Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Politică de trei parale

Ne dăm pe mâna orișicui, că iată, nu avem ce-alege,
Toți sunt o apă și-un pământ, ei n-au credință și nici lege.
Ne tot lăsăm îmbrobodiți, când vin din patru-n patru ani,
Cu vorbe mari, sforăitoare și cu discursuri de doi bani.
Promisiuni de viață bună și miere multă peste tot,
Nu au măsură la minciună să prindă cât mai mulți la vot.
Iar după-aceea... noroc bun! De noi, în cot pe toți îi doare,
Prioritatea-i pentru ei s-apuce osul cel mai mare.
Se sfâșie ca niște fiare, pe viață și pe moarte-i lupta
Se folosesc de orice arme și crâncen își păzesc reduta.
Ca niște stoluri de lăcuste rod tot ce întâlnesc în cale,
În urma lor, pe trupul țării rămâne doar potop și jale,
Un biet popor încovoiat de-atâtea biruri și ponoase,
Abia mai poate respire în case mici și friguroase.
E sărăcie peste tot și deznădejdea-i tot mai mare;
La știri auzi că un biet om s-a sinucis din disperare.
Nici Dumnezeu nu te mai scapă, nici toată inchiziția
De-o să ajungi prin tribunale afla-vei ce-i justiția.
Pe-un amărât de cum l-au prins, c-un sac de boabe c-a furat -
Adio, sfânta libertate! La pușcărie l-au băgat...
Cam vreo cinci ani, ba chiar mai mult, justiția e foarte dură,
Doar legea este pentru proști, nu pentru grangurii ce fură
Și-atâtea au devalizat: uzine-ntregi, mașini, vapoare,
Pământul țării l-au furat și din păduri mii de hectare.
Ei nu acceptă că sunt hoți, voi, însă, știți cum se numesc,
Ei spun că fac " privatizare " când faptic fură cât poftesc.
Și dacă-așa,... dintr-o "eroare", un avocat "nepriceput",
Mai bagă vreunul la-nchisoare... se știe ce e de văzut:
Cum se găsește câte-un doctor, ce foarte prompt ne dovedește-
Că are-o mare suferință și închisoarea nu-i priește.
Pe loc, e pus în libertate și ne sfidează clar, pe toți.
Se-aplică legea la cei mici, ea nu e pentru marii hoți.

poezie de din Țara lui Papură-Vodă (2000)
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Avem din toate

Avem un președinte, avem și prim ministru,
Avem guvern, avem și sute de parlamentari,
Deși nici unul dintre ei, nu este un ilustru,
Dar de îi iei la număr, suntem cei mai tari.

În toată lumea eu nu cred că mai există,
Încă o țară, cu așa de mulți
conducători,
De–aceea toată România, e așa de tristă,
Noi ne plătim cinci șefi, la trei locuitori.

Ce este și mai rău e că–i plătim degeaba,
Nu fac nimic cât timp le ține lor mandatul,
Abia–n finalul celor patru ani i – apucă treaba,
Și ne promit orice doar să mai prindă altul.

Avem necazuri multe, avem lipsuri la toate,
Pe–acest pământ nimeni, nu ne dorește,
Avem boli, ce peste tot au fost
eradicate,
Exodul Românilor spre–aiurea se- ntețește.

Avem doar plus opt grade în apartamente,
Avem benzina, mai scumpă ca în Occident,
Avem din Europa cele mai scumpe alimente,
Avem cele mai multe taxe de pe continent.

Avem salarii alocații și pensii de tot râsul,
Transportul e mai scump decât o putem duce,
De vrei medicamente te cam apucă plânsu,
Cât despre cultură, de mult i s–a pus cruce.

Avem în țară cohorte de hoți și criminali,
Poliția chiar și când vrea ne le mai face față,
Hoții neprinși au ajuns astăzi mari miliardari,
Și–i cumpără pe toți cu multă nonșalanță.

Avem din toate, dar absolut nimic de bine,
Pentru că ne lipsesc conducătorii-adevărați,
Chiar de–aș putea, eu nu mai ies în lume,
Oriunde merg românii, sunt foarte rău tratați.

poezie de (aprilie 2008)
Adăugat de Paul ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Balada politicienilor mioritici

"Pușca și cureaua lată",
Ce săraci erați odată!
Astăzi, toată lumea știe,
Cum v-ați scos din sărăcie.
Singura preocupare
Este pentru-nscăunare.
Toată ziua –hai la vot!
Și apoi vă doare-n cot.
Cu un mic și cu o bere
V-ați făcut stăpâni pe miere,
Cu discursul mincinos
Ați pus mâna pe un os.
Și așă, din an în an,
Osu-a devenit ciolan.
Pentru el, ca niște fiare,
Ați ajuns la-ncăierare.
V-ați organizat în găști,
Iar pe noi ne luți de proști,
Numai buni de jumulit,
Despuiat și umilit.
Zeci de taxe-ați inventat
Și nu v-ați mai săturat.
Vă-ngropați în saci de bani,
Parc-ați trăi mii de ani.
Pe buget v-ați năpustit
Până l-ați secătuit
Și-n prăpastie ne-ați dus,
Țara-n coada lumii-ați pus.
Mi-e rușine trăiesc
Pe pământul românesc.
Vă blesteme Dumnezeu
Pentru tot ce-ați făcut rău!
Ne-ați lăsat copiii goi,
Trăiți bine numai voi.
N-avem slujbe, n-avem case,
Doar la voi sunt cefe grase.
Sufletul ne-ați mai lăsat,
Astăzi ne impozitat,
Dar nu este prea târziu,
Diabolici, cum vă știu
Și pe suflet luati bir,
Zău, că nici numai mir.
Rătăci-v-ați pe pustiu,
De voi nu mai vreau știu!
Ce-aluat o fi în voi?
Ce plămadă și ce soi?
Nici satane, dac-ați fi,
Parcă nu ne-ați chinui
Cu atâta-nverșunare,
De ne-ați dus la disperare.
Genocid e-n toată țara!
Nu știu cum vom trece vara?
Zău, sunteți descreierați!
Dac-o să ne lichidați,
De la cine mai furați?

poezie de din Țara lui Papură-Vodă
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Daniel Vișan-Dimitriu

La proțap

La masă vine-un mare ștab,
C-un aer mândru, de nabab.
- Sunt X, sunt de la DNA
Sunt tare, nu sunt de colea,
Făceți-mi loc degrab!

Băiete, dă-mi grătar de porc
Ai grijă, până mă întorc
Să fie gata , altfel
N-o să te văd bine defel
De sânge-o să te storc!

La budă cum se duse el,
Unul bătrân și foarte chel,
La masa mare, dintr-un brad,
Făcu un plan ca de-un jihad,
Sau chiar de un măcel.

Și, cum erau acolo toți
Din cei cu care greu te scoți,
Maeștri-n vorbe și-n umor
De care nu prea scapi ușor,
E simplu socoți!

Cum l-au văzut venind domol
Direct la masă, făr-ocol,
Cu gândul numai la grătar
-Adus, deja, de ospătar-
L-au încolțit nasol.

Ești doar un X, tu, un gunoi!
Și prost și gras cât un butoi!
Ce zâmbet tâmp! Ce mare ștab?
Nu te-ai închis nici la prohab,
Ce cauți printre noi?

L-au tot sucit, ca pe-un ciorap,
C-a amețit de tot de cap
Și nu i-a mai priit defel.
Nu s-aștepta ca, tocmai el
Să fie... la proțap.

poezie satirică de din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dregători

Trăiesc ca într-un " déjà vu"
ținte știu nu pot s-ating;
Toți cei din jur mă fură, înving...
Nimic nu e la fel acu'.

Pe nimeni nu mai ai de pază...
Toți spun ce trebuie faci,
Doar tu pe ei să nu te bagi;.
Mici sau mai mari, sunt toți de vază!?!

Orice gândesc rămân perplex,
Căci școala nu mai e nimic;
Se poate face doar un pic
Și ești o parte din "Sed lex"?!?

La nimeni n-ai cui să te plângi
Căci plânsul e o slăbiciune,
O rugă în deșertăciune;
E cum săgeta... ce-ți arunci!

Și culpa nici nu mai există,
Sunt prezumat nevinovați;
Nici la copii nu mai sunt tați...
Doar paguba-i ce mai persistă!

Deci plățile-au un singur sens
Vidându-ne-n gaura neagră
La hoți cu buzunarul dens
De-avut... Cerându-le tot lor să "dreagă"!!!

poezie de (3 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carmen Pasat

Până când?

Geme țara-n sărăcie
Plâng bătrânele prin piață...
Ce te faci acu' c-o mie?
Oare este asta viață?

Sus se zbat de ceasul morții
mai dea câte un ban
Dar, lăsați în voia sorții
Așteptăm milă în van.

Miliarde se-mprumută
Un' se duc? Nu tre' știm.
Vorbărie multă, multă,
Noi tot mai săraci murim.

Și tăcem. Oare de frică?
Sau ne-am săturat de vrut...
Țara noastră-i tot mai mică
Și pământul l-au văndut!

Unde-s patrioții oare?
La străini sunt ghiocei
Și ne calcă în picioare
Pentru a avea doar ei.

Ce-a fost țara si poporul
De atatea mii de ani,
Cum îsi apărau ogorul!
Nu-l vindeau pe la dușmani.

Până când vom plânge oare
Și cât vom mai suferi?
Poate Dumnezeu cel mare
De-l rugam, ne-o auzi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Nedelcu

Care e rostul vieții mele?

Mă duc cu copiii în centru, unde sunt toți adunați
Și cu mine vine Paul și cu încă vreo doi frați.
Primarul vrea să ne dea de-ale gurii... cum zic unii...
Și se-ngrămădesc cu toții, mai ceva decât fac hunii.

Multă lume-i adunată și-ndată apare-un zvon
Ca primarul vrea s-anunțe o știre de la balcon:
,, Pachetele sunt puține!" – spune primarul – mulțimii.
Oamenii se-mping, se calcă, de parcă-i sfârșitul lumii.

Mă uit cu compătimire, când la unul când la altul,
Nu-mi explic, decât că-n spate, toți îl au pe necuratul.
Asta este viața noastră, ăștia sunt ai mei români,
Hoții ne furară pâinea, ne trateaza ca pe câini,

Am ajuns azi, plini de ură și suntem foarte săraci
La timona țării noastre, n-avem cel mai bun cârmaci.
Cei ce ne conduc azi, țara, sufletul ni l-au ucis,
Ne-au furat identitatea, nu mai avem nici un vis.

Nu ne-aude nimeni plânsul, suntem săraci și bolnavi
Pentru cei ce ne conduc, noi suntem doar niște sclavi.
Vreau să dăm mână cu mână și să dăm afară hoții,
Să fim unul lângă unul și să ne unim cu toții.

Să stârpim răufăcătorii, cei ce ne iau biruri grele,
Vreau știu cât mai degrabă, care-i rostul vieții mele?
Nu mai suport umilința, vreau trăiesc și eu bine,
Vreau măcar un an de zile, fie și ei ca mine,
Să vadă cât e de greu să nu ai bani pentru pâine
Și să te gândești cu groază, iar la ziua care vine.

poezie de din Cenușa unui suflet! (7 august 1999)
Adăugat de georgetaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Justiția română

Spună lumea ce-o să spună,
Dar cum văd, fără vrăjeală,
În justiția română,
Unde-i lege nu-i tocmeală!

Fi'ndcă ea, legea, firește,
Chiar de e vreo bănuială
După cum se tot vorbește,
Pentru toți este egală,

Doar că hoții... prinși ca blegii...
Asta-i altă socoteală!
Nu-s egali în fața legii,
Cum nu sunt nici la ciordeală:

Ăi deștepți, care de ani,
Sunt deja de milioane,
Și-ăi mărunți, coțcari, iau ani
Condamnați la-mpins vagoane,

Întrucât, cum știm cu toții,
Nu-s școliți, nu-s educați,
Și, ca fraierii, netoții,
Banii-i dau la avocați,

Pe când cei care au școală,
Cei deștepți, cunoscători,
Banii-i dau, fără-ndoială,
Direct la judecători,

Și plătesc o sumă bună,
Fără fițe, scârț, boceală,
Că-n justiția română,
Unde-i lege nu-i tocmeală!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Janet Nică

Poem optimist

Chiar de când se varsă zorii,
Toată ziua, peste tot,
Plâng, în cor, conducătorii,
Că îi doare rău în cot.

Plânsu-i fără de hotare,
Lacrimile-s peste tot,
Plânge șeful cel mai mare,
îl doare rău în cot.

Cu destin profund aparte
Și vizibili doar la vot,
Noi, românii, stăm de-oparte,
Nu ne doare nici în cot!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Mai responsabili

E vremea schimbărilor, frate române
Răbdarea-i pe sfârșite, doar lupta ne rămâne
Să-nlăturăm toți viermii paraziți ai țării
Ce-au sărăcit poporul și ne-au făcut mizerii

Corupția perfida, ucide tineretul
viermilor le place luxul și bănetul
Și-s mulți pe trupul țării și tot mai nesătui
Devine tot mai greu, cu ei ca să te pui.

Au un tupeu de vierme, lipsiți de conștiință
N-au nici un Dumnezeu, sunt fără de credință
Demnitari de frunte, în care am crezut
Au stors a noastră țară cum nu s-a mai văzut

Formând partide frate, viermii au prins putere
De la an la au tot mai multă avere
Și c-o nesimțire de vierme parazit
Poporul în câțiva ani, jalnic a sărăcit

Și-n toate-i debandadă, greu de suportat
Legile sunt strâmbe, labirint curat
Poporul sărman, e împins ca să dea șpagă
Căci asta la toți viermii le este ce-a mai dragă.

Și șpaga e în toate, din minister în jos
Să fii cinstit acuma e tare anevoios
Te provoc române, facem o schimbare
Pe viermi -nlăturăm fără vreo cruțare

Și dacă au făcut averi ce nu-s justificate
Fără nici o milă, fie confiscate
Și-om da la medici frate și-om dota spitale
Că sunt lipsuri multe și-i o mare jale

Și-om purta de grijă la dascăli, profesori
Să-i păstrăm în țară, nu slugi prin alte zări
Și-om dota și școala facă performanță
Tineretul astfel capete speranță.

Multe am putea face, după cum se pare
Însă asta frate, îndeamnă la schimbare
Oricare dintre noi, un pic mai responsabili
Hai arătăm, române, suntem capabili!

poezie de (8 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spatiul in opera lui Liviu Rebreanu" de Ionel Popa este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.
Livia Mătușa

Copii sărmani

De ce în suflete avem atâta răutate
Și mame ce au sufletele blestemate
Care dau viață la copii
Apoi îi lasă ai nimănui
Nu au nici suflet, nici conștiință
Acei ce condamnă doar la suferință

Nu se gandesc la legea omenească
Copilul l-au făcut că să trăiască
E tot mai plin pământul de orfani
Copii abandonați, sărmani
Femei lipsite de omenie și iubire
Copii fara copilărie

Prin plâns își strigă al său dor
Sunt prea firavi sa ceară ajutor
Sunt tot mai mulți copii îndurerați
Prin gări și prin spitale abandonați
Sunt tot mai mulți copii lipsiti de mângâiere
Ce poartă în suflete poveri grele

Cuvântul mamă pentru ei înseamnă răutate
Copilul e un dar de la divinitate
Nu este un animal de soi
Să-l aruncam prin lada de gunoi
Nu-i un ziar, o pungă reciclată
Să obligăm statul îl crească.

Chiar Dumnezeu ne plânge din icoane
de un copil ce suferă de frig și foame
E tot mai plin pământul de cretini și ipocriți
De acele bestii ce pretind că sunt părinți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Butler Yeats

Un aviator irlandez își simte moartea

Știu, îmi voi întâlni soarta curând – abrupt,
Undeva-între norii albastrului ceresc;
Nu îi urăsc pe cei cu care lupt,
Pe cei pe care-i apăr nu-i iubesc;
Din Kiltran Cross eu am venit mai ieri,
Irlandezii mei sunt toți săraci, se știe,
O înfrângere nu le-ar aduce pierderi,
Nici victoria mai multă bucurie.
Nu lege, nici plată mă fac să lupt,
Nici public – nici aplauze și flori,
Sunt condus doar de-al sângelui tumult
Când singur zbor departe, printre nori;
Am cântărit tot, am judecat tot,
Anii ce vin n-au însemnătate,
Anii trecuți nu merită un zlot –
Cât această viață,-această moarte.

poezie clasică de din Lebedele sălbatice la Coole, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Irish Folk and Fairy Tales Hardcover" de William Butler Yeats este disponibilă pentru comandă online la 53.99 lei.
Ioan Cojocariu

Cuvântul

Cuvântul... e un har neprețuit.
Omul... de cuvânt s-a folosit.
Așa a învățat... încet, încet
Să-l pună-n rimă de poet.

Cuvintul poate fi și înțelept,
Și poate aduce un strop de fericire.
Cuvântul... poate fi nedrept
Sau poate înfrunta orce urgie.

CUVÂNTUL... poate fi dulce sau poate fi amar...
Depinde cum îl întâlnești în viață?
CUVÂNTUL... poate ține dușmanul la hotar
Și prin cuvânt îl poate frige-n față.

Tot prin cuvânt răzbim în astă viață
Omul își varsă oful chiar tot necazul său.
Tot prin cuvânt... o glumă-i schimbă fața,
Și tot cuvântul îi face simtă părerile de rău.

Cuvântul... cel de tată, fără de interes,
Ne învață în viață cum a ne purta.
Putem tot prin cuvânt scăpa de stress
Și putem... oricare rău uita.

Știți noi... avem un har și stăpânim pământul,
E pentru că doar omul a fost cel ales,
El poate prin cuvânt stăpânească vântul
Și-apoi... întregul univers.

Voi... nu lăsați cuvântul să se piardă,
Din când în când, vă rog vă rugați.
Când prin cuvânt se spun doar vorbe de ocară
Vă rog frumos să nu le ascultați.

E minunat cuvântul spus în poezie,
Și mulțumesc lui Dumnezeu că ni la dat.
Tot prin cuvânt, noi câștigăm iubire
Și vreau că să-l păstrați cât mai curat.

Tot prin cuvânt, sau înfrățit popoare,
Ce stăpânesc pământu-n lung și-n lat.
Să dăruim cuvântul de onoare
Și celor ce cuvântul l-au uitat.

Să prețuim cu adevărat cuvântul...
Să-l scriem pe o stea, îl vrem nemuritor.
Și cei ce vor veni pe urmă
Să afle prin cuvânt, tot despre al lor popor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Vadim Tudor

Masoneria

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie:
Scapă cât mai iute de masonerie!

Numai neamuri proaste, șmecheri, impostori
Toți sunt Mari Maeștri (în a trage sfori).

Poartă șorț, galoane și-alte tinichele
Plini de semne sacre și de lanțuri grele.

Ei se trag, cu toții, din Hiram Abif
Ziditori de temple, scriși în catastif.

Sunt colegi cu Mozart, Franklin, Casanova
Și cu manelistul Jean de la Craiova.

Și cu Fulgerică, zis și Bragadel
Care face-n spume bere caramel.

Ce solemnitate! Și ce jurăminte!
Toți sunt Frați de Ordin și de lucruri sfinte!

Plini de importanță, nimeni nu-i ca ei
Au ceva din puiul rumen, cu mujdei.

E o stare bună, de suficiență
Ei au luat caimacul, merg doar la esență.

Peste tot au oameni, siguri, la butoane
Ei adoră, zilnic, altfel de icoane.

Dumnezeu le este "Mare Arhitect"
Temple – nu Biserici, ce vreți mai direct?

Cui jură credință, lăcrimînd pios?
Forțelor oculte, nu și lui Hristos.

Toți vor parvină, brusc, pe scurtătură
Ei vor răstoarne legile-n natură.

Funcții și onoruri aprig sunt vânate
Prostul avansează doar pentru că-i Frate.

Eu cunosc prea bine lumea de ocară
A masoneriei de la noi din țară.

N-are idealuri, ci doar interese
Intrigă, și bârfă, lupte tot mai dese.

Primitivi sunt unii, n-au nici o valoare
Nu știu nici să scrie, hoți de drumul mare

Interlopi cu ștate vechi în pușcărie
Și-au găsit refugiul în masonerie

Ocoliți de Lege, fiindcă ei sunt frați
Chiar cu cei mai vajnici dintre magistrați.

Iar de la o vreme, după cum se știe
Și muieri fac parte din masonerie.

Doamne, ce ridicol! Și ce degradare!
Le privește lumea ca pe vrăjitoare.

Sunt femei cu barbă și cu voce groasă
Nu au altă treabă? N-au copii acasă?

Au schimbat și șorțul de bucătărie
C-un șorț geometric, de masonerie.

Ele joacă rolul unor amazoane
N-au feminitate – doar niște șabloane.

Lume subterană e masoneria
Șubredă ca fumul și butaforia.

N-au zidit o casă toți acești "zidari"
Ei, de trei milenii, sunt doar panglicari

Ritualuri false, ce s-au perimat
Ca o operetă într-un bâlci uitat.

Noi s-avem în viață doar un etalon:
Împăratul Lumii nu a fost mason.

Templul Lui slujiți-l, nu un zid surpat
Mai e timp puneți capăt la păcat...

pamflet de (13 septembrie 2014)
Adăugat de AuditusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Nu ne-ați înfrânt (După Noi vrem pământ de George Coșbuc)

Creduli, deși erați din foști,
Ce-i drept, prin cap nu ne-a trecut
Că tot furați. N-am conceput
Că ne luați de proști.
Lacomi ciocoi, v-ați luat avânt
Călcând pe sacrul jurământ.
Și-atunci când ați lovit în noi,
Cu taxe și-alte dări purcoi
Și jug ne-ați pus, precum la boi,
Nu ne-ați înfrânt.

Astăzi, de-n fruntea țării stați,
Cu-apucături ca de satrap,
Vrem vă intre bine-n cap
Că-n funcții cocoțați,
Sunteți că noi un vot v-am dat,
Iar voi lipseați, ori ne-ați sfidat.
Și-ntr-un așa solemn decor,
Văzând plenu-i dormitor,
În noi, sărman român popor,
Ceva s-a frânt.

Dreptate pentru potentați
Doriți, unul nu-i mai breaz;
Altă schimbare de macaz
Doar pentru-ai voștri "frați".
Cum sădăm noi crezământ
Când nu aveți nimica sfânt?!
Vă zbateți pentru voi și-atât.
Speranța-n noi ați omorât.
Tot natul e posomorât,
Dar nu și-nfrânt.

Am vrea știm ai cui suntem?!
Principiile-s vorbe-n vânt?!
De n-avem dreptul la cuvânt,
Ce drepturi mai avem?!
Au emigrat mame și tați.
Copiii noștri-au fost lăsați
La rubedenii, prin vecini;
Cuprinși de-nchipuite vini,
Privesc în zări cu ochi străini
Și suflet frânt.

În plen, cu greu vă adunați,
Să treceți aberante legi,
Al căror sens nu-l întelegi,
Când pentru noi votați.
În schimb, dacă primiți un pont
Ce vă mai varsă bani în cont,
Dați toți năvală-n parlament
Visând doar bani prin virament;
Elanul vostru-i iminent,
De neînfrânt.

Naziști, voi ne-ați catalogat,
Ne-ați insultat și umilit
Și prin noroi ne-ați tăvălit,
păsul ne-am clamat.
Vreți amnistii și grațieri,
Ce-s explicate în doi peri.
Cum de cei mulțidoare-n cot,
Știm că în joc e-un mare pot;
Doar pușcăria-i antidot,
De neînfrânt.

Nu mai putem să mai răbdăm
Cum găști avide de șnapani,
Fură sub nasul nostru bani!
Cât să mai așteptăm?!
De mult ulciorul s-a vărsat,
Că ne-ați mințit și ignorat.
Până-n alegeri sunteți miei,
Ca mai apoi vă dați zmei.
Nici de-ați fi neam de dumnezei,
Nu ne-ați înfrânt.

poezie de din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Legea și Viața veșnică

Domnul Isus ne-nvățat cum viața s-o trăim
Fii ai Tatălui din ceruri noi astăzi cu toți să fim
Și ne-a dat ca Îndreptar Evanghelia cea Sfântă
Să putem intra o dată chiar în ceruri sus la nuntă
Prin Cuvântul Lui cel viu Domnul Isus ne-a-nvățat
Să trăim neprihănirea să avem un duh curat
El ne-a spus că prin credință viața nouă o primim
Fii ai Tatălui din ceruri prin El doar aici fim

Cine-n Mine se încrede Viața veșnică o are
Eu îi sunt dar pe vecie și viață și salvare
Prin credința în Hristos noi primim făgăduința
Nu prin Legea din Sinai avem aici biruința
Nu prin Legea ce s-a dat lui Israel în pustie
Ci prin harul vieții noi vom intra în veșnicie
Căci Pavel așa ne spune eu sunt mort față de Lege
Și trăiesc pentru Hristos viața sfântă se-nțelege
Căci porunca din Sinai până la Ioan a fost

De atunci credința sfântă pentru noi dar are rost
Nici Avraam n-a avut Lege ci-a trăit doar prin credință
Și-a fost gata ucidă a fiului lui ființă
Dar Dumnezeu l-a oprit și i-a spus că a văzut
Cât de tare dar în Sine Avraam s-a încrezut
Credința neprihănire Dumnezeu i-a scocotit
Și Avraam în sfințenie a fost iată mântuit
Nu prin Legea din Sinai ce-a fost dată mai târziu
Ci doar prin credința sfântă în Dumnezeu Sfânt și viu
Tot așa și noi acum prin credință avem viață
Prin credința în Hristos Duhul Sfânt azi ne înalță
Legea și porunca a fost până a venit credința
Iar de atunci încoace pentru noi doar Hristos e biruința

Prin credința în Hristos primim dar neprihănirea
Nu prin Lege nu prin fapte ni se dă dar mântuirea
Însă după ce-am primit viața de Hristos toți ascultăm
Și ființa noastră-ntreagă pe vecie Lui i-o dăm
Trăind dar viața sfântă fără umbră de păcat
Evanghelia cea Sfântă cum pe noi ne-a învățat
Iar când totuși se întâmplă în greșeli să mai cădem
Domnului Isus chiar totul în rugă noi îi spunem
Și îi cerem dar iertare ființa noastră să o spele
Căci avem viața sfântă cu toți astăzi în vedere
În lumina mântuirii pentru veci noi vrem fim
Dându-i cinste și oanoare Mirelui ce îl iubim
11-02-2020 mănăștur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ocrotește-mi, Doamne, neamul - satiră sau…. rugă

Uite-așa ne ducem traiul
să ne câștigăm mălaiul.
Rușinos, n-avem ce face,
mai cerșim cu bună pace,
ș-adunând niște dolari,
creștem copilașii mari.

Rău ne-a mers vestea în lume,
de șmenari dar fără nume,
de hoți și de cerșetori,
criminali, vi-o-la-tori,
buni doar… numai la-nchisori.

Cu mâinile amprentate,
cunoscuți chiar și în State
trăim doar din furate.

Toți o apă și o… Baltă,
cum te vede, cum te saltă,
mai ales italienii
ce-s mai hoți ca… Toți oltenii.

Doamne fă-i să știe odată,
țara mea nu-i o șatră.
Fă-i Doamne să știe toți,
românii nu sunt hoți.

Sunt un pic mai necăjiți,
de necazuri, bântuiți,
unii chiar mai jigăriți,
dar la muncă? Mai cinstiți.

Ocrotește-mi Doamne, neamul,
că și el e robul tău,
e hulit cu prea mult patos,
n-are loc nici chiar pe Atos,
sunt român, îmi pare rău.

poezie de din Dragoste, patimă și blestem (5 august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Dumitru Sârghie

Cumpăna dreaptă

În sufletele lor, cresc doar ciulini,
Pierzând total contactul cu pământul,
Ei, pentru noi, sunt doar niște străini,
Căci ne-au ucis și datina, și cântul...
Poporul merge-n jos, treaptă cu treaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!

Trăim iar vremea lui Caragea Vodă,
Când patria ni-i scoasă la mezat,
Și-au construit un stat într-un alt stat,
Toți repetenții... Doar ei sunt la modă...
Spre sumbre căi, destinul ni se-ndreaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!

Nu mai avem nici Dumnezeu, nici rost,
Grădina Maicii Domnului suspină,
Ne vindem conștiința și votul contra-cost,
Trăiască vinovații, cei ce nu au vreo "vină",
Cântăm un imn ce nu ne mai deșteaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!

Ne aliem mereu cu trădătorii,
Suntem mojici și-n veci duplicitari,
Ne-alegem dintre hoți conducătorii,
Ne umilim și suntem miștocari...
Și suferi-vom pân' la Sfîntu' Așteaptă,
Tot așteptând o cumpănă mai dreaptă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În Vinerea Mare

Ne poartă gândirea în Vinerea Mare
La taina lucrării de răscumpărare
Pe cruce-L vedem pe Fiul jertfei supreme
Cu coroană de spini, nu cu diademe
Știind, prin har, ce-a-nsemnat răstignirea
Păstrăm în suflet tot ce produce Iubirea
Doar EA s-a jertfit pentru cei închiși în celule
Supuși la cazne și înjosiri destule
În EA-L vedem pe Fiul speranțelor noastre
Cum ne-a-nălțat din praf, nevoi și dezastre.
L-au dat la moarte prin judecată nedreaptă
Privirile noastre spre El se îndreaptă
Privirea Lui, stingându-se, nu e crispată
Ne spune, desigur, vine o dreaptă răsplată.
De toți părăsit cum Isaia, profetul, descrie
A gustat stări de cea mai grea agonie
Păcatele noastre l-au pus pe lemn de ocară
Ca omul firesc, negreșit, dispară.
În Vinerea Mare se nasc în noi meditații
Să știm că din jertfe ne vin revelații
Nu marii preoți au învins, nici trădarea
Nici cei ce în ruină au aflat "scăparea"
Nu Pilat și-a spus cuvântul din urmă
Ci Cel ce-a venit formeze o turmă
Trei zile și trei nopți l-a ținut neființa
Dar azi vedem, foarte clar, consecința
Vedem suflete desprinse de glie
Care-ascultă mesajul cuprins în solie
Vedem transformări în ființe umane,
Feciori și fecioare cântând pe peroane
Vedem cum în oameni se naște speranță
Cum știu ce-i "nimic" și ce-i "importanță".
*******************************
N-au fost degeaba durerile-atât de acute
Pentru acei ce vor, cu drag, -L asculte.

poezie de din Pelerini printre versuri (2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valeriu Cercel

Terra nostra

Pe undeva,-ntr-un colț de infinit,
Pe o planetă cu pământ și ape,
Cu miere și cu lapte să se-adape,
Trăia în pace omul, fericit,

Alături de jivine, pasări, flori,
Sub cerul veșnic liber plin de soare
Fără a ști de taxe, poluare,
Ori cât va fi benzina mâine-n zori,

Până-ntr-o zi, din ginta nu știu cui,
Când peste deal privind, un oarecare,
I se păru iarba îi apare
Mai verde decât cea din jurul lui,

Dând buzna peste ceilați, cu ciomege,
Urmat de alți zevzeci, ca niște zmei,
Luptând pentru pământ și pentru zei
Până acum, tot mușchiul fiind lege,

Doar că de-o vreme facem câte-o pace
Să construim statui pentru eroi
Și mai sofisticate arme noi
Spre-a ne ucide mult mai eficace,

Căci ne-ntrebăm, văzând aceste fapte,
Noi oamenii de rând, noi truditori,
Cum de pământu-acceptă-așa orori
Când am uitat de miere și de lapte,

Fiindcă Terra e îndurătoare
Și-atât de bună este ea cu toți...
Cât am fi noi de răi și de netoți,
Ne-nghite... fără arme nucleare!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mama lor la toți! (Pamflet la adresa PSD-istului Victor Socaciu, parodie după melodia lui "Mama lor")

De pe vremea lui Cârmaciu,
Înjura așa Socaciu:
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Da-njura numai de formă
(Ca acoperit cu normă?):
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Criminalul Iliescu
L-ampușcat pe Ceaușescu;
Ăla hoț, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Cică-n Revo'-ar fi "luptat",
I-au dat și certificat;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Cum Socaciu-i ipocrit,
PSD-ist a devenit;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Un partid de comuniști
Și-nțesat cu securiști.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Cum primit-a sinecuri,
S-a lăsat de-njurături;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Din Socaciu cântărețul,
A fost consul, iubărețul;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Nu mai este rău de gură,
Și deloc nu mai înjură;
Ăia hoți, ăsta hoț,
Mama lor la toț'!

Pleacă ai lor de la putere?
Alții-ai lor vin iar la miere.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Pleacă-ai lor sau vin ai lor,
Noi tot slugi la dumnealor.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

"Dumnezeu dac-ar veni"
Ăștia iar l-a răstigni.
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Vai de tine țărișoară,
Tare rău te mai furară!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

Ieși române la "atac",
-altfel ăștia-ți vin de hac!
"Ăia hoți, ăștia hoți,
Mama lor la toți!"

pamflet de din Pamflete și satire (24 septembrie 2020)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook