ta se gândește la mine
Și încă ceva mă leagă de tine.
Chiar dacă știi c-a fost o greșeală,
Întotdeauna cel ce iubește nu înșeală,
Acum crezi că totul a fost o amăgire
Și ai uitat demult ce-nseamnă cuvântul "iubire".
Uneori în noapte ți se face silă,
Nu știi ce e, dezamăgire, ură, milă,
Dar vrei să crezi că îți va trece
Și ce-ai făcut, încă te lasă rece.
Acum am găsit o nouă iubire,
Ce-a fost va rămâne doar o amintire,
Ai sfărâmat un suflet ș-acum îl doare,
Că amintirea niciodată nu moare.
poezie de Eugenia Calancea (29 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi verzi sau poezii despre noapte
Timpul este călugărul înțelept al Universului.
Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,
clipele curg la fel de nevăzute.
Dumnezeu a zis: să fie viață!
Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.
Visurile au fost împărțite clipelor.
Dumnezeu a zis: să fie timp pentru toate,
de la prima și până la ultima scânteie a stelelor.
Dumnezeu a zis: să fie Lumină!
Și s-a făcut Lumină:
inima speranței, sâmburele visului.
Cum îngerii nu îmbătrânesc,
le-a fost dată copilăria și zborul.
Ei le împărțiră luceferilor nou-născuți
pentru a deveni stele
de nădejde ale nopților pământene,
așteptând cu aripile la gură facerea omului...
Din orologiul care a uitat să pornească timpul
s-a ales iubirea. De atunci dragostea nu are vârstă.
Cum este deasupra pământului, de la răsărit
la apus, i s-a încredințat
drumul soarelui și drumul stelelor;
s-a făcut noapte și zi în numele timpului.
Camelia Oprița în Orologiul care a uitat să pornească timpul... (31 decembrie 2018)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre religie, citate despre visare, citate despre stele, citate despre noapte, citate despre iubire, citate despre înțelepciune, citate despre îngeri sau citate despre zbor
Să nu-mi pleci, Poezie!
Vii, mai ales, când norii îmi vârtejesc prin viață
Cu versurile prinse în acele de gheață.
Cuvintele-s orfane de muză și-n tăcere
Mă caută prin gânduri și răscolesc viscere...
Și dacă toată-n iceberg nu văd lumina lunii,
Tu îmi răsari sub gene și îmi nuntești păunii.
Pătrunzi printre ruine, desființând hotare
De dincolo de lume, de dincolo de soare...
Nu știu prin ce minune înnobilezi cuvântul,
Epustuflant te-ncumeți să te întreci cu vântul
Și îmblânzești furtuna și fiarele pădurii,
Metafore-ngenunche atacurile urii...
Ai armele cu tine și nu sunt la vedere,
Silabele valsează-n alint și în durere,
Vocalele vibrează în acolade-albastre,
Consoane stau de pază-n oceanele sihastre...
Mă porți prin universuri, de mine, neștiute,
Unde m-așteaptă stele, magii, să-mi împrumute
Și din decorul static al stazelor letale
Tu mă învii spasmodic în clipe ireale...
Și-mi cresc pe umeri aripi și zboru-i la-ndemână
Cu iambii și troheii alerg acum de mână
Și timpul se oprește în loc... doar eu cu tine
Schimbăm în bine răul și dăltuim destine...
Să nu-mi pleci, Poezie, vreodată înspre nord,
Rămâi unde ți-e locul, de când mă știu, în cord!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină sau poezii despre versuri
Știi?
Acum nu mai mă dori Tu!
Acum mă doare lumea!
Lumea toată la olaltă!
Ma doare timpul,
Cel trecut, cel prezent!
Cel încă nevenit!
Mă dor durerile în piept,
Mă dor ochii secătuiți,
Mă arde un dor de prea mult timp,
Mă fierbe, îmi fierbe sângele în vene!
Stii....?
Mă dor chiar anotimpurile toate!
Nopțile și visele, diminețile!
Mă dor că nu au fost ale noastre!
Mă dor zilele și lacrimile!
Mă doare tot, tot răul din mine!
Mă doare chiar și binele!
Și... și nu știu ce să mai cred,
Ce să mai.... aleg?
Când nu mai e ce-alege!
Mă doare ce-i dincolo de Noi,
Ce-i dincolo de viață,
Dincolo de moarte!
Mă doare teama de eternitate!
Mi-e teamă să nu mă pierd!
Dar cum să mă mai pierd,
Când sunt pierdut demult!
Și totuși mă bântuie un gând!
Mă bântuie o teamă!
De-acum, demult!
Sau dintr-o altă viață?
Dintr-o altă lume?
Îmi pare totul lipsă,
Totul un pustiu
Și sună a gol dintr-un....
Prea plin!
Și totuși nu-i un vis,
Și totuși suntem Noi!
Și totuși mă doare vina...!
Vina de a te iubi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică sau poezii despre sânge