
Vezi fumul...
Vezi fumul cum se stâlpuie în zări
și umbra lui pe vale nălucește?
ci viața, mi-ai vorbit prin înserări,
Nu-i fumul ce sub lună aburește,
E umbra lui fugară din cărări.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Un gând expus este minciună.
citat din Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi nu putem să ghicim cum cuvântul nostru se va reflecta.
citat din Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunie
Acolo unde arsă glia
Și pâcla zării una par,
Se-aține șuie nebunia
În lumea-i fără de habar.
Și toropită de dogoare,
Clipocind în colbul arzător,
Cu ochi sticloși înfipți în zare
Ea scurmă fiecare nor.
Apoi învie ca din moarte,
Și-ascute iar auzul treaz,
Veghind la gura gliei sparte
Cu zâmbet tainic pe obraz.
Și din afund îi nălucește
Un zvon de ape ca un cânt,
Un zvon de ape care crește
Și se revarsă pe pământ!...
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev, traducere de Igor Crețu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează
Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează,
Că-i mai sunt dragă să nu-mi spui...
O, nu! Ce nemilos el viața mi-o scurtează,
Deși cuțitul tremură în mâna lui.
Ba roabă-i sunt, ba mă îneacă plânsul,
Mă supăr sau îmi fac inimă rea, -
De mai trăiesc... sunt vie pentru dânsul,
Dar viața asta! Ce amară-i ea!
Ce scrupulos, zgârcit îmi vămuie văzduhul
Nici cu un dușman nu-i așa de crud...
Ah, mai zvâcnește încă slab în mine duhul,
Dar viața n-o mai simt, n-o mai aud.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev, traducere de Igor Crețu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i da poetului crezare...
Nu-i da poetului crezare,
Copilă, nu-i al tău el, nu-i!
Și mai cumplit ca de vâlvoare
Păzește-te de focul lui!
În darn cu inima plăpândă
Simțirea cerci să i-o pătrunzi!
Fierbinte patimă arzândă
Sub gingaș văl n-ai să ascunzi.
Poetul e stăpân pe toate
Și nu-i stăpân pe sine doar:
Cununa lui aprinsă poate
Să-ți ardă pletele cu jar.
În lume mulți i se închină
Sau îl defaimă dușmănos:
El intră-n inimi ca albina,
Nu ca un șarpe veninos.
Candoarea ta el n-o umbrește,
Dar fără voia-i uneori
Suflarea vie ți-o răpește,
Sau te înalță până-n nori.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumul amintirii
Toamna, aburește cu rugină tinda,
Ochii se dosesc tainic unde ispita,
Ridurilor noastre, amețește oglinda.
Ceasul biologic pătrunde în mine,
Pe vârful viselor curg sacre rubine,
Plouă cu-aripi de trecute albine.
Beau din priviri hidromelul iubirii,
Se consumă în tânguiri trandafirii
Intrând la iernat în fumul amintirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua și noaptea
Pe lumea umbrelor deschise,
Peste abisuri fără nume,
Din voia zeilor anume
Un văl de aur s-a întins.
Îi spune zi. Lumina ei
E însăși viața pământeană,
E un balsam de pus pe rană,
Dorit de oameni și de zei.
Dar ziua scapără treptat,
Și noaptea-i smulge mândra haină,
Și iese lumea cea de taină,
Mocnind prin vălul sfâșiat.
Și bezna neagră de mormânt
Se cască iarăși la picioare,
De-aceea crâncenă ne pare
Venirea nopții pe pământ.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tâlcuri
Tâlcul florilor nu-i rodul,
Tâlcul morții nu e glodul.
Tâlcul flăcării nu-i fumul,
Tâlcul vetrei nu e scrumul.
Tâlcul frunzei nu e umbra,
Tâlcul toamnelor nu-i bruma,
Dar al drumului e dorul,
Tâlcul zărilor e norul,
Ducăușul, călătorul.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tîlcuri
Tîlcul florilor nu-i rodul,
tîlcul morții nu e glodul.
Tîlcul flăcării nu-i fumul,
tîlcul vetrei nu e scrumul.
Tîlcul frunzei nu e umbra,
tîlcul toamnelor nu-i bruma,
dar al drumului e dorul,
tîlcul zărilor e norul,
ducăușul, călătorul.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu ai curajul
Tu nu ai curajul
Sa vezi de umbra ta
Sa vezi dincolo de ea
Tu nu ai curajul
Sa vezi de umbra ta,
sa vezi dincolo de ea
Chiar de ai avea curajul
sa vezi de umbra ta
Ai vedea camuflajul,
sigur te-ar alina
Mai mult decat vocea mea
Sterge-ti iar machiajul
Traieste in insula ta
Uita-ti iar mariajul
Descopera un alt DA
Da da da da
Totdeauna inca un da
Tu nu ai curajul
Sa vezi de umbra ta
Sa vezi dincolo de ea
Si de-ai avea curajul
Sa pleci odata cu ea
Ai uita tot blindajul
Ai sti ca e viata mea
Ai vrea sa te pierzi in ea
Alaturi de persoana mea
Priveste peisajul
Dincolo de stea
Incepe vernisajul
Te urneste catre ea
Priveste catre stea
Tu nu ai curajul
Sa vezi de umbra ta
Sa vezi dincolo de ea
poezie de Ana-Maria Bitună
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra amicului
De ce vrei să resusciți
Întunericul amice
Tu nu vezi că el
Te împiedică să vezi
Mai bine lasă-l să curgă
Ca o apă întunecată
În Marea Neagră
Mai bine lasă-l să treacă
Ca o vale însângerată
Spre Marea Moartă
Mai bine lasă-l
Să străbată Țara de foc
Poate va căpăta strălucire
Iar dacă nu să ajungă
În Antarctica
Și să înghețe acolo
Dar el nu și nu
Fiindcă el a confundat
Întunericul cu umbra
Și umbra cu penumbra.
poezie de David Boia (16 octombrie 2020)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tutunul
Îl sorbi, îți pare foarte bun
Și crezi că viața ți-o mângâie:
Te duce fumul de tutun
Direct la fumul de tămâie.
epigramă de Valentin Groza din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moment narativ
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sub cerul constructiv
cascada de gânduri e-o altă Niagară
fiecare val e torent cu un sens emotiv.
prin coșmarele nopții sunt o fugară
mă agăț de lumină cu valoros motiv
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sub cerul constructiv.
raiul îl ctitoresc ca o umilă slugară
în sufletul meu cu freamăt creativ
uneori sunt port alteori sunt gară
îngeri se opresc în mine- moment narativ.
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sun cerul constructiv.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima lumii...
Lacrima lumii, o, lacrima lumii,
picuri din leagăn și până apoi,
picuri tăcută și tăinuită,
nepotolită, nețărmuită,
cum din tomnatice nopți fără nume
curg șiroaie de ploi.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia

Comentează! | Votează! | Copiază!

La umbra Pământului
I
Când pe Lună e eclipsă de Soare
Pe Pământ e eclipsă de Lună
E noapte și colo și colo
Stă Luna în umbra Pământului.
Când e pe tine eclipsă de mine
Pe mine-i eclipsă de tine
Și noaptea ne vineri
Să facem copii mi-ai răspuns
Te-am trimis la culcare
II
Și-am venit după tine
La umbra Pământului
Căreia-i spunem noapte
Să facem dragoste
Și ce vrei tu.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul umbrelor
Pe umbra ta prelung-armonioasă,
Am așezat cu grijă umbra mea,
Și ne-am iubit, cât umbra mea dorea,
Și-am construit pe umbra ta o casă.
Veneam cu brațele deschise-n ea,
Mă așteptai în ușă, drăgăstoasă,
Cu umbra pâinii, aromind pe masă,
Și umbra ta stătea lângă perdea.
Și-acum, aud că umbra ta aleasă
A conspirat nemeritat ceva
Și a vândut, pe-un fel de cacealma,
Umbrarul unde ne simțeam acasă.
Lumina, astăzi, nu ne mai apasă
Și s-a închis în tine umbra ta.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Mariana Albu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria nu se scrie în fumul tunurilor, ci în fumul trabucurilor.
aforism de Andrzej Majewski din Aforisme, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Trimite-i, Doamne, bucurie
Trimite-i, Doamne, bucurie
Acelui ce-n arsura verii
Robit de-adâncă sărăcie
Străbate târgurile țării.
Acelui ce din întâmplare
Privește umbrele grădinii,
Verdeața văilor în zare
În strălucirile luminii.
Căci nu pentru a lui primire
Umbroșii pomi-n verdeață cresc,
Nici pentru a lui răcorire
Cișmelele în sus țâșnesc.
Peșteri frumoase, ca prin ceață,
Privirea lui degrabă vede,
Și rouratica verdeață
Nu-i curmă arzătoarea sete.
Trimite-i, Doamne, bucurie
Acelui care calea vieții
Și-o trece-n boală, sărăcie,
Robit de vrajba răutății.
poezie celebră de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

După 3 decenii, fumul furnalelor a fost înlocuit cu fumul grătarelor, iar 1 Mai muncitoresc cu 1 Mai funcționăresc!
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Debra Barone: Ei bine, nu știu de ce am venit aici, Marie, pentru că ultima lună în care nu mi-ai vorbit, a fost cea mai frumoasă lună din viața mea!
replică din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie

Comentează! | Votează! | Copiază!