Balada limbilor pizmaşe (zisă a blestemelor)

În şoricioaică, în arsenic tare,
în orpiment, silitră, var curat,
în plumb topit, că arde şi mai tare,
în său şi smoală-n care s-au spurcat
jidăucile cu scârnă şi pişat
în zoaie de picioare împuţite,
în jeg de tălpi şi-obiele flendurite,
în sânge de năpârci şi zoft de boaşe,
în fieri din lupi, vulpi şi bursuci storcite,
prăjite fie limbile pizmaşe!

În creier de mârtan spăimos, ne-nstare
să prindă peşte, ştirb şi îngălat,
sau de dulău la fel ca arătare
lovit de turbă-n bale şi scuipat.
în zgaibă de catâr răsofticat,
tocat mărunt cu scule ascuţite,
în bălţile de şobolani bâhlite,
de broaşte şi-alte lighioi vrăjmaşe,
(şerpi şi şopârle, păsări cufurite)
prăjite fie limbile pizmaşe!

În sublimatul gata să omoare
şi în buric de vipere-ngălat,
în sângele ce-ntins pe uscătoare
de bărbieri, când luna s-a rotat
(când negru, când verzui stând închegat),
în şancru, trânji şi-n căzile-mpuţite
de cârpa-n sânge-a doicelor mestrite,
în spălătura curvelor poznaşe,
(de nu pricepi, n-ai dat de-aşa ispite!),
prăjite fie limbile pizmaşe!

Închinare:
Stăpâne, de n-ai ciur, dârmon sau site
atunci strecoară cele pomenite
printr-un nădrag murdar la fund, din faşe;
da'ntâi în scârna scroafelor spârcite
prăjite fie limbile pizmaşe!

poezie celebră de Francois Villon (1983), traducere de Neculai Chirica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul cafelei

câteva boabe de cafea
prăjite, măcinate, fierte
când beau la bar cu cineva
mă îmbie cu-atâtea oferte

rog toată lumea să mă ierte
pentru viciul meu de catifea:
câteva boabe de cafea
prăjite, măcinate, fierte

de când a prins nevasta să mă certe
eu nu mă-ntind cu nimeni la peltea
şi-n loc să mă mai duc la cafenea
mai cer de la Ulyse sau Laerte
câteva boabe de cafea...

rondel de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi...

Limbi de clopot, limbi de ceas,
Limbi în ceaşcă la taifas,
Limbi de şarpe, de papuc,
Cum le dai, le ei, se duc...

Poţi să-nveţi mai multe limbi,
Lumea dacă vrei s-o plimbi,
Dar ţin tare şi menţin
Să ştii limba de cămin...

Se încurcă-ntr-un moment
Când îi dai să bea ferment,
Ţi se limbă plimba-n bot
Sau să-ţi iasă de un cot...

Mai e limba de curea
De la brâu cu găurea,
Ce-i dai drumu când e rost
Sau o strângi în zi de post...

Pentru-o nouă pălărie
Limbile pe la sefie,
Şi de-o fi să ai şi parte
Baftă cu limba de moarte!...

Limbi de veste, limbi tic-tac
Limbile care nu tac,
Limbi pe faţă, limbi pe dos,
Limba, un organ gustos!...

Limbi sunt multe nu am când
Să le spun pe toate-n rând,
Luaţi ideea de-azimut,
Limbile când se sărut!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdări prăjite

Pătrăţel de dimineaţă
Plecă c-un pisoi la piaţă.
Hopa sus!... Sări bordura
Şi trecură bătătura.

Pisoiul ţinea gentuţa
Cusută de Măriuţa
Cu fir roşu de mătase
Şi tortiţele de oase.

Cum mergeau grăbiţi prin piaţă
După lapte şi îngheţată
Nu ştiu cum de s-a-ntâmplat
Că gentuţa le-au furat.

Ceva mai târziu, în jos,
Unul gras rodea un os.
Alte mâţe sclifosite
Învârteau răbdări prăjite.

Cel mic se lingea pe bot
Când văzu cartoful copt,
Dar cu vorbe iscusite,
Mănânci şi răbdări prăjite.

poezie pentru copii de Camelia Opriţa din Volumul – Povestiri şi Poezii la Castelul Regelui, publicată de revistele: Spatii culturale, Constelaţii diamantine, Boem@...
Adăugat de Mircea Monu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre limbi

"Dumnezeu a zis: de azi înainte să se zică
Şi omul a zis de atunci"
Cândva oamenii s-au căţărat pe munte
şi prin cuiburi de vulturi au născut focuri;
cu limbile focurilor lor vorbeau între ei
despre veşti de război
interpreţi pentru corn de berbece
sau aramă lungă
ce din nu ştiu ce motiv n-avea limbi.
Limbi de papuc salută pământul
Limbile ceasului toacă timpul
Îl foarfecă
cu limbi de vioară
Şi lemnul şi sârma vorbeşte
Voi oameni cu limbile voastre
Vorbe ale dumnezeului
tuturor limbilor – iată ce sunteţi!

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

limbile orologiului

Limbile orologiului - spiţele roţii pe care Cronos ne trage.

definiţie aforistică de N. Petrescu-Redi (1 ianuarie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbărie

Chiar de le ştim că sunt limbute
Pe florentine, veneţiene,
La zvonuri tare pricepute,
Chiar şi bătrânele viclene,
De-ar fi lombarde ori ramlene,
Ori genoveze, ştiu precis,
Nici piemonteze ori savoiene,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Cică ţin curs de-oratorie
Napolitanele; le place
Cotcodăceala, cum se ştie,
Celor nemţoaice ori prusace.
De-s egiptene, ori grecoaice,
Sau unguroaice, nici în vis,
Nici castiliene, spanioloaice,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Bretone, svitere? să-nveţe,
La fel gascone, touluziene:
La Podul Mic, ştiu precupeţe
De peşti ce le-ar muţí; lorene,
Ori englezoaice, caleziene,
(Nu ştiu, ajunge câte-am zis?)
Nici picarde din Vallencienne,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Părinte, dă premiu de limbuţie
Pariziencelor, chiar dacă li-s
Talienele pizmaşe; dar, se ştie,
N-au plisc mai bun ca la Paris!

poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar putea merita să ilustrez această perspectivă asupra clasificării, prin a lua cazul limbilor. Dacă am deţine descendenţa perfectă a omenirii, un aranjament genealogic al raselor de oameni, ar permite cea mai bună clasificare a diferitelor limbi vorbite în prezent în întreaga lume; şi dacă toate limbile dispărute, şi toate dialectele intermediare şi cele care se schimbă foarte încet, ar fi incluse, un astfel de aranjament ar fi singurul posibil. Totuşi s-ar fi putut ca unele limbi antice să se fi schimbat doar foarte puţin şi să dea naştere la foarte puţine limbi noi, în timp ce altele s-au schimbat mult ca urmare a răspândirii, izolării, şi stării civilizaţiei raselor descendente concomitent, şi astfel au dat naştere la numeroase dialecte şi limbi noi. Diferitele grade de diferenţă între limbile din aceeaşi familie, ar trebui să fie exprimate prin grupuri subordonate altor grupuri; dar aranjamentul potrivit sau chiar singurul aranjament posibil ar fi tot cel genealogic; şi acest lucru ar fi strict natural, în timp ce ar conecta împreună toate limbile, dispărute şi recente, prin cele mai apropiate afinităţi, şi ar da descendenţa şi originea fiecărei limbi.

citat din Charles Darwin
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

gânduri ca nişte dumicaţi de pâine
ascunşi pe sub marginea farfuriei.
eu de mică nu am mâncat pâine.
mama ridica farfuria
şi mă prindea că avusesem ganduri ascunse.
ia cu paine, mamă,
n-ai cum să creşti mare
doar cu gânduri goale
şi răbdări prăjite.
măcar răbdările trebuie să fie crude
şi proaspete.
să aibă ochiul limpede
ca al peştelui care înoată în oală.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, alimentele sunt prăjite în ulei vegetal. Acestea rămân impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul din plante să fie dăunătoare pentru tine?

Paulo Ubiratan în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evitaţi alimentele prăjite, care supără chiar şi sângele.

citat din Satchel Paige
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

B. J.: Ştii cum îmi plac mie ouăle? Prăjite, astfel încât gălbenuşul să fie o strălucitoare bijuterie aurie într-un alb sclipitor ca de alabastru.
Hawkeye: Mai bine le-ai servi cu un duş rece.

replici din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdări prăjite? Le prefer crude sau fierte având ca scop menţinerea siluetei.

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor parlamentari

Deseori îmi pierd răbdarea,
Voi mă scoateţi din sărite;
Când pe masă pun mâncarea
Şi servesc... răbdări prăjite.

epigramă de Condruţ O. Păun din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sare cât să mă omoare

ciutele decapitate
s-au întors pe lângă sate
şi le cheamă pe fecioare
fără mamă
despuiate

foaie verde trei alune
babele să se adune
hora munţilor din apă
luna coapselor de iapă
carul boilor de tină
se răstoarnă în surdină

ciute, ciute
şi cornute
îşi dau cornul pe lăute
îşi dau limbile asprite
pe furnici înghesuite

sare cât să ne omoare
un izvor cu apă tare
hora munţilor din apă
luna coapselor de iapă

ciutele se-ntorc acasă
fă-mă, Doamne, iar, mireasă!

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbile ascuţite sunt mai de temut decât revolverele.

Alexandr Griboiedov în Prea multă minte strică (1824)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constat că de la o anumită vârstă (nu a mea, bineînţeles), răbdările sunt din ce în ce mai prăjite.

aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mănâncă răbdări prăjite.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt fascinat de frumuseţea limbii mele. Frumoase trebuie să fie toate limbile pământului câtă vreme oamenii se înţeleg între ei comunicându-şi sentimente şi idei.

citat din Tudor Gheorghe
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul lui Nichita

Mai întâi am luat o gură de om
Apoi cu picioarele adormite
m-am răsturnat în inima unui pom
cu limbile răstignite.
Porţile au rostul lor
să fie mâncate
de dor
şi de nepăsare.
La mormântul tău
se auzea un iepure cum
scrijelea
în piatră
versete din nori împăiaţi.
O pasăre
Două păsări
Trei morţi
O adunătură de oase...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul lui Nichita

Mai întâi am luat o gură de om
Apoi cu picioarele adormite
m-am răsturnat în inima unui pom
cu limbile răstignite.
Porţile au rostul lor
să fie mâncate
de dor
şi de nepăsare.
La mormântul tău
se auzea un iepure cum
scrijelea
în piatră
versete din nori împăiaţi.
O pasăre
Două păsări
Trei morţi
O adunătură de oase...

poezie de Alin Ghiorghieş din Trenul cu nori
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!