Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nichita Stănescu

A mea

Singuratecă ea mă așteaptă să-i vin acasă,
În lipsa mea ea se gândește numai la mine,
ea cea mai dragă și cea mai aleasă
dintre roabele sublime.

Ei i se face rău de singurătate
ea stă și spală tot timpul podeaua
până o face de paisprezece carate
și tocmai să calce pe dânsa licheaua.

Ea spală zidul casei cu mâna ei
și atârnă pe dânsul tablouri
ca să se bucure derbedeul, e-hei
căzut de la ușă-n ecouri.

Ea își așteaptă bărbatul bețiv
Ca să-i vină acasă
și degetele albe și le mișcă lasciv
pentru ceafa lui cea frumoasă.

Pregătindu-i-le de dezbătat
ea ține în boluri și zeama acră,
părul lung și negru și-l întinde de la ușă spre pat
să nu greșească bărbatul niciodată
drumul predestinat.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Nichita Stănescu

De dragoste

Ea stă plictisită și foarte frumoasă
părul ei negru este supărat
mâna ei luminoasă
demult m-a uitat, -
demult s-a uitat și pe sine
cum atârnă pe ceafa scaunului.

Eu înec în lumine
și scrâșnesc în crugul anului.
Îi arăt dinții din gură,
dar ea știe că eu nu râd,
dulcea luminii făptură
mie, pe mine mă înfățișează pe când
ea stă plictisită și foarte frumoasă
și eu numai pentru ea trăiesc
în lumea fioroasă
de sub ceresc.

poezie celebră de
Adăugat de EvaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 16 decembrie 2018.
Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Nichita Stănescu
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Rifca cea frumoasă la rabi

Într-un orășel de munte
Rabi–i omul învățat.
Are el răspuns la toate
Și se face ascultat.

Veni Rifca cea frumosă,
Zise cum vă spun acum:
- Eu am cinci copii acasă
Și al șaselea-i pe drum.

Spune Rabi, învață,
Sigură-s că tu le știi:
Ce fac de acum în viață,
Ca să nu mai fac copii?

Stă Rabii și se gândește
Și-o privește pe sub geană ;
«Ah! Ce frumușică este »
Iar păcatul îl îndeamnă.

- Când Ștrul îți face ochi dulci,
De la mine tu știi
Dacă-n pat ai te urci,
Picioarele-ntr-o oală să le ții.

-Dacă ăsta este sfatul,
Mă gândesc – nu-i vorbă goală,
Eu am -mi trimit bărbatul
Ca să-mi cumpere o oală.

Au trecut doi ani de zile,
Poate chiar ceva în plus,
Și din nou la Rabi vine,
Rifca, dar nu cum s-a dus.

-Rabi, am acum șase copii
Și iar sunt însărcinată.
Știu că toate tu le știi.
Mai învață-mă o dată.

-Rifca dragă, rog -mi spui
Dacă sfatu-ai respectat:
Picioarele-ntr-o oală să le pui
Când cu Ștrul te urci în pat.

-Sfatul, eu l-am respectat.
Dar bărbatul minte n-are:
Două oale mi-a luat.
N-a găsit una mai mare.

poezie satirică de din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Cum păși pragul porții începu casele a țipa de ar fi deșteptat și pe morți din groapă. Auzind zânele țipătul se întoarseră acasă numai cât ai zice mei. Ele văzură că lipsește argatul de acasă, spălăcitura ce mai rămăsese în baia unde se îmbăiase argatul și nucile ce lipseau; nu mai zăboviră, ci se luară după dânsul. Cât p-aci puie zânele mâna pe ei. Și fugi, zânele după dânșii; ei fugi! zânele după dânșii. Daca văzu și văzu calul primejdia, întinse pasul la drum și începu a zbura ca gândul, până ce, tocmai când era zânele să-i prinză, ei trecură de pe tărâmul lor și se opriră. Puterea zânelor până aci era. Iară daca văzură ele că le trecu otarele, începură cu binele a se ruga de el ca să-și taie părul să li-l dea lor; dară băiatul le făcea cu bâz! Ele se rugară ca barim nucile cu haine să le dea. Băiatul le arătă coltucul. Atunci zânele se rugară ca încailea să le arăte părul, să se bucure și ele de vederea lui. Atunci băiatul își răsfiră părul, încălecă și zbură cu bidiviul lui. Zânele se uitară cu jind la dânsul și nemaiavând ce face, se întoarseră acasă și vorbiră între ele ca să nu mai bage argat strein la curtea lor, cât or trăi ele.

în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Petre Ispirescu

Feciorul de împărat rămase ca un zăpăcit. Se întoarse acasă, dară cu gândul era tot la dânsa. Tată-său, văzându-l tot pe gânduri și trist, nu știa ce să-i mai facă să-l înveselească oarecum. Când iată că-l poftesc la altă nuntă de împărat, unde se și duse cu împărăteasa și cu fiul său. Ca și la cealaltă nuntă feciorul de împărat jucă cu fata cea necunoscută și frumoasă, care venise și la această nuntă și se prinse în horă lângă dânsul. După multe întrebări, află de la dânsa că ședea tocmai înspre partea aceea, încotro era împărăția tatălui său, doară căci nu-i zisese că șade chiar la dânsul. Atunci fiul de împărat îi făgădui să o ducă acasă, daca era singură, și ea priimi. Însă tocmai când era să se spargă nunta, ea pieri de lângă dânsul din horă. Se întoarseră deci acasă împăratul și cu ai lui, însă fiul lor se topea d-a-n-picioarele și nimeni nu știa din ce pricină. Deși se făcuse vâlvă că feciorul de împărat este îndrăgostit cu o zână, el însă se apăra înaintea tatălui său că nu știe la sufletul său nimic. Toți vracii și cititorii de stele se aduseră și nimeni nu știu să-i ghicească răul de care suferă. Unul dintr-înșii zise că e teamă să nu dobândească lipici.

în Zâna munților
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cea mai lungă țigare de după

Așa iubito
strânge garoul
montează-mi branula
și intră în mine
deschide-mi toate chakrele
dacă timpul zboară
zburăm cu el
până în locul
unde își depune ouăle
spargem
unu
două
trei
ne facem omletă cu infinitul

după colț
mă așteaptă o prostituată
în fustă neagră și scurtă
îmi face semn
cu mâna ascuțită
să mă apropii
se uită în ochii mei și îmi spune:
ești obosit
ai muls neuronii
de tot laptele acrit
vino te culci cu mine
pe masă
în dulapul cu blănuri
în garsoniera mea
și să fumăm
cea mai lungă țigare de după

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Ea

Tocmai acum, tocmai acum
când o iubesc cel mai mult,
tocmai acum am mințit-o.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea ține cel mai mult la mine,
tocmai acum am umbrit-o.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea se gândește la mine fluier a pagubă.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea e cea mai frumoasă de pe lumea
stelelor mele,
orbesc.
Tocmai acum, tocmai acum
când îi simt grația
străbătând toate zidurile orașului
surzesc.
Tocmai acum, tocmai acum
când simt că ei îi este dor de mine
îmi jignesc prietenii
nemaisuportând cât de dor poate -mi fie de ea.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea își calcă de drag de mine
rochia în carouri,
eu stau și curăț lănci cu benzină
ca să le azvârl în animale și în vulturi.
Tocmai acum, tocmai acum
cind ar fi trebuit fiu
cuprins de o tandră alergare,
prelungesc în vis
de frica de a fi fericit.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea iradiază de lumina inimii ei,
citesc despre toate novele
și toate stelele explodate
și mă lungesc cât cea mai lungă stradă din oraș
și mă asfaltez
și mă îmbrac în ninsoare și gheață,
mai ales în gheață,
maii ales în gheață, mai ales în gheață,
ca ea, scumpa și divina de ea
trecând alunece
și să cadă și să-și rănească glezna,
pe care, doamne,
de atâta vreme nu i-am mai sărutat-o.
La urma urmei,
cine are curajul sărute o gleznă
dacă ea nu șchioapătă?!

poezie celebră de
Adăugat de MaraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cu o floare roșie în mâinile lui...

E acolo... așteaptă...
Are o floare roșie în mâinile lui,
și un zâmbet șters.
Așteaptă... și el nu înțelege,
pe cea care nu mai vrea să vină.
El nu știe, nu înțelege
că asta-i cea mai bună seară
pentru a-i spune
în întunericul nopții.
S-a terminat ziua,
dar ea n-a venit
pentru că s-a dus...
a devenit mireasă a morții.
În timp ce el așteaptă acolo...
- așteaptă... e trist...
Cu o floare roșie în mâinile sale.
și un cadou - un angajament
pentru eternitate.

poezie de (11 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Greșeala

Până și apa greșește când curge la vale
și spală de îngeri pontoanele goale
până și cerul greșește
când se împiedică de pragul de nori
și de-naltul din cale!
Greșește
până și peștele când prins nu vorbește în plasă
și-l lasă pe om să greșească
când îl duce acasă
copilul să-și crească
și să nu-i mai vorbească
deși își dorește...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru tine!

Astăzi ești cea mai frumoasă
și ai un motiv fii,
te-ai gătit ieși din casă
la lumina ăstei zii!

Ți-ai prins la reverul hainei
multe care te-au vrăjit
și-ți atârnă felurite
mărtișoare ce-ai primit!

Astăzi ești cea mai frumoasă
și eu te zăresc așa,
nu-mi dau seama ce te face
mai minune, mai ceva!

Arătai și ieri tot bine
dar astăzi nu știu ce ai,
ai în tine primăvara
și mai ai un colț din rai!

Mă înnebunești cu ochii,
înnebunești cum ești,
astăzi ești cea mai frumoasă
doamnă dragă, uimești!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Creangă

Și cum s-a întors împărăteasa cea tânără seara acasă, a și poruncit să-i facă un foc bun în sobă. Și când dormea bărbatusău mai bine, ea a luat pielea cea de porc, de unde o punea el, și a dat-o pe foc! Atunci perii de pe dânsa au început a pârâi și pielea a sfârâi, prefăcându-se în cioric ars și apoi în scrum; și a făcut în casă o duhoare așa de grozavă, încât bărbatul pe loc s-a trezit înspăimântat, a sărit drept în picioare și s-a uitat cu jale în sobă.

în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.
Ion Diviza

Bărbatul

Bărbatul - haideți să-l vorbim de bine! –
Fiind inteligent și în putere,
Oricând de la femeie va obține
Tot ce dorește dânsa să-i ofere.

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Cea fără de somn

fără de vise
fără de dragoste
cea rătăcită prin firescul clipelor
cea neîntrebată
nelocuită
cea fără de limite
cea fără timp
ca un ceas defect
ce atârnă pe zidul unei lumi
roase de invidie
cea care a strigat în pustiu
cea care s-a hrănit cu praf
când vântul i-a spulberat speranțele
cea neîntoarsă din drum
neclintită în dorințe
ca un bețiv care-și cheltuiește banii
ca să guste noroiul din șanț

,, cea fără de somn''
așa cum o numește un pictor
când își amestecă toate culorile
și se plânge de timp
că absoarbe ca un burete
tot albul pânzei
cea fără de lumină
îngenuncheată în fața destinului
caută cu lăcomie mestece
începutul unui poem
despre care
nicio inimă nu își va aminti

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Menaj

Mai în toate casele
Treburile-s cam așa:
Dânsa spală vasele,
Dânsul spală... putina.

epigramă de din Epigrame cu și despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pensionarul cu card

Îi vine pensia pe card.
Bancomatu-i la oraș.
El stă rezemat de gard
Și dă cardul la borfaș.
Borfașul îi scoate banii.
El așteaptă să-i aducă.
Își blesteamă omul anii
Și plânge lângă ulucă.
Așteaptă ziua și noaptea
Să-i vină banii pe card.
Pe el îl pândește moartea,
Borfașu-i râde peste gard.
Mai lipsește ca să-i pună
Și viața lui pe un card.
Atunci sigur, într-o lună,
Și-ar da duhul, lângă gard.

poezie de (26 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Girel Barbu

Lipsa cea de fiecare zi

Lipsesc multe-n țara mea,
Și o spun cu conștiință
Însă lipsa cea mai grea,
Este lipsa de credință.

N-avem drum, n-avem cărare,
Răi de mână, buni de clanță.
Însă lipsa cea mai mare,
Este lipsa de speranță.

Vrăjmașii în noi se-nfruntă,
N-avem spirit de unire.
Însă lipsa cea mai cruntă
Este lipsa de iubire.

Nu avem ce pune-n gură,
Suntem și flămânzi și goi.
Însă lipsa cea mai dură
Este lipsa de-a fi noi.

Dă răul din noi afară,
Trăim la limita de jos.
Dar lipsa ce ne-nfioară
Este lipsa lui HRISTOS!

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Nu-l uitați

Nu-l uitați pe cel căzut în război,
Lăsați-i din când în când un loc liber la masă,
Ca și cum ar fi viu între noi,
Ca și cum s-ar fi întors acasă.
De fapt el s-a întors dintre noi întâiul,
Numai că s-a întors puțin mai ostenit
Și pe un pat nevăzut și-a așezat căpătâiul
Lângă veniții acasă din mit.
El și-a făcut lucrul lui și acum
Poate că îi e sete, o sete arzând
Ora până la noi, ca un fum.
Deci lăsați pentru el cadă viu pe pământ.
Nu-l uitați pe cel căzut în război,
Strigați-l din când în când pe nume,
Ca și cum ar fi viu printre noi
... Și atunci el va surâde în lume."

poezie clasică de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Alin Ghiorghieș

Pe-acasă

Sunt acasă!
Graurii mi-au adus sperietori și urme de cizme
în picioarele descălțaților.
Sunt acasă...
Pisica linge cactusul stropit cu apa
în care mama a spălat peștele.
Sunt acasă!
Cireșele dansează pe masă.
Tata și-a făcut bagajul cu un an într-o secundă.
Mama și-a pus pe geam
ochiul din care porumbeii nici nu mai vor să se-ascundă.
Sunt acasă!
Și iarba mă așteaptă îmbrăcată în coasă
și în mireasă
să-i zic
și să tac
Da!
Sunt acasă!
Să te tai sau până mai vin din casă-n-casă
că te văd să mă prefac?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un profesor...

Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi,
Mereu pe șantierul vieții
Ca să înalțe vremuri noi.

Un profesor e un zidar.
Zidește ziua cea de mâine.
Și sufletul și inima
La temelia țării pune.

Un profesor e un artist
Ce modelează caractere.
El zi de zi și an de an,
Găsește forță și putere

Ca să cioplească în lut viu
Cu vorba-i blândă și sfătoasă.
Lucrarea lui e cea mai bună,
Cea mai de preț, cea mai frumoasă.

Deci, dacă urci la cârma țării
Un pic te uită înapoi,
Privește-i chipul luminat,
Privește-l, grijile-i vin roi,

Ca să-l atace, să-l doboare,
Dar el se ține, cât de greu
N-ar fi să-i fie, în picioare,
Doar în picioare stă mereu.

Închină-te în fața lui,
Căci are-n plete flori de nea
Și poate una dintre ele,
I-ai pus-o-n plete tu cândva.

poezie de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cea mai mare performanță în ospitalitate este să-i faci pe musafiri să se simtă "ca la ei acasă" în momentele în care ți-ai dori ca ei să fie la ei acasă.

citat din
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteIon Creangă

Fiii se reped atunci cu toții în casă la patul mâne-sa; dar biata babă era umflată cât o butie și nici nu putea blești măcar din gură; simțirea însă nu și-o pierduse de tot. Și, văzându-i, își mișcă puțin mâna și arătă la nora cea mare și la peretele despre răsărit, apoi arătă pe cea mijlocie și peretele despre apus; pe urmă pe cea mai tânără și jos în mijlocul casei; după aceea de-abia putu aduce puțin mâna spre gură și îndată căzu într-un leșin grozav.

în Soacra cu trei nurori
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Soacra cu trei nurori" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.54- 4.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce are leul mascul părul atât de lung în jurul capului? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!