Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Octavian Paler

Jocul

Mai am o scoică și cîteva pietre,
cum să clădesc din ele o mare
și-un țărm unde să stau pe nisip
și cum să mă conving că am fost pe un asemenea țărm
urmînd fericit o pasăre
care acum nu mă mai lasă să dorm?
O scoică și cîteva pietre
și un nume ciudat
pe care nu-l înțelege nimeni
și speranța mea de-a ajunge
să nu-l mai înțeleg nici eu într-o zi.
Sărbătoarea s-a terminat,
îmi aștept pedeapsa lîngă tribunele goale,
dar eu am văzut arzînd la amiază un nor
și-am auzit cîntecul care îngenunchea caii sălbateci,
își spun, țărmul acela nu-i simplă poveste,
eu am văzut norul și-am ascultat cîntecul
și înainte de a mă învinge
soarele m-a făcut fericit.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Vremea intrebarilor" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.

Citate similare

Înainte

Cum vă părăsesc? Și totuși va s-o fac
dar fără voia mea, vai, fără voie
cum se urcau împinse de mai rău
acele animale, cîte două
în arca monstruoasă a lui Noe

voi merge înainte neștiind
unde mă duc și către care drum
și nici o stea -mi vină-n ajutor
nici de argint și nici de plumb
și înainte fum și-n urmă fum
sau nici atît

și o să las în urmă cîteva
cuvinte în zăpadă
cîteva zbîrcituri de sunete
pe care fără grabă, liniștit,
o să le șteargă vîntul.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Octavian Paler

Poveste simplă

Și deodată amintirile-mi pecetluiesc buzele
și deodată simt masca de piatră a sfinxului
și surâd cu buzele mele de piatră,
totul s-a întâmplat cu milenii sau cu cîteva clipe în urmă
și surîd chiar acestei dileme
și masca de piatră mi se lipește pe față
și n-o va mai smulge
decît pentru a arăta sfincșilor care dorm în deșert
obrazul meu viu

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Socotesc cum bat visele

Stau și aștept pe o bancă
pe lângă care amintirile trec pe lângă mine
din timp în timp gândurile fug și ele
se depun în memorie ca într-un sertar
pe care nu-l deschide nimeni
fără cheie

oamenii își măsoară fiecare pașii
până unde trebuie ajungă
nu se lasă înduplecați
de cei care-i privesc mirați

nu mă zoresc plec mai repede
am răbdare cu mine
mai bine îmi găsesc repet un poem
care m-a prins cu inima desfăcută

viața decurge normal

îmi doresc o libertate reală
care nu se prea întâmplă
mai degrabă sper
oricum speranța nu moare


socotesc cum bat visele

am o teamă de neprevăzut
care se vântură prin gânduri și vise
nu mă îneacă apa tulbure
feresc de angoase

plec și mă pierd în mulțimea insipidă
caut ce nu găsesc
iar gândurile rămase-n memorie
nu mă lasă liber

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteJose Saramago

Fiecare citește în felul lui, își inventează o manieră proprie, unii își petrec toată viața citind fără treacă vreodată dincolo de lectură, rămân lipiți de pagină, nu pricep vorbele sunt numai pietre puse pentru a traversa curentul unui râu, sunt acolo doar ca putem ajunge pe celălalt țărm, celălalt țărm contează. Doar dacă nu cumva aceste râuri n-au două țărmuri, ci mai multe, fiecare om care citește este propriul lui țărm și e numai al lui țărmul pe care trebuie ajungă.

în Peștera
Adăugat de Reliana Andra CrăciunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în spaniolă.
cumpărăturiCartea "Peștera" de Jose Saramago este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -18.25- 13.99 lei.

Te-am văzut

Te-am văzut strigând la ceruri
Te-am văzut strigând din hău
Când murind pe cruce, Doamne
M-ai chemat la pieptul Tău.
Te-am văzut în noaptea care
Se-ntinsese pe pământ
Te-am văzut cerând iertare
Și-am știut Tu ești sfânt.

Te-am văzut iubind o lume
De venetici și tâlhari
Și-am văzut curgând din ceruri
Picături de lacrimi mari.

Te-am văzut intrând prin nouri
Sus în cer la Dumnezeu
Și-am știut că înainte
Ai rostit numele meu...

poezie de (5 august 2004)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Elegia întâia

Închinată lui Dedal, întemeietorul
vestitului neam de artiști, al dedalizilor

I

El începe cu sine și sfârșește
cu sine.
Nu-l vestește nici o aură, nu-l
urmează nici o coadă de cometă.

Din el nu străbate-n afară
nimic; de aceea nu are chip
și nici formă. Ar semăna întrucâtva
cu sfera,
care are cel mai mult trup
învelit cu cea mai strâmtă piele
cu putință. Dar el nu are nici măcar
atâta piele cât sfera.

El este înlăuntrul – desăvârșit,
și,
deși fără margini, e profund
limitat.

Dar de văzut nu se vede.

Nu-l urmează istoria
propriilor lui mișcări, așa
cum semnul potcoavei urmează
cu credință
Caii...

II

Nu are nici măcar prezent,
deși e greu de închipuit
cum anume nu-l are.

El este înlăuntrul desăvârșit,
interiorul punctului, mai înghesuit
în sine decât însuși punctul.

III

El nu se lovește de nimeni
și de nimic dăruit în afară
prin care s-ar putea lovi.

IV

Aici dorm eu, înconjurat de el.

Totul este inversul totului.
Dar nu i se opune, și
cu atât mai puțin îl neagă:

Spune Nu doar acela
care-l știe pe Da.
Însă el, care știe totul,
la Nu și la Da are foile rupte.

Și nu dorm numai eu aici,
ci și întregul șir de bărbați
al căror nume-l port.

Șirul de bărbați
îmi populează
un umăr.
Șirul de femei
alt umăr.

Și nici n-au loc. Ei sunt
penele care nu se văd.
Bat din aripi și dorm –
aici,
înlăuntrul desăvârșit,
care începe cu sine
și se sfârșește cu sine,
nevestit de nici o aură,
neurmat de nici o coadă
de cometă.

poezie celebră de din Elegii (Cina cea de taină) (1966)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu-l mai aștept pe Moș Crăciun

Eu nu-l iubesc pe Moș Crăciun,
Cu mine el nu a fost bun,
Mereu el m-a sărit din rând,
Cadou nu mi-a adus nicicând.

Obrăznicii nu prea făceam,
Îl așteptam privind pe geam,
Drumul spre mine nu-l știa,
De-aceea cred că nu venea.

Tristețea-n suflet ascundeam,
La nimeni of-ul nu-l spuneam,
Îmi impuneam fiu mai bună,
În anul următor vină.

Anii treceau, el nu venea,
Nădejdea rost nu mai avea,
Timpul s-a scurs și pot să spun,
Nu-l mai aștept pe Moș Crăciun.

poezie de din Pași spre viață (20 noiembrie 2005)
Adăugat de Viorica PopSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Ce jale, ce of și ce dor...

Azi am mai murit puțin.
Doar eu, nu și ideile mele,
Și sper ca ele, să nu moară vreodată,
Eu da, pentru , nu se poate altfel.
Am murit pentru o rază,
de iubire, și de soare de amiază,
ce-au asfințit mai înainte să răsară.

Și-am plâns înainte să mor,
Ce jale, ce of și ce dor!
Dar nu după mine am plâns,
Am plâns după a iubirii rază
Și cea a soarelui de după amiază,
Ce mai dor, ce mai of, ce mai jale,

Iubirea moară, mai nainte răsară,
Să respire, crească,
Să înmugurească.
Iar soarele, soarele a asfințit,
Mai înainte ca noi ne fi iubit,
Deși, ne-a văzut, ne-a văzut, ne-a zărit...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Zborul nu se poate

moto: Fericit acela care Îl caută
toată viața pe Domnul
Și mai fericit
acela care Îl găsește!
-----------

Cale lungă de trei ceasuri
Faldul zorilor de ziuă
Lin coboară peste Rio
Corturile la popasuri

Pace doar și liniște adâncă
Omul căutând pe Domnul
Și pe care nimeni nu-L
știe. Nici L-a văzut încă

Sufletule, te dezleagă
Și te spală de păcate
Fiindcă zborul nu se poate
Cu o aripă beteagă

Cere de la ceruri har
Și desprinde-te de lest
Toată viața e un test
Lacrima, mărgăritar!

poezie de din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iisus, în inima mea

Ieri, când priveam soarele,
(tare mult îmi place răsăritul său!),
m-a bătut pe umăr
una cu o coasă,
îmbrăcată în negru,
(ciudat, zic, pe căldura asta, în negru?)
mi-a zâmbit sardonic
și i-am retezat-o scurt,
într-o oltenească naturală:
"tu ce vrei, fă!"
"bă, zice, ai grijă,
toti treceți pe la mine,
cu voia dar mai ales
fără voia voastră!".

Am privit ușor
în stânga
lângă inimă
și l-am văzut pe Iisus,
îmi zâmbea părintește
și-am simțit că nu sunt singur,
m-a cuprins o siguranță totală!

După care, s-a dus,
cum, cine?
aia cu coasa!

Iisus a rămas lângă mine,
în veci, ca zic așa.

poezie de din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O pasăre vine la cel mai îndepărtat și solitar țărm

O pasăre vine la cel mai îndepărtat și solitar țărm.
Bea puțină ap㠖
care devine tulbure, amestecată cu nisip –
apoi își reia zborul,
repetă o scenă la fel de veche ca lumea,
scenă care n-a încetat niciodată aibă loc.
Dacă nu s-ar mai întâmpla, chiar pentru o singură zi,
n-ar mai fi posibil existe muzica și nici stelele, nici mierea
și nici Renoir, nici copii care joacă zaruri
și nici norii, nici părul tău fluturând în vânt
și nici măcar ochii tăi care alungă umbrele
în fiecare dimineață când te trezești.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteOctavian Paler

Marea e ca o eliberare de țărm. Dar tot așa de bine pot să spun că e o eroare a țărmului. Rătăcirea de țărm. Îndoiala lui nemărginită. Întreaga mare, în toată vastitatea ei, nu face decât caute un țărm, iar noi o vedem nemărginită și liberă.

în Scrisori imaginare
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Scrisori imaginare" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.95- 17.99 lei.
Ion Minulescu

Odeletă (În cinstea ta)

În cinstea ta, -
Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, -
Voi scri trei ode,
Trei romanțe,
Trei elegii
Și trei sonete.
Și-n cinstea ta, -
Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, -
Din fiecare vers voi face
Câte-un breloc de-argint, în care
Gândirile-mi vor sta alături, ca niște pietre nestemate
De-a pururi încrustate-n bronzul
Unei coroane princiare!...

Din țara-n care dorm de veacuri vestiții Faraoni,
Din țara
În care Sfincșii stau de vorbă cu Nilul sfânt
Și cu Sahara,
Din țara-n care palmierii
Vestesc arabilor furtuna
Și caravanelor pierdute
nu se mai întorc nici una,
Din țara asta minunată,
Tăcută,
Tristă
Și bizară,
Îți voi aduce trei smaralde nemaivăzute-n altă țară,
Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Aden,
Și trei rubine-nsângerate, ascunse toate-ntr-un refren
De Triolet,
Pe care nimeni nu-l va înțelege, fiindcă nu-i
Pe lume nimeni să-nțeleagă simbolul Trioletului!...

poezie celebră de din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Teodor Dume

Casa cu nr. 106

a îmbătrânit împreună cu mine
fără ca cineva bage de seamă
nici vecinii din stânga nici
cei din dreapta
n-au tras perdeaua
se uite pe fereastră
singura care mi-a umilit destinul
a fost Ea
ca un câine vagabond
mi-am aplecat ochii și-am
desenat pe nisip
un alt anotimp
în care
speranța îmbobocește în fiecare zi

și ce folos...

pe strada mea la casa cu numărul 106
nu mai locuiește nimeni
dar cine
s-asculte o poveste în care
nicio singurătate nu mai are chip

un fel de liniște îmi curge cascadă
prin trup

cineva pleacă și tot pleacă...

poezie de din Timpul devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorel Birtu Pîrăianu

Călătorul

într-o zi m-am acoperit cu soarele
dureau acut întrebările
nimeni nu m-a văzut
nimeni nu a auzit țipătul

cânt pe țărmult vieții
o pasăre rănită
de unii hulită
de alții lovită

plâng în neliniștea gândului
pierdut în mizeria cotidiană
anonim printre anonimi
străin printre prieteni

veșnic călător
între anii ce trec, se petrec
am ajuns mai departe de ieri
adică nicăieri

îngân cuvinte către cer
simt voluptatea intensă a durerii
a umilinței zilnice, strig, exist
vorbesc, că nu tac

obosit, închid într-o scoică
într-o metamorfoză eternă a unui vis
nespus, nescris, neînceput

poezie de din Pe tabla vieții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Casa cu numărul 106

a îmbătrânit împreună cu mine
fără ca cineva bage de seamă
nici vecinii din stânga nici
cei din dreapta
n-au tras perdeaua
se uite per fereastră
singura care mi-a umilit destinul
a fost Ea
ca un câine vagabond
mi-am aplecat ochii și-am
desenat pe nisip
un alt anotimp
în care
speranța îmbobocește în fiecare zi

și ce folos...

pe strada mea la casa cu numărul 106
nu mai locuiește nimeni
dar cine
s-asculte o poveste în care
nicio singurătate nu mai are chip

un fel de liniște îmi curge cascadă
prin trup

cineva pleacă și tot pleacă...

poezie de (2017)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Marin Sorescu

Boala

Doctore, simt ceva mortal
Aici, în regiunea ființei mele
Mă dor toate organele,
Ziua doare soarele
Iar noaptea luna și stelele.

Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer
Pe care până atunci nici nu-l observasem
Și trezesc în fiecare dimineață
Cu o senzație de iarnă.

Degeaba am luat tot felul de medicamente
Am urât și am iubit, am învățat citesc
Și chiar am citit niște cărți
Am vorbit cu oamenii și m-am gândit,
Am fost bun și-am fost frumos...

Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore
Și-am cheltuit pe ele o groază de ani.
Cred că m-am îmbolnăvit de moarte
Într-o zi
Când m-am născut.

poezie celebră de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.
Teodor Dume

Casa cu numărul 106

a îmbătrânit împreună cu mine
fără ca cineva bage de seamă
nici vecinii din stânga nici
cei din dreapta
n-au tras perdeaua
se uite pe fereastră
singura care mi-a umilit destinul
a fost Ea
ca un câine vagabond
mi-am aplecat ochii și-am
desenat pe nisip
un alt anotimp
în care
speranța îmbobocește în fiecare zi

și ce folos...

pe strada mea la casa cu numărul 106
nu mai locuiește nimeni
dar cine
s-asculte o poveste în care
nicio singurătate nu mai are chip

un fel de liniște îmi curge cascadă
prin trup

cineva pleacă și tot pleacă...

poezie de din carte,devoratorul de umbre (2018)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mioara Anastasiu

Concurs

După rugăciuni fierbinți,
Și-alte multe stăruinți,
Am văzut venind în zbor
Berzele, la cuibul lor.

Și cum au de obicei,
Să se-așeze cu temei
Peste hornul casei sus,
M-am gândit la un concurs.

Să-ncropesc și eu ca ele,
Din răchite și nuiele,
O casuță pentru mine,
Cât mai iute și mai bine.

Și m-am pus curând pe treabă,
Ele-n zbor și eu pe grabă,
Și-am făcut cum ne-am propus:
Un cuib jos și unul sus.

Acum n-aș putea să spun
Care cuib este mai bun,
Dar privind acolo sus,
Cred că nu le e de-ajuns!

Ia priviti la cuibul lor,
Cum stau doar într-un picior
Părând foarte multumite...
Și-au făcut un pui cuminte.

poezie pentru copii de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 64

Când am văzut cum pietre funerare
Din vremuri vechi, distruse sunt de vreme;
Cum la pământ zac turnuri lucitoare,
Iar bronzul veșnic de teroare geme;
Când am văzut oceanul cum râvnește
Ca țărmul cel uscat să-l cucerească
Cum apa peste el se năpustește
Și-l roade rău, dar el o să renască;
Când am văzut schimbările depline
Și ce-i sus precis se prăbușește,
Ruina m-a învățat cuget bine
La Timpul ce iubitul îmi răpește.

Acest gând, mie, ca o moarte-mi pare
Și plâng de teamă, căci voi pierde tare.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook