Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Viorel Muha

E-n doi December

culmi domoale în văi de amintiri și-n timpuri
săpate-n adânc de mine, fum spre cer încet ridică
zidul sufletului meu, umed de lacrimi
trist și-n rece alb și-n vânturi, strigă
ascult-mă!
te caut și ard în albastru tău și-n gânduri
ard în taciuni, ard în clipe și rup bucăți din viață
te caut în trecut, te caut în ghem trecut de ață
ard pe cer, ca stea ce-n jos privește printre nouri
ard ascuns în amintiri, ard în grele doruri
ascultă-mi te rog, inima cum strigă
tu cer!
nu pune să bată niciodată vântul, ca să spulbere
amintirea mea și gândul nimănui
nu arunca privirea, nici trecutul, nici cuvăntul
lasă-le-ncetate, lasă-le-ntre noi
iar voi!
aburi de cețuri, nu lipiți lutul greu de pașii mei
iar tu december, să știi, mă bucur
ca ai venit prin ziua cea din-tâi

aștept tu stea, nestemată-n fulg de nea bătută
să vii încet din cer, albastră-albă și te rog
să fii cu mine blândă
încet să cazi și să oftezi văzduhuri
să-mi spui din drumul tău, povești din începuturi
căci pentru tine astăzi, este zi de doi
iar eu mereu te văd prin gânduri
și-o viața ce-ași dori, să fie întrupat㠖n noi

vino încet și poposește pe-a mea frunte
acolo mă doare și mă alină prin cuvinte
pentru că eu, mereu
te văd, spic galben de grâu rătăcit și îndoit
te văd-n pâinea de pe masă și-n gust mereu te simt
te văd-n macul petală ce-mi zvâcnește-n roșu tâmplă
în muntele în fața căruia, cerul abătut se-avantă
te văd în mine, în multe primăveri dorite
în turn de nea-n december și-n iernile trecute
te văd...
când răscolesc printre amintiri, tu rătăcită-n gânduri
atunci când chipul tău, alb, străin și singur
eu l-am găsit, find suflet, departe printre grinduri
acum de vrei, doresc sigur să știi, că astăzi
pentru tine, după zi de-ntâi nu am uitat să știi
că este ziuă de December, pentru tine doi
și urmează doresc să știi, și-o zi de trei
...

poezie de (decembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Viorel Muha

Când

trupul minții încercă-n zadar și-n zbatere de gând -nfrangă
pământul negru să-l facă-n punct de zi și-n inimă, gând-lumină
iar pe suflet alb, colb ruginit din țărână-n vers amar pună
știu atunci că, lacrima prin vârf de condei începe încet să curgă

chiar dacă furtuna prin vânturi în vijelii de ploi strigă disperată
și simt în oase frigul dureri iubirii și-n genunchii care nu mă lasă
apele rescriu linia vieții prin neguri și-n alergare de vis nefastă
știu papirusuri de timp scot umilițele din inima mea și-a ta prea arsă

de suntem copil sau copilă-n amintiri din viața noastră, fiind mari încă
iar caledarul timpului cu sânge-n îngeri este scris pe ziduri de biserică
chiar dacă plâng albastru și văd că luna rade-n roșu însâgerată
știu atunci că sufletul nu arde, nu devine negru carbune, ci, încet spre cer se-nalță

când în brațe cuprind puternic dor și-l cânt amar sau trist pe-o strună
prin nopți de vis cu parfum de flori ce zboară din pomi de alei de viață
când vreau prin nor alb pe cer să agăț cordă de suflet-om pe corn de lună
gândul meu este atunci al tău și nu mai vreau în mine și-n tine-n veci, plouă

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Nu mă ignora niciodată

-asculți, inimă, și nu mă crezi
îți spun taci și tu nu mă aștepți
și-mi spui mereu să nu uit, să nu gândesc
dar eu mereu te cert și-ți spun că nu-i îngheț
chiar dacă mi-e vântul cerul norul și trecutul
rană-n tot și tu încă-mi vrei să-mi spui cu gândul
că eu și ea nu suntem timp ce zboară-n vultur
iar cuibul nostru-nchis în sufletul iubirii, celei dintâi
că nu-i vis încă de nebunii, te-nșeli tu, inimă, cea dintâi
iar dacă lacrima-mi de-i singură într-o pungă goală
de-i trup ce clipa vrea s-o țină în fulg și-n palmă
iar steaua roșie să-mi fie oglindă-n mac de roșu
îți spun la asfințit și-n răsărit, și-n nopți cu rouă
iubirea-mi este acolo-n ochii tăi, ce văd că plouă
și este încă-n pleoape și-n lacrimi ce privesc albastru steaua
iar să știi că până când praful uitării va fi întors din timpuri
cortina eu încet o trag din infinituri, adorm încet și-n pleoape
să simt un vis în care te vreau să vii la mine, încă odată, tu, iubito

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Gânduri de trecut, în ziua de astăzi

seninul de sus curge-n ochii mei
primăvara-mi șoptește-ncet, am venit
pășesc agale printre petece de ploaie
și cânt cu pașii mei rătăciți, un mozaic
cu sufletul pe un asfalt, rece, încremenit

sus, plâng norii printre copaci cu crengi
de gânduri, prin muguri rătăciți
și florile-și scutură-n vânt nebun petale
de ieri gândurile le-am făcut inele, pentru
trei de mâine și astăzi, visările le-am adunat
de la fereastra trecutului tău și-al meu, în mine
apoi le-am dat păsărilor care zboară-n, înălțimi
de suferință, să le poarte în depărtări, de tine

am rămas cu o rană-n soare, care mă doare
pun lacrimi în țărână, pansând tristeți
întorcerea lor îmi va fi balsam în gânduri
sădesc în pământul vieții și-n arături de timp
iubiri în primăveri care renasc și nu în veri
aștept acum un fragment de ploaie, îngândurat
asfaltul să fie cald, pentru ca lacrima mea
ce-mi picură, să se evapore în calea ta
și-n gândul tău, pot sa zbor prin el
pe-o pasare albă, pe cer senin, cu adieri de dor

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Odată, tot tu vei fi!

odată
...
odată sigur, știu
, vom ajunge și noi să fim
între răsărituri și apusuri
sau în nopți, târzii
și-acum eu strig, te rog să vii
de-aceea îngenunchez
și plâng, prin melodii

odată vom ajunge, noi
ne iubim, și știu vom unii
două inimii pustii
și-un puls de viață
prin trupuri ce-și doresc
seri pline de taine
apoi iubire, prin arzătoare
și fierbinte privire

și vreau să știi
chiar, dacă, vreodată
vor fi cândva tăceri
sau clipe-n zbucium și-n suspin
de lacrimi
tot amândoi doresc să fim
în mine și-n tine
prin neuitate amintiri

și te rog mult, ascultă, chiar dacă
odată, poate, peste ani
pe străzi din mine, pustii
de tu, nu vei mai fi
să știi, că prin iubire
rouâ pe frunze căzute
tot, noi doi vom fi

odată, poate, de sufletul tău
va trece fără ca eu să știu
și atunci, tot tu vei fi
în clipe de aduceri aminte
sau săpată-n mine, adânc
în pleope, și-n gânduri, și-n priviri
chiar de-ar fi, să te aștept în gări
de timp, pustii

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alină-mi inima

În miez de zi stau și oftez,
gândindu- la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.

te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.

Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.

Ochii mei de i-ai avea,
vezi ce văd și eu,
vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
simți ce simt și eu
simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
fără tine,
îmi simt sufletul greu.

Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea plâng mereu,
plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.

Te vreau tot timpul printre nori
zbori, razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.

poezie de (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard PaladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Viorel Muha

Mi-ai lăsat visul drept iubire

trec prin mari trecători, trist, cu oase albe
de memorie-n pagini de nisip fierbinte, nescrise
și vai, inima pustiului meu cât de tare chinuie
căci adânc simt timpul cum trece prin mine

lacrimi picurate-n deșertul visurilor mele sunt urme
de amintiri trecute-n nopți de iubiri secătuite
acum furtuni se ridică ca semn spre cerul fierbinte
căci au trecut și poate, cu tine, niciodată n-or mai fie

dar prin cețuri de praf și de pulberi și-n soare
văd imagini dublate-n unduiri de pure-albastre ape
și-n alb de zări înveșmântată cu triste-ntise brațe
te văd cum vii, tu, alb-albastră-n veșmânt de iubire

nisipul fierbinte din ochi, încet, începe a mi se prelinge
și lacrimile de nisip fierbinți lasă loc la vis, la fericire
încep uit durerea pustiului de nisip arzător din mine
căci tu nu mai uitat și-mi lași, cel puțin visul, drept iubire

poezie de (februarie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Fulg

de sus din munți, din văi, din lacuri glaciare
infime sclipiri din ape, spre cer s-au ridicat
și-ncet s-au așezat pe înalte ceruri, în apă pură
dar de iarnă, ca pentru pământ să fie dat

și-n Decembrie nourul format în a sa ființă
în fulgere și încărcări de energii, el a creat
cătând în jos cu a sa lumină, el trimită
fulgi de nea curați, născuți în puf de alb

spre lume el drumul încet, sculptat și-a dat
el singur, fulgul tău, prin cețuri, încet s-a arătat
spre a ta fereastră și-a ei lumină, ca să sclipească
ca chipul tău zeiesc, să-l vadă îngerește întruchipat

în fereastră, tristă, tu stai și-n sus a ta privire
privești fulgul tău când vezi vine și tresari
simțind atunci că el spre tine vine a bucurie
trimis de cel ce te iubește, și-n vise, drept dar

poezie de (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Alfabetul timpului din urmă

ascult ciocane și voci de lumi
cum bat în grinzi de fier răstignit
roțile trenului nu se mai aud
în pleoape somnul meu nu mai există
vaporul greoi al vieții se desparte de chei
rămân părăsit
sus pasărea argintie poate este cu tine
iar albul trecerii lasă în urmă, amară lumină
timpane aud colțul casei
atunci eram poate doar un joc
astăzi mă scormonesc și mă lovesc
amintiri împletite în destin
o stradă răsucită în mine îmi arată gânduri
cu oglinzi a unei case de suflet fără ferestre
umbra rămasă în urma clipei
strigă după mine...
hei tu străineee!
ai uitat chibritul cu flacăra încă neaprinsă
a iubirii,
Doamne...
cât de mult vreau să-mi fii cupă!
beau cu tine aroma deșteptării
speranță din ochi spre cer să-arunc
vad din nori plouă țipând fericirea-n cuvinte
părul tău ud să-l simt cum răsare din apus în roșu
și-n fire plăpânde de iubire lin cobor
te rog încercă și urcă pe scara sufletului meu
prin pași de regină
a timpului mână vreau -ți fiu
plecat arzând în jăratec scară -ți fiu
privește-mi inima mea roșie
capul spre cer întoarce, te rog
acolo sunt, sus, o mică stea
ascultă umbra păsării ce mă întunecă
în tăceri de noapte
sunt aripi ce uită doarmă
te rog să-mi fii gând în sigurătate
ramură de codru-n adolescența mea
de mult plecată
umbra colțului de ramă pe un perete alb
șoptind tăceri
te-acult de sus și parcă o mână strânsă simt
iar ochii mei în cărarea ta de destin suspină
trecutul merge străin pe strada vietâții mele
iar tu nu mai vrei să fii pe acel hotar de timp cu mine
te caut cu ghiarele durerii, pământul mă-n-spăimântă
omor sinucigașul din mine pe altarul cenușii stinse, răstignidu-l
pentru ca flacăra vieții să nu mi se stingă
spun cerului, zidului timpului și nevăzutului nerostit...
sunt flacără vie, ascultă!
așteaptă-mă o să-mă-ntorc
prin alfabetul invers din timpul cel din urmă
în altă ordine de lumi
atunci pentru tine voi împrăștia primăveri în lanuri și maci
pe străzi pustii de noapte, lumină
îți voi striga numele prin ferestre, răzbată-n somnul tău
și-n gândul visului de noapte
voi așterne litere pictate în imagini
iar în calea gândului tău voi pune vise flori
și-n zi de sabat îți voi dăruii elixirul nemuririi veții

poezie de (noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

December

un sărut suspină-n ruginiu de toamnă
o cană se îmbracă cu roșu de struguri
amintiri strivesc buze din nopți de jăratec
rătăcită o rază spre noapte aleargă
spre apus cerul suspină încă lumină
un eu mă alergă spre iarnă
un ochi de lac închide gene printre raze
târziu frigul se zgribulește-n ferestre uitate
pe mine am dezbrăcate priviri
un colț de umbră rătăcește tremurând câmpia
zarea dincolo de mine uită ziua trecută
o frântură de rouă se sparge înghețată
toamna spre iarnă strigă cu vânt și zăpadă
un strigăt de pasăre caută cerul ranită
fără priviri culori în cenușiu pictează zarea
vara trecută amăgește încă destine
năuc aleargă visul prin mine și-mi spulberă speranța
în pumn am strânsă amintirea ta
mă doare
nopțile curg încet în mine și rana vieți-mi suspină
un copac zgribulit îmi oprește privirea
fără pași pierduți îmi caut încă cărarea
o mască albă îmbracă pământul
ascunde rănile și durerile toamnei din mine
timpurile trecute-mi plâng amăgirea
pădurea desfrunzită atrage în întuneric
colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută
gândul meu în alb îmbrăcat rătăcește privirea
imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet
dinspre December tu bați în geamul din mine
te aștept în durere

poezie de (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

September

spartă în cioburi de rouă, o lacrimă
plouă prin toamnă-n chipul tău
sting jar de roșu în obraji fierbinți
ce ard în bob de strugure, o lumină
apusul strigă prin pana ce cade încet din cer
nu plecați voi zilele mele senine
recele pătrunde prin căldura temătoare
raza de soare dezgolită și străluciutoare
dansează în apus de roșu pe fereastra mea
un fuior dintr-un nor, clipește speriat
o aripă zboară albind cerul
liniștea picură ca ceara fără sunet
podeaua amintirilor mele suspină
noaptea luna trimite câte-o rază și mă înțeapă
cu gheță-n inimă
firul gândului din deștertul sufletului meu
s-a răcit cu brumă
soarele încă stropește cu raze cerul
pământul plâge cu munții prin înalte cețuri
prin văi și-n cetăți mustește trecutul
vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri
eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul
dezgolit de zilele frunze încet mă întristez
picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate
cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare
tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă
privesc ceața în depărtării cum se zbate
găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate
de colțuri spre iarnă
simt cum ziua dispare prin vara trecută
simt dor și durere-n september

poezie de (august 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Vise dorite

E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând să-mi îndeplinești visele dorite...

poezie de (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Suflet de fum

Simt parcă picioarele adânc în nisip înfipte
și-n ochi lumina ce-mi sădește, lacrimi nedorite
Multe din ele au rămas necurse și secate
căci timpul de multă vreme, nu le mai socoate
Vreau să-mi deschid pentru ele, noi ferestre
să nu-mi las în nisipuri de timp, gânduri înrobite
Privirile în ocean vreau sau în deșert de lumină, să se-adune
far de izbăvire pentru șirul lung din lume de iubiri, ce-s nebune
Sita vremurilor acum văd că nu mai lasă decât ca să treacă
iubiri desperechetate, care pe mese
nu pot fi, nici măcar disecate
Podeaua lumii încet se aglomerează vrând să se prăbușescă
în neat de hăuri, în goluri de întuneric, cu răsărituri și apusuri furate
Am pictat amintiri pe fuioare de timp și pe mici, de viață fragmente
cuvinte de-ale mele, încrucișate, în zone de timp interzise
Am luat scara vieții și privesc fiecare treaptă, de-i strâmbă
și dacă umbre de întuneric în furtună, la colțuri pe ea se adună
Și-acum timpul meu pe mine la margini de ape -aruncă
și-mi strigă supărat, dute acolo chiar de n-ai, măcar nici-o vină!
Un pantof încovoiat și uscat lângă urma sa, stă pe-o plajă pustie
și nu mai are lacrimi, decât uscate, sub nisip cu durere-ngropate
Lumina din ochii lui încet se stinge și cu ce dor, ar mai vrea
iubire în viață și-n cuvinte să poată pe cer, încă dea și să scrie
Valurile dinspre ocean din lacrimi izvorate sunt acum la mică distanță
dar setea și durerea, arșita, îl ard și-n rug de foc
încă se zbate și nu vrea ca fără rost, iubirea, să-o părăsească
Timpul și clipa au sosit, scrum și cenușă albă lasă
și-așteaptă ca cineva pe plaja pustie cândva, mergând îngâdurată
dând cu piciorul în vânt ridice o iubire de arșită arsă
în formă de mâini spre cerul albastru și cu-n suflet, în fum ce se roagă

poezie de (iunie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știi ce fac acum?...

știi ce fac acum?... gândesc la tine,
mi se întâmplă des să mă gândesc,
pătrunsă toată ești în inimă la mine
și nu mai pleci, iar eu nu te gonesc

îmi dai o stare de plutire lină,
îmi dai o stare care vreau s-o am,
simt inima cum ție se închină,
ea, care închinată nu-i de-atâția ani

îndeamnă să te caut. să mi te-apropii
și parcă nu-nțeleg și mă feresc,
să nu-ți văd chipul, să nu-ți văd nici ochii,
căci de îi văd deodată topesc

îmi este frică, frică-mi e de mine,
de felul meu timid, neînțeles,
o frică de durerile de tine
și alungarea lor mi-e chinul reales

știi ce fac acum?... gândesc la tine
și gândul nu m-ascultă să nu mă gândesc
și toate nopțile cândva senine,
acum cu chipul tău și-n vise, chinuiesc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Pe malul unui gând

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii femeie
sau poate o să vii în zori de zi
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iți aduc un strop de vis în paradis
nu, nu-ți cer nimic
din șoapte line, cristaline
țes o scăriță către cer
duc, duc spre stele
iubirea, dorurile mele
vor privi întrebător
unde e ea
ea, visul tău
șoaptă fierbinte de amor
am rupt un ciob din lună
scriu pe sânii tăi povești de dor
îmi este aprig dor
de a ta îmbrățișare
de sărutări, ce ard, ce dor
offf, Doamne, ce fior nebun, sublim
și totuși trecător
tu unde ești acum
mi's pașii grei
drumul este lung
cum să ajung
cum să te cuprind
să rup tăcerile din mine
cu furia primului sărut
de ce nu vii, de ce nu vii, iubire, într-o zi
amurgurile sunt azi pustii și lacrimi curg
mi-e dor de noaptea noastră
în taina sfântă a iubirii împărtășită
de întâiul țipăt dăruit iubirii
cum te frângeai duios
sub sărutări, sub mângâieri
dormi, dormi în cuibul meu
tu pasăre măiastră
acopăr buzele fierbinți
cu sărutări ce ard, ce dor
să te învelesc încet
cu gândul, cu șoapte de amor
am picurat pe țărm pulberi de stele
să vii, să vii în noapte
pășind ușor prin ele
plecăm împreună în zbor
din lacrimi de iubire
pictez un râu într-o privire...
nu ai băgat de seamă
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieții și prin lunci
nu te-am găsit atunci și nici în veci
deși te căutam mereu pe tainice poteci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Filă de iubire

te aștept să vii
să vii, să vii femeie, într-o zi
printre duioase șoapte și tainice suspine
strâng cu dragoste, cu dor nebun
un vis, un sân, un gând
să fii o stea în nopțile târzii
fim un doi, doar noi
pe fluvii întinse de dor
ne dezbrăcăm de prejudecăți
ne azvârlim în ape
plutim apoi, goi, nebuni și puri pe aripile iubirii
îți spun cuvinte duioase, line
să te pierd printre șoapte
să te trezesc în zori cu un sărut
zorii vântului în țipătul pământului
mi-e dor nebun de tine
știi iubire, știi...
eu sunt nebunul ce îți cântă
sub balconul sufletului tău
în fiecare noapte al meu dor
mi-e dor să te dezbrac de stele
să te învelesc apoi cu ele
ele, cele
să te trezesc
din clipa pătimașă de iubire
goală de gânduri, lângă mine
nemărginirea iubirii cheamă
iar și iar, la tine
în cascade de amor
ce plâng, ce ard, ce dor
da, te doresc, fiindcă iubesc
e vina, e păcatul meu
iubirea mea pășește către tine
te vreau mereu, te vreau cu mine
tu ești fila existenței mele
născută de a fi iubită și dorită
iubește- femeie așa cum te iubesc și eu
ce va mai fi, de va mai fi
vor scrie cronicarii, într-o zi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Existăm, atât

o cută se zbate, sălbatecă
sapă cu lumină
brazde de timp în jăratec de trup
se aprind și-n flăcări dor
bețe de chibrit prinse-n iriși
ard clipe
te gândesc prin dor
există scântei și-n frunzele mele
toamna arde-n pământ spre primăvară
uitarea păcălește-n suspine târzii
copacul există și își plânge fericirea
uitată în amintirea unei priviri
de colț
umbra ta parcă doarme
brațul rezemat arcuit în alb, dezgolit
suspină și lacrimi se preling
într-o firindă de vis când tu citești plutind
atâtea litere nescrise
din pădurea vieții, prin tine un necuprins
sunt trist
frigul în dimineți de toamnă, vorbește
sunete răsucite-n povești
continui dăruiești scăntei, oare...
da...
ele aprig în mine se zbat
să nu uit, să-mi amintesc
drumuri care au rămas fără pașii mei
liniștea fără existență, întrebă
zguduie în zbatere de moarte
oare de ce nu ai avea sens în mine
acolo oare cu adevărat exiști?
nu-mi ești oare închipuire
coșmare care rostogolesc-n vis?
un fir de păr rebegit încă-mi suspină
adieri de vânt rece și parcă cu sens
totul vine în vârf de sânge
și-n roșu de noapte
zdrențe de viață stau scrise cu raze de asfințit
o pagină de viață-n carte, plânge singură pe-o masă
regretând un fir de paiajen, s-a rupt
din timpul întors în toc de ușă, părăsit
încet
dureros
nu vreau să fie vis...
îmi spun că nu ai fost și sunt
decât un timp ce poate fi întors
ard în nopți degete pe strune de suflet
oțel albastru... mă ard cu durere
sub ferestră de suflet nedeschis
dor pe mine
nu, te rog, de ce te-nîntorci în vis
nu uita, despre eu și tu
existăm, atât

poezie de (septembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copilul meu (Pentru fiul meu, Eduard)

Aseară ai dormit cu mine,
Odorul meu cel scump și sfânt,
Din tot ce am, etern pe tine,
Eu te iubesc pe-acest pământ!

Mai mult de toate, eu sunt mamă
Și am să-ți vin mereu în vis,
Adâncul inimii te cheamă
Și-n versul care-acum l-am scris.

Și te veghez îndeaproape,
Copilul meu, ce suflet blând!
Lumina sfântă să se-adape
Întotdeauna-n al tău gând.

Tu, pentru mine ești iubirea
Nemărginită pe pământ
Și-a stelelor mi-ești strălucirea
Cu chipul tău, de veșnic sfânt!

Și te ador dintotdeauna,
Chiar dinainte de a fi
Pe cer, deasupra, însăși luna
Regină-n multe poezii.

Tu, fiul meu, frumoasa-mi cale,
Cu chip de înger minunat,
În lacrimi mi-ai pus alinare
Și-n gândul meu ești împărat!

Îți doresc viața în lumină
Cu stele-aprinse în priviri
Și-o rază-a soarelui senină
Să-ți fie-n suflet, în iubiri.

Și-ntotdeauna să fii dulce,
Așa cum eu te văd mereu
Căci cerul însăși te conduce
Cu orice pas la Dumnezeu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă-ncred în Tine

Mă-ncred în Tine, Domnul meu divin,
Smerit plec și-n fața Ta -nchin,
Din cerul Tău măreț cercetează,
Și calea către Tine-mi luminează.

Condu- Tu pe calea Ta mereu,
Cu Tine vreau, căci singur 'mi-este greu,
Singur nu pot înainta, știi bine,
Tăria mea ești Tu, puterea ce mă ține.

Mă-ncred în Tine, Doamne Dumnezeu,
Sprijin mi-ai fost în ceasul cel mai greu,
Când am crezut că nu mai am scăpare,
Mi-ai arătat să văd puterea-Ți mare.

M-ai ridicat din pulbere, de jos,
Mi-ai spus: Cu Mine ești victorios.
M-ai luat la pieptul Tău, m-ai mângâiat,
Iertare, mântuire, Tu mi-ai dat.

Mă-ncred în Tine azi și-n veci de veci,
Din viața mea Te rog să nu mai pleci,
Nu lăsa rătăcesc pribeag,
Cu Tine vreau merg Isuse drag.
Amin!

poezie de (26 septembrie 2017)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 43

Cu cât țin ochii-nchiși, cu-atât ei văd mai bine
Pentru că ziua-ntreagă se uită la prostii,
Dar noaptea când visez, ei te privesc pe tine
Și-n beznă ard puternic, și ard în beznă vii.
Iar tu cu umbra ta ce umbre luminează,
Poți cu a sa esență spectacol oferi,
Căci cu lumina ei ziua o eclipsează
Și ochilor ce nu văd ea le redă vederi.
Cum aș putea spun c-am ochi blagosloviți
Atunci când te privesc doar ziua la lumină
Când tu în toiul nopții o umbră îmi trimiți
Prin somn, pe ochii orbi să se așeze-n tihnă.

Și ziua-mi va fi noapte până te voi vedea,
Iar noaptea va fi zi când te visez în ea.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
Viorel Muha

Uneori

uneori cobor pe trepte de mine
săpate în trunchiul sufletului meu
uneori caut cu greu cuvinte
ca să pot pansa ce răni am eu

uneori mă simt o carte veche
cu file galbene încruntate
dor cuvintele ce le duc mereu
căci nu sunt nici atunci
nici acum... departe

uneori poate sunt lumină... sunet... învățare
cu clipe de suflet ce trec pe lângă ale mele amintiri
văzduhul pomul cerul aripa de soare
trec toate încolonate și eu aștept mereu

străin cu mine prin tine am ajuns uneori
și acum cobor cu capul în sus spre mine
iar treptele nu se mai termină-n jos
în spate rămânând doar o vagă amintire

poezie de (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook